Anulare act. Sentința nr. 79/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ

Sentința nr. 79/2015 pronunțată de Judecătoria BAIA DE ARAMĂ la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 79/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BAIA DE A.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 79/2015

Ședința publică de la 17 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. I. B.

Grefier D. B.

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant B. V. P. și pe pârât B. P. V., pârât B. V. V., pârât B. N. E., având ca obiect anulare act .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, lipsă pârâții fiind reprezentați de avocat T. L..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează despre lipsa pârâților.

Avocat T. L. precizează că nu poate prezenta originalul contractului, este al pârâților și aceștia nu l-au prezentat.

Reclamantul, vă rog să luați măsuri.

Avocat T. L. precizează că originalul contractului este la parte și nu la prezentat.

Reclamantul B. V P. precizează că insistă în cererile formulate.

Avocat T. L. se opune la cererile formulate de reclamant în cauză.

Instanța în ceea ce privește cererea de la ( f. 296) dosar, privind întocmirea unei adrese către Oficiul Județean de cadastru și Publicitate Imobiliară M. ; cererea de la (f.297) dosar, privind emiterea unei adrese către Primăria Balta; cererea de la (f.298) și (f.299) dosar ,privind depunerea actelor, le va respinge ca nefiind utile cauzei.

Având în vedere că pârâții nu au depus copie conformă cu originalul a contractului a cărui anulare se solicită, instanța în baza disp. art. 244 c.pr.civ., deschide dezbaterile și în baza disp. art. 392 c.pr.civ., acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul, vă rog respectuos să analizați fiecare filă a actelor pe care le-am depus la dosar, semnătura nu este a mamei.

Reclamantul, a solicitat admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Avocat T. L. a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.

Potrivit disp. art. 394 c.pr.civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

Reclamantul depune la dosar un decont de cheltuieli respectiv: recomandată din data de 11.04.2014, dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 215,00 lei, recomandată din data de 25.04.2014, recomandată din data de 06.06.2014, bonuri fiscale nr. 573, nr. 44, nr.96, nr. 519, taxă de timbru în cuantum de 6 lei, bonuri fiscale nr.24, nr.216 și nr. 251.

Avocat T. L. depune la dosar chitanța nr. 034 din 17.03.2015.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față ;

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 14.04.2014 sub nr._, reclamantul B. V P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. P V., B. V V. și B. N E., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 727 din data de 13.04.2011 de BNP O. V. și readucerea bunurilor în patrimoniul antecesorilor.

În motivarea acțiunii, reclamantul învederează că, părinții săi, respectiv B. P V. și B. V Aristița, persoane în vârstă și bolnave au rămas să fie îngrijite de fratele meu B. V V. și de soția acestuia B. N E..

Precizează reclamantul că, profitând de situația în care s-au aflat părinții săi, fratele B. V V. și mai ales cumnata B. N E. i-au determinat să procedeze la vânzare a majorității bunurilor deținute de aceștia în patrimoniu cu scopul vădit de a reduce masa bunurilor ce urmau să devină succesorale.

Arată reclamantul că bunurile menționate în contractul de vânzare – cumpărare nu s-au vândut, iar prețul nu a fost plătit și nici primit, inclusiv construcțiile de la punctul 2 din contract( anexa nr. 1 pct.2) au fost transmise cu această ocazie simulându-se că proprietatea lor, ar aparține lui B. V V. și B. N E., practic constituindu-se titlu pentru aceștia deși bunurile se găseau în proprietatea tatălui nostru B. P V. și respectiv mamei B. V Aristița, acestea nu aveau cum să fie bunuri comune pentru că erau construcții vechi și erau primite moștenire de părinții noștri.

Susține reclamantul că după mama tatălui B. M., decedată la 24.07.1998 nu s-a dezbătut succesiunea, conform răspunsului INFONOT nr. 653 din 12.10.2012(anexa nr.2), deși aceasta prin sentința civilă nr. 6231 din 28.11.1991 pronunțată în dosarul nr. 4959/1991(anexa nr.3) primește cotă parte „.. atribuie reclamantei B. M. cota de ¼ din casă și plaț..”, deci imobile vândute nelegal la punctul 1 din contractul atacat.

