Plângere contravenţională. Sentința nr. 530/2013. Judecătoria BĂLCEŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 530/2013 pronunțată de Judecătoria BĂLCEŞTI la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 678/185/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr.5989
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BĂLCEȘTI,JUDEȚUL V.
Sentința civilă nr. 530
Ședința publică din 24 octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – C. M.-A.
Grefier – B. S.
Pe rol este soluționarea plângerii formulate de petentul C. C., cu domiciliul în ., județul V., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/01.06.2013, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție V., cu sediul în municipiul Rm -V., ., nr.95, județul V..
Prezența părților și dezbaterile asupra cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din 22 octombrie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în vederea deliberării, a dispus amânarea pronunțării la data de 24 octombrie 2013.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
În data de 14.06.2013 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._, plângerea formulată de către petentul C. Crsitian împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/01.06.2013, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție.
În fapt, arată petentul că în data de 01.06.2013 a fost sancționat de lucrătorii Postului de poliție Stănești pentru că în curtea locuinței sale părintești din satul Valea L. a depozitat trei arbori diverse esențe uscate pe care le-a găsit la marginea unei păduri din apropriere, smulse din rădăcini în urma unei furtuni și care blocaseră prin cădere drumul de acces către terenul fânețe deținut de petent în aproprierea pădurii.
Menționează petentul că aceste lemne nu le-a tăiat abuziv, nu a fost găsit transportând aceste lemne, fiind amendat de către organele de poliție doar pentru faptele că lemnele respective erau în curte, fără a fi întrebat de proveniența acestora.
Mai arată petentul că organele de poliție l-au obligat să încarce lemnele în căruță și să le aducă la postul de poliție după care a fost amendat.
Se anexează în copie conformă cu originalul procesul-verbal contestat și cartea de identitate a petentului.
Conform art.36 din OG nr.2/2001 (forma din momentul introducerii plângerii) cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
În temeiul art.205 din Noul Cod de proc.civilă intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.
Pe fond, se arată că petentul a fost sancționat contravențional în mod corect prin procesul-verbal . nr._ emis la data de 01.06.2013 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.19 alin.1) lit.b) din Legea nr.171/2010,act normativ ce specifică în mod clar că se sancționează transportul fără avize, deci avizele trebuie deținute la momentul transportului, iar petentul trebuie să le aibă asupra sa.
Având în vedere pericolul social al faptei, sancțiunea aplicată este una corectă, fiind aplicată în conformitate cu prevederile art.21 alin.3) din OG nr.2/2001.
Deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Se mai arată că procesul-verbal este întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă și de formă prevăzute în OG nr.2/2001;agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, fapta este reală și nu există nici un motiv care să atragă nulitatea absolută a procesului verbal în cauză.
Se solicită proba cu acte și proba testimonială.
Se anexează întâmpinării materialul probator încheiat cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție din cauză (filele 21-23 din dosar).
A fost încuviințată pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar la solicitarea instanței intimatul a arătat că nu dorește audierea niciunei persoane cu titlu de martor.
S-a respins proba cu martori solicitată de petent, având în vedere că acesta nu a indicat domiciliul martorilor în vederea citării, deși a fost notificat în acest sens
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele;
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/01 iunie 2013 s-a dispus sancționarea contravențională a petentului C. C. cu amendă în sumă de 3000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 19 alin.1) lit.b) din Legea nr.171/2010. reținându-se în sarcina acestuia că în data de 01.06.2013 a transportat cu vehiculul cu tracțiune animală material lemnos în cantitate de 0,752 mc, fără a deține documente de însoțire ; prin procesul-verbal de contravenție această cantitate de material lemnos a fost confiscată.-fila 24 din dosar.
Conform dispozițiilor art.34 din OG nr.2/2001, „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Plângerea este formulată în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art.31 din OG nr.2/2001 fiind depusă la instanța de judecată în data de 14.06.2013.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, acesta cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 din O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute și nefiind afectat de alte vicii de natură să ducă la anularea sa.
Cu privire la forța probantă a procesului-verbal de contravenție instanța reține la data de 3 aprilie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cauza N. G. împotriva României (cererea nr._/05), similară cauzei A. împotriva României.
Prin această hotărâre, Curtea a constatat că statul român a respectat exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare, Convenția), în special sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, dar aplicabilă și în domeniul contravențional, în anumite condiții.
În cererea sa adresată Curții Europene la data de 8 iunie 2005, reclamanta a invocat, în esență, faptul că nu a beneficiat de un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenție, întrucât a fost obligată de instanțele de judecată să facă proba contrară prezumției de legalitate și validitate de care beneficia un proces-verbal de contravenție, prin care îi fusese aplicată sancțiunea amenzii contraven . Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării Curtea a analizat în continuare dacă statul român a depășit aceste limite în defavoarea reclamantei, utilizând cele două criterii de referință indicate anterior.
