Plângere contravenţională. Sentința nr. 464/2013. Judecătoria BĂLCEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 464/2013 pronunțată de Judecătoria BĂLCEŞTI la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 593/185/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr.5989
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BĂLCEȘTI,JUDEȚUL V.
Sentința civilă nr. 464
Ședința publică din 10 septembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – C. M.-A.
Grefier – B. S.
Pe rol este soluționarea plângerii formulate de petenta L. V., cu domiciliul în orașul Bălcești, ..211, jud.V., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/20.05.2013, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în municipiul Râmnicu-V., ., nr.95, jud.V..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petenta, lipsă fiind intimatul IJP V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
În temeiul art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, s-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată, fiind anexate, în copie, procesul-verbal de contravenție . nr._/20.05.2013 C.I. petentă, autorizația de comercializare nr. VL001300C, contract de închiriere, factura nr. 456/11 mai 2013, chitanța nr. 232/11.05.2013, notă de recepție și certificat de înregistrare (filele 5-12 dosar), iar intimatul a formulat și depus la dosar, prin serviciul arhivă și registratură, întâmpinare, la care a anexat, materialul probator avut în vedere la data constatării contravenției, solicitându-se, în contextul disp. art. 411 al. 1 pct.2 N.C.pr.civ., judecarea în lipsă (filele 18-21 dosar). Se mai învederează că petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar conform art.36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 coroborat cu art.15 lit.i din Legea nr.146/1997.
Efectuând verificările impuse de art.131 Noul C.proc. civ. rap. la art.32 din OG nr. 2/2001, instanța se declară competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța procedează la identificarea petentei L. V. care se legitimează cu cartea de identitate C.I. . nr._ eliberat de SPCLEP Bălcești la data de 03.08.2004.
Instanța acordă cuvântul cu privire la probe:
Petenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile deja existente la dosar precum și înregistrarea video, din care rezultă că agentul de politie a făcut un abuz de putere .
Instanța, în temeiul art. 255 rap. la art. 258 NCPC, încuviințează pentru petentă și intimat proba cu înscrisurile deja existente la dosar și respinge proba cu înregistrarea video.
La interpelarea instanței petenta arată că nu mai are cereri de formulat sau probe de solicitat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Petenta solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
În data de 27.05.2013 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._ ,plângerea formulată de către petenta L. V. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/20.05.2013, în contradictoriu cu intimatul IPJ V..
În motivarea plângerii petenta arată, în esență, că a fost sancționată contravențional în data de 20 mai 2013, pentru faptul că vindea flori fără să aibă prețurile afișate, în condițiile în care prețurile la flori erau afișate în interiorul magazinului, cele de afară aflându-se la expoziție.
Mai arată petenta că agentul constatator a refuzat să-i aducă la cunoștință conținutul procesului-verbal de contravenție, acesta nu a fost citit cu glas tare și de asemenea nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni.
În scop probatorial petenta a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri:procesul-verbal de contravenție contestat-în original (fila 5 din dosar), autorizația nr.VL001300C din 29.03.2010, emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale-Inspecția națională pentru calitatea semințelor, copie CI petentă, contract de închiriere din 01.01.2013, factura . nr.456 din 11.05.2013 și chitanța aferentă, notă de recepție, certificat de înregistrare emis de către Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul V.-toate în copie conformă cu originalul (filele 6-12 din dosar).
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art.16 alin.7) și 31 din OG nr.2/2001
În temeiul art.205 din Noul Cod de proc.civilă intimatul a depus întâmpinare, solicitându-se respingerea plângerii ca nefondată, arătându-se, în esență, că sub aspectul legalității procesul-verbal cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, se arată că situația de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității, nefiind combătută de nicio probă; petentul are sarcina probei unei împrejurări contrare celei menționate în actul sancționator atacat, conform art.249 din Noul Cod de proc.civilă, aplicabil prin prisma art.47 din OG nr.2/2001,deoarece fapta a fost constatată personal de agentul funcției publice, iar actul întocmit se bucură, prin urmare, de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate.
Se mai apreciază că sancțiunea contravențională a fost aplicată în conformitate cu prevederile art.21 alin.3) din OG nr.2/2001, modificată și completată.
Se propune proba cu acte și martori și se anexează, în copie conformă cu originalul, procesul-verbal contestat, precum și dovada de comunicare a acestuia (filele 20-21 din dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 20 .05.2013 petenta L. V. a fost amendată cu 999 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.1 lit.h) din Legea nr.12/1990, constând în aceea că în data de 20 mai 2013, în calitate de vânzător al PF L. V., din orașul Bălcești, jud,V., nu a afișat la locul de desfacere prețul sau tariful pentru comercializarea de flori în ghiveci-fila 5 din dosar.
Conform dispozițiilor art.34 din OG nr.2/2001, „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Plângerea este formulată în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art.31 din OG nr.2/2001, fiind depusă la instanță în data de 27.05.2013.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, acesta cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 din O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute și nefiind afectat de alte vicii de natură să ducă la anularea sa.
Nu poate fi primită susținerea petentei în sensul că lipsa obiecțiunilor atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, în condițiile în care lipsa obiecțiunilor nu se află printre elementele prevăzute de art.17 alin din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității.
De altfel, prin decizia în interesul legii nr.22/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr.. 833 din 5 decembrie 2007), Înalta Curte de Casație și Justiție-Secțiile Unite a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției,
Or, acest lucru presupune ca petenta să facă dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în alt mod; o asemenea condiție nu este îndeplinită, petenta având cunoștință despre motivul pentru care a fost amendat, așa cum rezulta chiar din plângerea formulată de aceasta.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța reține că prin plângerea formulată petenta a contestat starea de fapt reținută de agentul constatator, menționând că nu se face vinovată de săvârșirea faptei pentru care a fost sancționată.