Concluzionează reclamantul că, în cadrul contractului s-au avut în vedere suprafețe mult mai mari decât cele existente în realitate în proprietatea părinților săi, aceștia dețineau terenuri dobândite cu înscrisuri sub semnătură privată cu privire la care nu se putea în mod legal face transmisiunea proprietății în baza contractului a cărui anulare se solicită.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri conforme cu originalul respectiv: contractul de vânzare – cumpărare imobiliară autentificat prin încheierea de autentificare nr. 727 din 13.04.2011 certificat nr._ din 12.10.2012, certificat nr. 195 din 12.10.2012, sentința civilă nr. 6231 din 28.11.1991, certificat de deces al defunctei B. Aristița, o copie a unei cererii de chemare în judecată formulată de B. V. și B. E., încheiere din ședința publică de la 04.03.2009, sentința civilă nr. 232 din 07.04.2010, tabel de mișcare parcelară( fișa imobilului) cu nr. cadastral_, înscris sub semnătură privată intitulat „ chitanță”, adeverința Primăriei comunei Balta din anul 2008, proces verbal de identificare a imobilului încheiat la 18.07.2012, certificat nr. 4462 din 18.07.2012, carte funciară nr._, o schiță, plan de amplasament și delimitare a imobilului, o schiță, extras de carte funciară, o schiță, extras de carte funciară, o schiță, carte funciară nr._, două schițe, carte funciară nr._, certificate nr.4461 și nr. 4462 din 18.07.2012, proces verbal nr. 4464 din 18.07.2012, copia BI a numitei B. Aristița, procură autentificată prin încheierea nr. 884 din 28.05.2007, o declarație autentificată prin încheierea de autentificare nr. 178 din 14.12.2007, dispoziția nr. 36 din 3.08.2009, certificat de încadrare în grad de handicap nr. 5026 din 31.07.2009, bilet de ieșire din spital, foaie de observație clinică generală, foaie de evoluție – tratament, bilet de externare nr._, certificat medical constatator al decesului nr. 283 din 08.11.2011, bilet de externare nr._, bilet de ieșire din spital din data de 09.10.2006, bilet de ieșire din spital din data de 26.12.2009, bilet de ieșire din spital la data de 24.12.2009, bilete de externare nr._, nr._, nr. 976, nr._, nr. 3149 și a solicitat proba testimonială cu martorii D. G. și D. V., cu interogatoriul pârâților și proba cu expertize și orice alt mijloc de probă a cărui necesitate de administrare ar rezulta din dezbateri.

În procedura prealabilă, prin rezoluția din data de 15.04.2014, privind prezenta cauză, s-a constatat că, cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art.194, art.195 și aert.197 C., republicat.

De asemenea, prin aceiași rezoluție, având în vedere disp. art. 200 alin.2 din C. republicat s-a comunicat, în scris, reclamantului lipsurile cererii de chemare în judecată, cu mențiunea, sub sancțiunea anulării cererii, ca în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să facă completările necesare, respectiv, să depună la dosar copii ale cererii de chemare în judecată și ale actelor anexate cererii, în exemplare necesare pentru comunicare către fiecare pârât, conforme cu originalul, să precizeze valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare și să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în raport de valoarea indicată.

Prin rezoluția din data de 28.04.2014 s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a actelor anexate acesteia, fiecărui pârât cărora li s-a pus în vedere să depună întâmpinare, în termen de 25 zile de la comunicarea cererii, sub sancțiunea decăderii, astfel, cum se prevede în cuprinsul art.201 alin.l cod procedură civilă.

La data de 26.05.2014, pârâții au depus întâmpinare solicitând proba cu înscrisuri și proba testimonială cu câte doi martori pentru fiecare pârât, respectiv P. G., B. N., D. V T.,S. V., D. Gh T. și L. Cristianși și în apărare au depus la dosar certificatul nr. 1899 din 14.05.2014, act de vânzare, proces verbal nr.2084.

Prin rezoluția din data de 26.05.2014, instanța a dispus comunicarea întâmpinării și a actelor anexate, reclamantului căruia i s-a pus în vedere să depună răspuns la întâmpinare, în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării, reclamantul depunând răspuns la întâmpinare la data de 10.06.2014.

