Contestaţie la executare. Sentința nr. 5790/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5790/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 14874/182/2012
cod operator 4193
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA BAIA M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5790/2013
Ședința publică din 23 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. E. M.
Grefier M. H.
Pe rol este soluționarea cauzei privind pe contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ PRIN MANDATAR ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BAIA M. și pe intimatul C., având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc la data de 16 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, în vederea deliberării, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23 mai 2013, când a pronunțat prezenta hotărâre judecătorească.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 7 decembrie 2012, înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M. sub nr._, contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Baia M. a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate în dosarul de executare nr.241/2012 privind pe S. P. C., dosar întocmit de Birou executor Judecătoresc S. A., cu sediul în Baia M., ./106, în speță, împotriva Somației fără număr din 28.11.2012 și a Procesului verbal privind cheltuielile de executare, în ceea ce privește obligarea instituției contestatoare la plata sumei totale de 5.146 lei reprezentând cheltuieli de executare, sumă compusă din onorariu reprezentare, taxa poluare, cheltuieli taxe timbru și timbre judiciare, onorariu avocat, onorar executor și cheltuieli de judecată, solicitând instanței să dispună:
-suspendarea executării silite în acest dosar de executare până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații în temeiul dispozițiilor art.403 alin.1 Cod procedură civilă;
-pe fondul cauzei, solicită ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună admiterea contestației la executare și, pe cale de consecință, să desființeze executarea silită cu consecința anulării tuturor formelor de executare silită efectuate in prezentul dosar de executare, ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivare, a arătat că: potrivit somației emise de Birou Executor Judecătoresc S. A. creditorul deține titlu executoriu pentru suma totala de 2.593 lei reprezentând taxa pe poluare, la care se adăuga dobânda legală, cheltuieli de judecată de 1.543,30 lei stabilite prin Sentința Tribunalului Maramureș și Decizia Curții de Apel Cluj.
Conform art.371 indice Cod procedură civilă obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. D. în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită (alin.2).
Astfel, creditorul trebuia să se adreseze organului fiscal de la domiciliul fiscal în vederea încasării creanței stabilite prin titlul executoriu, astfel cum prevede Ordinul MFP nr. 1.899 din 22 decembrie 2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.
Cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal a dreptului de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire, să cuprindă codul de înregistrare fiscală a contribuabilului, suma și natura creanței solicitate a fi restituită, precum și documentele necesare din care să rezulte că aceasta nu este datorată la buget.
Cererea de restituire va fi însoțită de copii de pe documentele din care rezultă că suma a fost plătită la buget pentru sumele plătite fără existența unui titlu de creanță, precum și de copii legalizate pe hotărârile definitive și irevocabile sau de pe decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative, după caz, pentru sumele stabilite prin acestea."
Creditorul nu a făcut dovada că s-a adresat mai întăi organului fiscal pentru restituirea creanței stabilite prin titlu executoriu sau că s-a depășit termenul de 45 de zile pentru soluționarea cererii de restituire, astfel încât, creditorul să fi fost pus în situația să procedeze la executarea creanței sale pe calea silită.
Apreciază că, recurgând la procedura executării silite ca urmare a titlului executoriu pe care îl deține, creditorul a urmărit în realitate generarea de noi cheltuieli în sarcina organului fiscal.
Potrivit art.2 din O.G nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii:
"Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului."
De asemenea, conform art.3 din O.G nr.22/2002 creditorul are posibilitatea promovării executării silite împotriva debitorului numai dacă acesta din urma nu respectă termenul de plată prevăzut de lege.
De asemenea, în ce privește restituirea dobânzii, organul fiscal trebuie să procedeze conform legii, adică cu respectarea Ordinului MFP nr. 1899 / 2004:
Plata dobânzii cuvenite contribuabilului se va face numai în baza cererii exprese depuse de acest organul fiscal competent.
Cererea va cuprinde următoarele elemente: datele de identificare a contribuabilului; specificarea cererii la care se referă solicitarea de dobânzi, cu indicarea numărului și a date înregistrare la organul fiscal competent (eventual data poștei, în cazul depunerii prin poștă); felul impozitului sau taxei și suma solicitată la restituire ori rambursare.
Cererea de plată a dobânzii se soluționează de organul fiscal competent în termenul prevăzut la art. 199 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată."
