Plângere contravenţională. Sentința nr. 7382/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7382/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 4292/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7382
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN :04.12.2013
INSTANȚĂ CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. M.
GREFIER: L. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect “plângere contravențională ” formulată de petentul H. I. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. B.- S.R.BDNE B. (P.V._/06.02.2013).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, lipsă fiind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul cauzei, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual, după care.
Instanța procedează la identificarea petentului, care s-a legitimat cu CI seria_ _, domiciliat în B., .. 1/B/8 și care depune la dosar înscrisuri, intitulate note de ședință.
Petentul arată că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Petentul având cuvântul solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată și înlocuirea contravenției cu avertisment.
Fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise,trecându-se la deliberare.
INSTANȚA
-deliberând-
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele::
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 1403.2013 sub nr._, petentul H. I. a formulat plângere contravențională împotriva Procesului-verbal de constatare a contravențiilor cu . nr._ din data de 06.03.2013 încheiat de către I.P.J. B..
În motivarea plângerii, a arătat că nu este vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, că pietonii se aflau pe trotuar, pe sensul opus de mers al autovehiculului .
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr 2/2001.
La plângere au fost anexate înscrisuri și, la solicitarea petentului, a fost audiat un martor.
Organul constatator a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii arătând că, la data de 06.03.2013, orele 09.50, petentul a condus autovehiculul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe Calea Mărășești din Municipiul B. și la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu marcaj și indicator lizibil din dreptul intersecției cu . nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversare pe marcajul lizibil, de pe sensul de mers al conducătorului auto, faptă prevăzută de art 135 lit h din HG 1391/2006 și sancționată de art 100 alin 3 lit b din OUG nr. 195/2002 RMCU.
În drept, intimata a invocat Art. 205 noul C.proc.civ., HG 1391/2006, OUG 195/2002 și OG2/2001.
În susținerea celor menționate în întâmpinare, intimata a depus documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 05.03.2013 încheiat de către I.P.J. B. s-a reținut în sarcina petentului la data de 05.03.2013, orele 17.15, petentul a condus autovehiculul marca Opel, cu nr. de înmatriculare_, pe . Municipiul B. și la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu marcaj și indicator lizibil din dreptul intersecției cu . a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversare pe marcajul lizibil, de pe sensul de mers al conducătorului auto, faptă prevăzută de art. 135 lit h din HG nr. 1391/2006 și sancționată de art 100 alin 3 lit b din OUG nr. 195/2002 RMCU .
P. această faptă, petentului i-a fost aplicată sancțiunea a patru puncte amendă în cuantum de 300 de lei și sancțiunea tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării.
Potrivit Art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei sale, instanța reține următoarele:
Potrivit Art. 1 din OG 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege. Deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară, în concordanță cu Art. 34 din OG nr. 2/2001. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga taxi Aktebolag și Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002). Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 7 septembrie 1999, cauzaI. P. c. României, hotărârea din data de 28 iunie 2011). Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Conform Art. 1 din OG 2/2010, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege [...].
În concordanță cu Art. 135 lit. h din HG nr. 1391/2006:
„Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:
................
h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.”,
iar potrivit Art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002:
„Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
……..
b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;”
Martorul audiat în cauză arată că s-.a urcat în mașina petentului în dreptul Hotelului Bistrița și că se aflau pe trecerea de pietoni când au văzut că două persoane s-au angajat în trecere fără să se asigure, că autoturismul se afla pe banda din mijloc, celelalte benzi fiind ocupate iar pe trecerea de pietoni nu era nimeni.
Declarația sa are însă aspecte contradictorii întrucât, deși a menționat că autoturismul se afla deja pe trecerea de pietoni când pietonii s-au angajat în trecere fără să se asigure, se arată că pietonii nu au trecut de fapt prin fața autoturismului, că întâi a trecut conducătorul auto și apoi pietonii, aspecte față de care, analizând probatoriului administrat în cauză, instanța constată că situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și de sancționare a contravențiilor corespunde realității, nefiind răsturnată de către petent prezumția de legalitate și de temeinicie a acestuia cu privire la fapta conestată de către petent .
Ori oblgația petentului, apreciază instanța, era să adapteze viteza de deplasare a autovehicului în apropierea trecerii de pietoni în așa fel încât să observe dacă un pieton s-ar deplasa de pe trotuar pe trecerea de pietoni și să manifeste vigilență, astfel încât conducătorul auto să nu fie surprins de prezența unui pieton pe trecere chiar în momentul când autoturismul său s-ar afla acolo .
Cu privire la reindividualizarea sancțiunii, având în vedere în vedere că sancțiunea prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de către petent reflectă gravitatea ridicată a acesteia dat fiind că fapta este de natură să afecteze siguranța circulației pe drumurile publice instanța reține că atât sancțiunea prioncipală cât și cea complementară aplicate prin procesul verbal de contravenție sunt în concordanță cu prevederile Art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 (potrivit căruia sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și ale Art. 21 alin. 3 (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului), astfel încât nu se impune înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Prin urmare, având în vedere considerentele de mai sus și văzând prevederile Art. 34 alin.1 din O.G.2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul H. I., CNP_, domiciliat în B. în B., .. 1/B/8 ,contradictoriu cu intimatul I.P.J. B.- S.R.BDNE B. (P.V._/06.02.2013), ca nefondată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.S./P.L.- EX. 4
10/17.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1690/2013.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 7195/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