Prin încheierea de ședință din data de 23.09.2014, instanța a luat act că prin serviciul arhivă registratură a fost depusă la dosar o cerere de intervenție din partea numitului D. N. prin care solicita anularea contractului de vânzare – cumpărare imobiliară nr. 727 din 13 aprilie 2011.

Ulterior la data de 21.10.2014 numitul D. N. a precizat că nu își însușește cererea de intervenție formulată.

Au fost ascultați martorii P. G.,B. N., S. V., L. C., D. V T., D. G. și D. V., declarațiile acestora fiind con semnate și atașate la dosarul cauzei și s-a luat câte un interogatoriul pârâților B. P V., B. V V. și B. N E..

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 14.04.2014 sub nr._, reclamantul B. V P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. P V., B. V V. și B. N E., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 727 din data de 13.04.2011 de BNP O. V. și readucerea bunurilor în patrimoniul antecesorilor.

Instanța reține că nulitatea este acea sancțiunea care face ca actul juridic să fie lipsit de efectele ce nu sunt în concordanță cu normelor juridice care prevăd condițiile pentru încheierea sa valabilă, practic nulitatea este o sancțiunea care apare în situația în care cu ocazia încheierii unui act juridic civil nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de valabilitate de fond sau de formă ale actului juridic.

Nulitatea practic este o sancțiune juridică care se referă numai la actele juridice nu și la faptele juridice, care apare atunci când sunt încălcate normelor juridice care reglementează condițiile de valabilitate a actului juridic sancțiunea raportându-se la momentul încheierii actului juridic.

Nulitatea absolută este o sancțiune care poate fi invocată de oricine are interes, precum părțile actului juridic, avânzii - cauză ai părților, alte persoane ce nu au participat la încheierea actului juridic care ar justifica un interes propriu, de instanța din oficiu, de procuror precum și de alte organe prevăzute de lege datorită faptului că scopul nulității este acela de a realiza ocrotirea unui interes obștesc, putând fi invocată oricând atât pe calea unei acțiunii cât și pe calea unei excepție, acțiunea în declararea nulității absolute fiind imprescriptibilă și în principiu nulitatea absolută neputând fi acoperită prin confirmare.

În ceea ce privește susținerile reclamantului în sensul că prețul nu a fost plătit și nici primit instanța reține că prețul reprezintă obiectul prestației cumpărătorului și corespunde valorii lucrului vândut și trebuie să fie stabilit în bani și să fie determinat sau determinabil.

Instanța reține că în contractul de vânzare cumpărare se arată că vânzătorii au primit integral prețul de la cumpărători iar din probele administrate nu rezultă o situație contrară, astfel că instanța apreciază ca neîntemeiat acest motiv de desființare, a actului, invocat de reclamant.

În ceea ce privește susținerea reclamantului că, construcțiile erau vechi și erau primite prin moștenire instanța reține că acest motiv nu constituie motiv de desființare a actului printr-o acțiune în anulare sau în constatarea nulității, astfel că, se apreciază ca nefondat și acest motiv invocat de reclamant.

În ceea ce privește susținerea reclamantului că, capacitatea de a contracta a mamei sale B. V. Aristița era afectată la data încheierii contractului instanța reține că persoanele fizice cu capacitate deplină de exercițiu sunt prezumate că au discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile pe de o parte iar pe de altă parte pentru încheierea valabilă a unui act juridic printre alte condiții de fond este și aceea a valabilității consimțământului, consimțământ care pentru a fi valabil trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe printre care și aceea că, consimțământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ.

Această condiție a consimțământului rezultă din însuși caracterul conștient al actului juridic ce urmează a fi încheiat în sensul că subiectul de drept civil care urmează să încheie un act juridic are capacitatea de a aprecia consecințele juridice care se produc ca urmare a manifestării sale de voință

Instanța reține că în cauză din declarația martorului D. V., rezultă că în fiecare duminică când era slujbă mama reclamantului cobora și se ducea la biserică, că se ducea la biserică cu lumânări și cu flori în mână, nu se sprijinea de nimic, că nu avea nici o bâtă și nici un toiag și că în aprilie 2011 tot așa mergea la biserică. Din declarația aceluiași martor mai rezultă că atunci când martorul a vorbit cu mama reclamantului acesta vorbea foarte bine.