Apreciază că, atât cheltuielile de onorariu avocat în faza de executare silită, cât și cheltuielile onorariu executor nu sunt cheltuieli necesare și utile, reprezentând mai degrabă cheltuieli voluptorii făcute de creditor, mizând pe efectul juridic al actului de executare și nu pe necesitatea emiterii lui. Tocmai pentru că intimatul creditor este reprezentat de un avocat, crede că nu poate fi admis faptul că, se ignoră procedura de restituire a taxei prevăzute de actele normative invocate, cauzând astfel alte cheltuieli de executare ce ar urma să fie suportate tot din bugetul de stat.
În drept, invocă prevederile art.269, art.371 indice 1, art.371 alin.1, art.374 alin.4, art. 403 și următoarele din Codul de procedură civilă, O.G nr.22/2002, Ordinul MFP nr. 1899 / 2004.
În probațiune, depune contestația formulată și solicită atașarea dosarului de executare silită.
În temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Potrivit art. 17 din Legea nr.146/1997, art.229 Cod procedură fiscală, art.7 din Legea nr.92/2011 pentru aprobarea OUG nr.4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea A. și pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii: "cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de execute silita a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina contestatoarei sunt scutite de plata taxelor de timbru și timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune".
La data de 18.02.2013, Biroul Executorului Judecătoresc S. A. a depus, în copie certificată, pentru conformitate cu originalul, dosarul execuțional nr. 241/2012.
La data de 16 mai 2013, intimatul S. P. C. a depus concluzii scrise la acțiunea -contestație la executarea silită -ce formează obiectul dosarului pe care solicită a fi respinsă, ca nefondată;
-cu cheltuieli de judecata reprezentând onorar avocat.
Cu privire la solicitarea suspendării executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare, solicită respingerea cererii, motivat faptul că, apreciază că aceasta nu este întemeiată întrucât debitorul nu este în pericol de a fi execuat, motivat de faptul că, așa cum se observă, executorul judecătoresc nu a efectuat în plus nici un act de executare împotriva debitoarei în afara somației ce a fost comunicata acesteia ; având în vedere prevederile art.2 și art.5 din OG nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii,executorul judecătoresc nu a mai continuat executarea silită ,motiv pentru care, această cerere este nefondată.
Cu privire la anularea tuturor formelor de executare, această cerere este neîntemeiată.
Prin încheierea instanței, în baza art.373 ind.1alin.1 și 2 Cod Proc.civ., s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu-sentința civilă nr.6856/2011 dată de către Tribunalul Maramureș în dosar nr._, precum și Decizia Civilă nr.7346/2012 dată de către Curtea de Apel Cluj în același dosar,încuviințare solicitată printr-o cerere efectuată de către executorul judecătoresc în mod legal la solicitarea creditorului intimat.
Debitorul este obligat ,conform art.371 indice 7 Cod Proc.civ.„cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit” și la suportarea cheltuielilor de executare ,bineînțeles dacă au fost îndeplinite procedurile de executare prevăzute de lege,astfel cum de altfel s-a întâmplat în speța de față.
De asemenea, apreciază ca nefondate criticile debitorului privind cheltuielile de executare, întrucât întreaga sumă de bani menționată și pe care acesta o datorează a fost dovedită, sumă ce reprezintă cheltuieli de executare și, pe cale de consecință,este îndreptățit la această sumă de bani.
Raportat la aspectele reflectate, pe care le apreciază întemeiate, solicitând instanței să dispună respingerea contestației la executare formulata de către debitoare ca nefondată.
În drept,invocă prevederile art. 115-art. 118 Cod Proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 21 noiembrie 2012, creditorul S. P. C. a solicitat B. S. A. executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.6856 din 7 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ și a deciziei nr.7346/1.10.2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._
Prin încheierea nr._/28.11.2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._/ 182/2012, s-a încuviințat executarea silită formulată de creditorul S. P. C., împotriva debitoarelor DIRECȚIA GENERALĂA FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BAIA M., a obligației stabilite prin titlurile executorii reprezentate de Sentința civilă nr. 6856/07.12.2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ și Decizia civilă nr. 7346/01.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, urmând ca executarea silită să fie efectuată cu respectarea dispozițiilor OG 22/2002.
B. S. A. a întocmit în dosarul execuțional 241/2012, la 28.11.2012, procesul-verbal privind cheltuielile de executare și onorariul de avocat în acest dosar.
