Plângere contravenţională. Sentința nr. 6203/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6203/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 1362/182/2013
cod operator 4193
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA BAIA M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 6203/2013
Ședința publică din 4 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. I. R.
Grefier A. P.
Pe rol este soluționarea cauzei civile privind pe petentul C. C. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, având ca obiect plângere contraventională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 21 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 28 mai 2013 și ulterior pentru astăzi, 4 iunie 2013.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M., la data de 31.01.2013, sub numărul_, petentul C. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, a invocat excepția de necompetență a agentului constatator și a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/19.01.2013, încheiat de intimat.
În motivarea excepției, petentul a arătat că raportat la prevederile art. 131 din Legea nr. 295/2004 și ale art. 48 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, agentul constatator – lucrător la postul de poliție al comunei Băsești – nu avea competența de a constata contravenții și aplica sancțiuni contravenționale prevăzute de Legea nr. 295/2004.
Pe fondul cauzei, a învederat instanței că la data controlului, cartușiera cu muniție nu era în lada metalică în care ține arma de vânătoare, ci într-o raniță, deoarece în aceeași zi era programată o ședință de vânătoare care nu a mai avut loc.
Plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
A fost anexată plângerii copia procesului verbal contestat (f.7).
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
La data de 18.03.2013, prin registratura instanței, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună respingerea excepției de necompetență a agentului constatator și, pe fondul cauzei, respingerea plângerii formulate ca nefondată.
Cu privire la excepția invocată prin plângere, intimatul a precizat că din coroborarea prevederilor art. 26 și 28 din Legea nr. 218/2002 și ale art. 3 din Legea nr. 295/2004, reiese că aceasta este neîntemeiată.
S-a arătat că dispozițiile art. 128 din Legea nr. 295/2004 vizează alți lucrători din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și care nu fac parte din Poliția Română.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului încălcarea prevederilor art. 31 alin. 1 și 2 din Legea nr. 295/2004.
Fapta petentului a fost încadrată juridic în mod corect, iar sancțiunile au fost legal aplicate.
Se arată că procesul verbal contestat este legal și temeinic, fiind întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.
Fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de către agentul constatator. Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate în ceea ce privește situația de fapt și de drept reținută în cuprinsul său, care poate fi combătută de către petent prin administrarea probei contrare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.proc.civ.
În probațiune, au fost depuse: exemplarul nr. 1 al actului de constatare, copia procesului verbal anexă (f.19), raportul agentului constatator (f.20, 21) și copia declarației petentului (f.22, 23).
La termenul de judecată din data de 09.04.2013, instanța a calificat excepția necompetenței agentului constatator ca fiind un aspect de fond.
Au fost audiați în cauză martorii P. R. C. și C. G., propuși de petent.
Petentul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/19.01.2013 încheiat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, petentului C. C. i-au fost aplicate sancțiunea avertismentului și sancțiunea complementară a anulării dreptului de port și folosire a armelor, reținându-se că acesta a săvârșit contravenția prevăzută de art. 129 pct. 14 din Legea nr. 295/2004.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut că în data de 12.01.2013, ora 10, localitatea Stremț, petentul nu a asigurat securitatea muniției aferente armei de vânătoare cu alice, deținută în mod legal, în sensul că în urma controlului efectuat, cartușiera cu muniția a fost găsită într-o raniță, în altă încăpere, nefiind în fișetul metalic destinat păstrării armelor și muniției aferente. S-au încălcat prevederile art. 31 alin. 1 și 2 din Legea nr. 295/2004.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal din perspectiva legalității, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, se constată că petentul nu a contestat realitatea celor consemnate în cuprinsul procesului verbal de contravenție, însă a invocat faptul că agentul care a întocmit actul sancționator nu putea constata și sancționa contravenția prevăzută de art. 129 pct. 14 din Legea nr. 295/2004.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor Poliția Română este autoritatea competentă care exercită controlul privind deținerea, portul și folosirea armelor, pieselor și munițiilor, precum și cu privire la operațiunile cu arme și muniții, în condițiile prezentei legi.
Conform art. 131 din același act normativ, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrătorii anume desemnați din Ministerul Administrației și Internelor.