Astfel, cu privire la miza speței, Curtea a reținut că reclamantei i-a fost aplicată o amendă, care nu ar fi putut fi transformată, în caz de neexecutare, într-o sancțiune privativă de libertate (per a contrario, a se vedea cauza A., citată anterior, par. 61). Referitor la drepturile apărării, Curtea a reținut că reclamanta s-a limitat să depună la dosar, drept probe, înscrisuri de unde rezulta de manieră generală că existau tensiuni în imobil între aceasta și vecinii săi. Curtea a observat că reclamanta nu a solicitat în niciun moment citarea, în vederea audierii, a persoanelor care ar fi fost martori la evenimentele din 1 mai 2004, sau a lucrătorului de poliție care ar fi întocmit procesul-verbal contestat. Or, această posibilitate îi era oferită de lege, astfel cum rezultă din cele două hotărâri pronunțate de instanțele naționale, în fața cărora reclamanta a declarat că nu avea probe de administrat. În plus, deși tribunalul i-a încuviințat reclamantei cererea de a depune la dosar declarații extrajudiciare ale unor martori, rezultă că abia după pronunțarea hotărârii reclamanta ar fi depus la dosar astfel de înscrisuri.
S-a arătat că nici interpretarea literală, nici cea teleologică a art. 6 din Convenție, nu conduc la ideea că acesta ar împiedica o persoană să renunțe, din proprie voință, la garanțiile oferite de acest articol, cu condiția ca această renunțare să aibă un caracter neechivoc și să nu vizeze un interes public important.. Arătând în ședință publică că nu dorea să fie administrate alte probe, reclamanta s-a expus în mod conștient riscului de a fi „condamnată” doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, pe care chiar ea l-a depus la instanță, și care se bucura de o prezumție de temeinicie care putea fi răsturnată.
În speță, Curtea nu a putut reține niciun indiciu de comportament arbitrar sau de lipsă de echitate a procedurii. Faptul că instanțele naționale, prin hotărâri motivate, au analizat motivele de nulitate invocate de reclamantă și au considerat că acestea nu atrăgeau nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de reclamantă, nu este suficient pentru a pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acesteia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.
Prin urmare, Curtea a concluzionat în sensul că art. 6 din Convenție a fost respectat.
În cauza de față, petentul s-a limitat la a solicita încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, dar a fără indica domiciliile acestora, în vederea citării, deși acest lucru i s-a pus în vedere prin adresă.(fila 34 din dosar), motiv pentru care proba solicitată nu a fost administrată.
În drept, instanța reține că potrivit art.19 alin.1) lit.b) din Legea nr.171/2010, rep, constituie contravenție transportul materialelor lemnoase fără avizele de însoțire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulația materialelor lemnoase în vigoare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține ca fiind conformă realității starea de fapt reținută de către agentul constatator în procesul-verbal de contravenție.
Din procesul-verbal încheiat de lucrătorii de poliție, semnat de petent și de reprezentantul ocolului silvic (filele 21-22 din dosar) rezultă că petentul a fost depistat conducând un vehicul cu tracțiune animală, în care se aflau trei arbori, secționați în zece piese, ce nu prezentau marcă silvică, rezultând astfel o cantitate de 0, 752 mc.
Petentul nu a prezentat documente de însoțire a materialului lemnos .
Prin urmare,starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este conformă realității, nefiind combătută de vreun mijloc de probă administrat la solicitarea petentului.
Pe de altă parte, instanța reține că potrivit dispozițiilor art.21 alin.3) din O.G. nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Analizând limitele de amendă prevăzute de lege pentru contravenția reținută în sarcina petentului ( de la 2000 de lei la 5.000 de lei), instanța constată că amenda aplicată petentului a fost nejustificat de mare, raportat la criteriile menționate în textul de lege mai sus menționat.
D. urmare, instanța urmează a admite în parte plângerea petentului C. C., urmând a se reduce amenda aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._/01.06.2013, de la 3000 de lei la 2000 de lei .
Se va menține în rest procesul-verbal de contravenție susmenționat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul C. C., cu domiciliul în ., județul V., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/01.06.2013, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție V., cu sediul în municipiul Rm -V., ., nr.95, județul V..
Reduce amenda aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._/01.06.2013, de la 3000 de lei, la 2000 de lei.
Menține în rest procesul verbal de contravenție.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, în cazul exercitării căii de atac cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Bălcești.
Pronunțată în ședință publică astăzi 24 octombrie 2013, la sediul Judecătoriei Bălcești, jud.V..
PREȘEDINTE GREFIER
Red/tehnCMA
4 EX / 20.11.2013
← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 41/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 511/2013.... → |
---|