Cu privire la forța probantă a procesului-verbal de contravenție instanța reține la data de 3 aprilie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cauza N. G. împotriva României (cererea nr._/05), similară cauzei A. împotriva României.
Prin această hotărâre, Curtea a constatat că statul român a respectat exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare, Convenția), în special sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, dar aplicabilă și în domeniul contravențional, în anumite condiții.
În cererea sa adresată Curții Europene la data de 8 iunie 2005, reclamanta a invocat, în esență, faptul că nu a beneficiat de un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenție, întrucât a fost obligată de instanțele de judecată să facă proba contrară prezumției de legalitate și validitate de care beneficia un proces-verbal de contravenție, prin care îi fusese aplicată sancțiunea amenzii contraven . Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării Curtea a analizat în continuare dacă statul român a depășit aceste limite în defavoarea reclamantei, utilizând cele două criterii de referință indicate anterior.
Astfel, cu privire la miza speței, Curtea a reținut că reclamantei i-a fost aplicată o amendă, care nu ar fi putut fi transformată, în caz de neexecutare, într-o sancțiune privativă de libertate (per a contrario, a se vedea cauza A., citată anterior, par. 61). Referitor la drepturile apărării, Curtea a reținut că reclamanta s-a limitat să depună la dosar, drept probe, înscrisuri de unde rezulta de manieră generală că existau tensiuni în imobil între aceasta și vecinii săi. Curtea a observat că reclamanta nu a solicitat în niciun moment citarea, în vederea audierii, a persoanelor care ar fi fost martori la evenimentele din 1 mai 2004, sau a lucrătorului de poliție care ar fi întocmit procesul-verbal contestat. Or, această posibilitate îi era oferită de lege, astfel cum rezultă din cele două hotărâri pronunțate de instanțele naționale, în fața cărora reclamanta a declarat că nu avea probe de administrat. În plus, deși tribunalul i-a încuviințat reclamantei cererea de a depune la dosar declarații extrajudiciare ale unor martori, rezultă că abia după pronunțarea hotărârii reclamanta ar fi depus la dosar astfel de înscrisuri.
S-a arătat că nici interpretarea literală, nici cea teleologică a art. 6 din Convenție, nu conduc la ideea că acesta ar împiedica o persoană să renunțe, din proprie voință, la garanțiile oferite de acest articol, cu condiția ca această renunțare să aibă un caracter neechivoc și să nu vizeze un interes public important.. Arătând în ședință publică că nu dorea să fie administrate alte probe, reclamanta s-a expus în mod conștient riscului de a fi „condamnată” doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, pe care chiar ea l-a depus la instanță, și care se bucura de o prezumție de temeinicie care putea fi răsturnată.
În speță, Curtea nu a putut reține niciun indiciu de comportament arbitrar sau de lipsă de echitate a procedurii. Faptul că instanțele naționale, prin hotărâri motivate, au analizat motivele de nulitate invocate de reclamantă și au considerat că acestea nu atrăgeau nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de reclamantă, nu este suficient pentru a pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acesteia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.
Prin urmare, Curtea a concluzionat în sensul că art. 6 din Convenție a fost respectat.
În cauza de față, petenta L. V. nu a dovedit o stare de fapt contrară celei stabilite de agentul constatator.
De altfel, însăși petenta a recunoscut că produsele aflate în afara magazinului nu aveau prețul afișat, fiind evident însă că aceste produse erau destinate comercializării, și nu doar pentru expoziție, așa cum a susținut petenta prin plângerea formulată.
Având în vedere că fapta contravențională a fost constatată personal de către agentul constatator, iar petenta nu a dovedit o situație de fapt contrară, instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic.
Apreciind asupra sancțiunii stabilite, instanța consideră că, față de persoana contravenientei, de gravitatea faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator, de urmarea acesteia, și față de celelalte criterii prevăzute de art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea amenzii în cuantum de 999 lei aplicată petentei nu este proporțională cu gravitatea faptei.
În speță, instanța apreciază că fapta comisă de petentă prezintă un grad de pericol social scăzut avându-se în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită și conduita petentei în sensul că nu s-a făcut dovada unor alte nerespectări a legislației în materie de către petentă, acesta făcând de altfel dovada exercitării activității în cadrul legal.(conform înscrisurilor aflate la filele 6-14 din dosar).
În acest context, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins prin aplicarea unei sancțiuni cu „avertisment”, această sancțiune fiind suficientă pentru a-i atrage atenția petentei asupra consecințelor nerespectării normelor legale și îndreptarea comportamentului său.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța apreciază că plângerea contravențională formulată de petentă este întemeiată, în parte, cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, și, prin urmare, o va admite în parte.
În aceste condiții, instanța va dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 999 de lei aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție . nr._/20.05.2013, cu sancțiunea „avertisment”, urmând să mențină restul dispozițiilor procesului verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petenta L. V., cu domiciliul în orașul Bălcești, ..211, jud.V., având CNP_, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/20.05.2013, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în municipiul Râmnicu-V., ., nr.95, jud.V..
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicate petentei cu sancțiunea avertisment și atrage atenția petentei asupra necesității respectării pe viitor a dispozițiilor legale în vigoare.
Menține în rest procesul-verbal de contravenție.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, în cazul exercitării căii de atac cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Bălcești.
Pronunțată în ședință publică astăzi 10 septembrie 2013, la sediul Judecătoriei Bălcești, jud.V..
PREȘEDINTE GREFIER
Red/tehn.CMA
4 ex 19 sept 2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 454/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
