Plângere contravenţională. Sentința nr. 7246/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7246/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 9762/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 7246/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. I. Ș.
Grefier G. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile ce are ca obiect plângere contravențională formulată de petentul B. D. – D. împotriva procesului – verbal . nr._ încheiat la data de 23.06.2013 de intimat I.P.J. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsă fiind reprezentantul intimatului. Se prezintă martorul asistent L. T., lipsă fiind martorul propus de petent, Pauleț L..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la identificarea petentului și legitimarea acestuia.
Instanța se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta plângere, având în vedere dispozițiile art. 131 NCPC raportat la art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Petentul solicită audierea martorului asistent L. T. și precizează că nu insistă în audierea martorului propus Pauleț L..
S-a audiat martorul asistent L. T. sub prestare de jurământ, declarații consemnate și atașate la dosar.
Petentul menționează că nu are alte solicitări.
Instanța ia act că petentul nu insistă în audierea martorului Pauleț L..
Nemaifiind alte solicitări, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și declară deschisă dezbaterea în fond a procesului.
Petentul, având cuvântul pe fond, solicită anularea procesului – verbal.
Instanța închide dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare asupra cererii formulate.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ /28.06.2013, petentul B. D. – D. a solicitat anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 23.06.2013 de intimat I.P.J. B.. În subsidiar, a solicitat aplicarea unui avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 23.06.2013 a fost sancționat contravențional cu amendă de 300 lei, fiindu-i reținut și permisul de conducere. Nu este de acord cu cele consemnate de agentul constatator, iar când a trecut prin dreptul trecerii de pietoni nu era nicio persoană angajată în traversare. Martora care a semnat procesul-verbal fost oprită de polițiști în timp ce se deplasa pe trotuar, după ce în prealabil petentul a fost tras pe dreapta.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr.2/2001.
Plângerea a fost formulată în termen legal, conform art. 31 alin.1 din OG2/2001 și este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art.36 din OG2/2001.
Petentul a depus copie a procesului-verbal contestat și a solicitat încuviințarea probei testimoniale, indicând martorul Pauleț L., iar la termenul de judecată acordat în cauză a precizat că nu insistă în audierea martorului propus Pauleț L., solicitând audierea martorului asistent la întocmirea procesului-verbal.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, motivat de faptul că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, aplicarea sancțiunilor și întocmirea procesului-verbal fiind făcute în mod nemijlocit în baza constatărilor personale ale agentului constatator.
În drept, au fost invocate prevederile art.205 C.p.c., HG nr.1391/2006, O.U.G.nr.195/2002 și O.G.nr.2/2001.
Intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator, exemplarul nr.1 al procesului-verbal și dovada de comunicare a acestuia către petent.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
A fost audiat martorul asistent L. T., declarația fiind consemnată și atașată la fila 34 dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 23.06.2013 de intimat I. B., petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei și cu reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o durată de 30 de zile, în temeiul art.135 lit.h din HG nr.1391/2006 și art.100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002 RMCU, întrucât în data de 23.06.2013, ora 11:15, aflându-se pe . mun. B., jud. B., a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, din direcția Primăria B. către Hotel M., iar la trecerea de pietoni marcată și semnalizată din dreptul Parcului Trandafirilor nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de mers.
Analizând din oficiu legalitatea procesului verbal în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din OG 2/2001, cuprinzând toate elementele esențiale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
De asemenea, instanța apreciază că, deși în lumina jurisprudenței CEDO, procedura contravențională este asimilată celei penale, totuși Convenția nu interzice incidența prezumțiilor câtă vreme, în funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus petentul, se stabilește și o limită rezonabilă până la care pot opera acestea, asigurându-se dreptul la apărare sub toate aspectele. Astfel, în cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept sunt operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Și în cauza A. împotriva României, Curtea constată că finalitatea art.6 din Convenție nu este de a înlătura prezumțiile ca cea de legalitate, din materie contravențională, ci de a determina statele „să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare.”
Având în vedere natura procesului-verbal de contravenție de act administrativ de constatare, instanța consideră că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, specifică actelor administrative, înzestrate cu această calitate datorită încrederii în faptul că organul emitent, autoritatea, consemnează exact faptele pe care le constată „ex propriis sensibus”, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. În cauză, instanța apreciază că limita care nu trebuie depășită în folosirea prezumției de temeinicie este dată tocmai de constatarea personală a faptei de către agent, revenindu-i petentului sarcina să răstoarne această prezumție cu caracter relativ. Or, petentul nu a dovedit o situație de fapt contrară celei consemnate în procesul-verbal, iar abaterea reținută în sarcina petentului este confirmată de declarația martorului asistent audiat în cauză, respectiv persoana menționată în procesul-verbal.
Martora L. T. a declarat că traversa trecerea de pietoni de la Biserica Sf. N. către Parcul Trandafirilor, însă a precizat că nu își amintește dacă la momentul când petentul a traversat trecerea de pietoni cu mașina ea ar fi trecut sau nu de axul drumului, adică dacă se afla pe sensul de mers al petentului. O astfel de declarație nu poate combate constatarea personală a agentului care a indicat faptul că martora se afla pe sensul de mers al petentului.
Potrivit art.135 lit.h din HG nr.1391/2006, „conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”, iar în temeiul art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002 RMCU, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.
În consecință, instanța reține că agentul constatator a realizat o corectă încadrare juridică a faptei reținute în sarcina petentului.
Cu toate acestea, instanța apreciază că agentul constatator nu a realizat o justă individualizare a sancțiunii aplicate, deși s-a orientat spre minimul amenzii contravenționale prevăzut de lege pentru faptele constatate. Instanța apreciază că, prin raportare la gravitatea redusă a faptei comise, dedusă din declarația martorei care a precizat că nu s-a simțit amenințată și nu a fost nevoită a se opri pentru ca petentul să treacă cu mașina, sancțiunea amenzii contravenționale este mult prea aspră, astfel încât în temeiul art.7 din O.G.2/2001, va admite în parte plângerea și va dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei cu sancțiunea avertismentului.
În baza art.7 alin.1 din O.G.2/2001, i se va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptelor săvârșite și i se va recomanda ca pe viitor să respecte dispozițiile OUG nr.195/2002.
Va menține celelalte prevederi ale procesului – verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul B. D. – D., domiciliat în mun. B., ., ., CNP –_, împotriva procesului – verbal . nr._ încheiat la data de 23.06.2013 de intimat I.P.J. B..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte prevederi ale procesului – verbal.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.11.2013.
Președinte, R. I. Ș. | ||
Grefier, G. P. |
Tehn. Ș.R.I./P.G.
20.12./23.12.2013
4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5809/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 1446/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