B. S. A. a emis în dosarul execuțional nr.241/2012, către debitoare, somația prevăzută de art.2 din legea 110/2007, art. 13 din legea 9/2012 și O._ a MMP și MFP somând debitoarea să achite suma de 5146 lei.
În conformitate cu art. 372 Cod procedură civilă, executarea silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Dispozițiile art.399 alin.1 C.pr.civ stabilesc că „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”.
În alin.3 al aceluiași articol se prevede că „ în cazul în care executare silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de către o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac”.
Potrivit art. 274, alineat 4 cod procedura civila judecatorii au dreptul să măreasca sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Prin aplicarea acestui text legal nu se intervine în contractul de asistența judiciară încheiat între parte si avocat, ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care câstigă procesul trebuie suportat de partea care a pierdut.
În speță, onorariul platit de către contestator avocatului ales pentru a participa la executarea silită se ridica la suma de 500 lei, suma pe care instanta o apreciază exagerată față de efortul apărătorului în acest sens.
În conditiile în care angajamentul avocatului ales a constat doar în redactarea unei simple cereri către executorul judecatoresc, un asemenea onorariu nu este justificat, fiind disproportional și tendențios. Obligarea contestatoarei la plata unei astfel de sume cu titlu de cheltuieli de executare ar fi o soluție nedreaptă, cu atât mai mult cu cât însăși intimatul se afla în culpa, întrucât avea posibilitatea de a se interesa cu privire la onorariile practicate în astfel de situatii, onorariu care în cauza de față este considerat exagerat de către instanta raportat la efortul minim depus de către avocatul respectiv.
Prin urmare, instanta apreciază ca un onorariu de 100 lei este suficient față de prezenta cauza, astfel încât urmează a stabili cheltuielile de executare raportat la această sumă.
Cu toate ca onorariul stabilit de executorul judecatoresc se încadreaza în prevederile art.1 din Ordinul nr.2550/2006 privind onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești și cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, instanța apreciază că acesta este exagerat de mare raportat la actele îndeplinite de catre executorul judecatoresc în vederea punerii în executare a sentintei civile mai sus mentionate.
Legiuitorul a prevăzut posibilitatea practicării unor onorarii încadrate în anumite limite, însă în mod cert a avut în vedere complexitatea cauzei si a actelor de executare, reflectate în demersurile efectuate și munca prestată.
Instanta apreciază astfel că, raportat la actele de executare întocmite în cadrul dosarului de executare nr.241/2012 nu se justifică un onorariu în cuantumul de 350 lei.
Pe de alta parte, în conditiile în care, în ceea ce privește posibilitatea reducerii onorariilor practicate de catre avocați există un text legal constituit de dispozițiile art.274 alineat 4 cod procedură civilă, instanța apreciază că, pentru identitate de rațiuni, aceste dispoziții pot fi aplicate și în cazul onorariilor practicate de executorul judecătoresc. Aceasta întrucât, acolo unde există aceleași rațiuni se aplică aceleași principii. Or, activitatea prestată de executorii judecătorești este similară activității prestate de avocați, executarea silită fiind o etapă a procesului civil.
În consecință, onorariul executorului judecătoresc trebuie să reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești, ci nu să constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor, în detrimentul debitorului urmărit, apreciind că în speța de față, un onorariu în cuantum de 200 lei este suficient.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite formulată de contestator, instanța o va respinge ca rămasă fără obiect, urmare a soluționării contestației la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ, prin mandatar Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în Baia M., ..2A, jud. Maramureș în contradictoriu cu intimatul S. P. C., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat B. A., din Negrești Oaș, ..12/1, jud. Maramureș, împotriva procesului-verbal întocmit la 28.11.2012, în dosarul execuțional nr.241/2012, de B. S. A. și împotriva somației întocmită la 28.11.2012, în dosarul execuțional nr.241/2012, prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, în sensul că reduce onorariul executorului judecătoresc de la suma de 350 lei la suma de 200 lei și onorariu de avocat de la suma de 500 lei la suma de 100 lei.
Respinge capătul de cerere privind anularea tuturor actelor de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr.241/2012 de B. S. A..
Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ, prin mandatar Administrația Finanțelor Publice.
Obligă contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ, prin mandatar Administrația Finanțelor Publice, să plătească intimatului S. P. C. suma de 100 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 mai 2013
Președinte Grefier
M. E. M. M. H.
Red.jud.M.E.M
Data red.10.07.2013
Dact. M.H.
Ex.4
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6053/2013. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 04/2013. Judecătoria... → |
|---|