De asemenea instanța reține că din declarația martorului aflată la fila 126 dosar rezultă că martorul că a văzută pe B. Aristița, că a vorbit cu acesta, că acesta înțelegea ce vorbește și cu cine vorbește, înțelegea perfect, era perfect conștientă.

De asemenea din declarația martorului S. V., aflată la fila 127 dosar, rezultă că în perioada anterioară decesului lui B. Aristița, martorul a vorbit cu acesta și i s-a părut că înțelege ce spune, era conștientă.

Având în vedere declarațiile martorilor instanța apreciază că în cauză nu s-a făcut dovada că vânzătoarea B. Aristița nu ar fi avut capacitatea de a contracta astfel că instanța apreciază că și acest motiv invocat de reclamant este neîntemeiat.

În ceea ce privește motivul invocat de reclamant în sensul că semnătura de pe actul de vânzare – cumpărare nu ar fi a mamei sale instanța reține că în cauza la termenul din data de 17.02.2015, a fost încuviințată proba cu expertiză grafologică și s-a pus în vedere să se prezinte în original contractul a cărui nulitate se solicită, însă la termenul acordat nu s-a prezentat contractul în original.

Instanța reține că art. 335 din codul de procedură civilă prevede că:

„(1) Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului sau sunt necesare explicațiile părților, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, în care li se vor indica ziua, ora și locul unde se va face lucrarea. Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză.

(2) Părțile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.

(3) În cazul în care una dintre părți opune rezistență sau împiedică în orice alt mod efectuarea lucrării, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.”

Având în vedere că la termenul ce a fost acordat nu s-a prezentat contractul în original de către pârâți, act necesar în vederea efectuării expertizei grafologice și având în vedere dispozițiile art. 335 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanța apreciază întemeiate susținerile reclamantului în ceea ce privește semnătura de pe contractul a cărui nulitate se solicită.

Față de cele menționate și față de faptul că în contractul a cărui nulitate se solicită se menționează că, construcțiile C2, C4 și C5 au fost construite de soții B. P. V. și B. Aristița prin munca depusă în comun și în părți egale instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamantul B. V P., în contradictoriu cu pârâții B. P V., B. V V. și B. N E. va constata nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 727, la data de 13.04.2011, încheiat între B. P. V., B. Aristița și B. V. V. în ceea ce privește construcțiile: bucătărie de vară cu terasa notată cu C2, magazie notată cu C4 și magazie notată cu C5 va repune părțile în situația anterioară în ceea ce privește construcțiile: bucătărie de vară cu terasa notată cu C2, magazie notată cu C4 și magazie notată cu C5 și va respinge capătul de cerere privind anularea contractului.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța reține că potrivit art. 452 din Codul de procedură civilă „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.” iar potrivit art. 453 din Codul de procedură civilă:

„(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.”

De asemenea potrivit art. 455 din Codul de procedură civilă „ Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.”

Având în vedere că acțiunea va fie admisă în parte și având în vedere actele depuse la dosarul cauzei instanța în raport de dispozițiile legale menționate va admite în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată formulat de reclamant și obligă pârâții în solidar să plătească reclamantului suma de 375,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul B. V P., domiciliat în mun . Dr.Tr.S., .. 29, ., ., județul M., în contradictoriu cu pârâții B. P V., domiciliat în comuna Balta, ., B. V V., domiciliat în comuna Balta, . și B. N E., domiciliată în comuna Balta, ..

Constată nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 727, la data de 13.04.2011, încheiat între B. P. V., B. Aristița și B. V. V. în ceea ce privește construcțiile: bucătărie de vară cu terasa notată cu C2, magazie notată cu C4 și magazie notată cu C5.

Repune părțile în situația anterioară în ceea ce privește construcțiile: bucătărie de vară cu terasa notată cu C2, magazie notată cu C4 și magazie notată cu C5.

Respinge capătul de cerere privind anularea contractului.

Admite în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată formulat de reclamant și obligă pârâții în solidar să plătească reclamantului suma de 375,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

Cu apel in 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Baia de A..

Pronunțată în ședință publică, azi 17.03.2015 la sediul Judecătoriei Baia de A..

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. I. B. D. B.

CIB/DB

OP.DATE 2633

EX.6/pag.5/16.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 79/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