Prin întâmpinare, intimatul a arătat că din coroborarea prevederilor art. 26 și 28 din Legea nr. 218/2002 și ale art. 3 din Legea nr. 295/2004, reiese că agentul constatator este competent să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de Legea nr. 295/2004.
Instanța consideră că art. 26 din Legea 218/2002 reglementează competența generală a Poliției Române, pe toate liniile de muncă: regimul armelor, regimul rutier, ordine publică etc. Însă nu toți lucrătorii pot să constate contravenții ori infracțiuni pe o anumită linie de muncă, repartizarea acestora realizându-se în funcție de mai multe criterii, prin ordin al ministrului. În acest sens, sunt înființate direcții, birouri și servicii specializate pe anumite linii de muncă.
Având în vedere că în art. 3 al Legii nr. 295/2004 se stabilește că Poliția Română este autoritatea competentă, iar apoi, în cuprinsul aceluiași act normativ, se face referire la lucrători anume desemnați din cadrul M.A.I., nu se poate reține apărarea petentei, în sensul că prin art. 131 s-a urmărit să se facă distincția între Poliția Română și alți lucrători din cadrul aceluiași minister, precum Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră, Pompieri etc., întrucât distincția reiese de la început, din art. 3.
Mai mult, și în Normele metodologice de aplicare a Legii 295/2004, aprobate prin H.G. nr. 130/2005 legiuitorul folosește expresii care duc la concluzia că doar anumiți lucrători din poliție, specializați au atribuții pe linia armelor și munițiilor.
Astfel, art. 1 prevede că I. General al Poliției Române, prin intermediul structurilor sale de specialitate de la nivel central și local, autorizează, în condițiile prevăzute de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, denumită în continuare Lege, persoanele fizice și juridice care solicită să procure, să dețină și, după caz, să poarte și să folosească armele letale și muniția aferentă ori să efectueze operațiuni cu acestea și eliberează permise de armă sau, după caz, autorizații, verifică și autorizează circulația armelor, funcționarea poligoanelor, autorizează desfășurarea cursurilor de inițiere și pregătire teoretică pe linie de arme și muniții, acordă atestatul de instructor în poligonul de tragere, precum și cel pentru colecționar de arme. Potrivit art. 2 și 3 (Persoanele fizice și juridice care dețin, folosesc sau desfășoară operațiuni cu arme sau muniții, în condițiile legii, sunt obligate să se supună controlului organelor de poliție competente, cu privire la modul de respectare a dispozițiilor legale în materie), aceleași structuri specializate eliberează permisul de armă și cartea de identitate a armei.
Aceste prevederi sunt completate cu cele ale art. 128 din H.G. nr. 130/2005, conform cărora constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către polițiștii anume desemnați din cadrul Poliției Române.
În concluzie, sancționarea contravențională se poate face doar de către lucrători din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și din Poliția Română, desemnați în acest sens. Rațiunea stabilirii unor astfel de lucrători subzistă datorită specificului activităților desfășurate pe linie de arme și muniții.
Intimatul nu a făcut dovada că agentul constatator a fost anume desemnat pentru a constata contravenții și aplica sancțiuni prevăzute de Legea nr. 295/2004.
Așadar, instanța constată că agentul care a întocmit procesul verbal contestat nu avea competența de constata contravenția prevăzută de art. 129 pct. 14 din Legea nr. 295/2004 și de a aplica sancțiunile prevăzute de art. 130 alin. 1 lit. e și art. 130 alin. 2 lit. b din același act normativ. În aceste condiții, actul de constatare a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 15 din O.G. nr. 2/2001 (contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de prsoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția), care se sancționează cu nulitatea procesului verbal.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că plângerea petentului este întemeiată. În consecință, va anula procesul-verbal de contravenție . nr._/19.01.2013, încheiat de intimat.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de petentul C. C., cu domiciliul procesual ales în Baia M., .. 28/17, jud. Maramureș, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M., .. 37, jud. Maramureș.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/19.01.2013, încheiat de intimat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D. I. RUSUADRIANA P.
(aflat în C.O.; semnează Președintele instanței)(aflat în C.O.; semnează Grefierul Șef)
Red. D.I.R./ dact. A.P./ 4 ex./ 16 iulie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7/2013. Judecătoria BAIA MARE | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 22/2013.... → |
|---|
