Anulare act. Sentința nr. 2406/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2406/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 2861/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2406/2013
Ședința publică de la 24 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier E. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul B. V., domiciliat în Bârlad, .. 17, jud. V. și reclamanta B. E.-L., domiciliată în Bârlad, .-12, ., prin mandatar B. V., în contradictoriu cu pârâții B. G., domiciliat în .. V., G. M., domiciliată în .. V., jud. V., N. R., domiciliată în Bârlad, ., ., ., B. A., domiciliat în Bârlad, .. 95, jud. V., B. I., domiciliat în Bârlad, ., jud. V., R. N. A., domiciliată în V., ., jud. V., având ca obiect ,, anulare declarație nr. 67/11.01.2002 și declarație nr. 302/15.02.2002 – disjungere”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns reclamantul B. V. personal, a răspuns pârâtul B. A. personal, lipsă fiind pârâții N. R., B. I. și B. G., lipsind reclamanta B. E.-L. și pârâtele R. N. A. și G. M. - răspunde pentru acestea mandatar B. V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,care învederează instanței faptul că la dosar a fost înregistrată o cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței, formulată de av. B. V.; au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care:
Instanța pune în discuție cererea formulată de av. B. V. prin care solicită apelarea cauzei la sfârșitul ședinței.
Părțile prezente arată că sunt de acord cu lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, la sfârșitul ședinței, a răspuns reclamantul B. V. personal, a răspuns pârâtul B. A. personal, a răspuns av. B. D. pentru pârâtul B. G. lipsă la acest termen, lipsă fiind pârâții N. R., B. I. și B. G., lipsind reclamanta B. E.-L. și pârâtele R. N. A. și G. M. - răspunde pentru aceștia mandatar B. V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință ; au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care:
Instanța aduce la cunoștință părților prezente faptul că dosarul a fost repus pe rol pentru a se acorda cuvântul pe fondul cauzei reclamantei B. E. L., pârâtei R. N. A. și pârâtei Ghermen M..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune și apoi pe fondul cauzei.
Mandatar B. V., pentru reclamanta B. E. L. și pârâtele R. N. A. și Ghermen M., solicită respingerea excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune în anularea declarației de renunțare la succesiune nr. 67/2002 și a declarației de renunțare la moștenire nr. 302/15.02.2002, apreciind că această excepție este nefondată.
Arată că mama lor, B. Ș. a decedat la data de 27.09.1998, iar declarațiile de renunțare la moștenirea ei au fost date la aproximativ 4 ani de la decesul ei. Solicită anularea acestor declarației, motivat de faptul că acestea au fost smulse prin violență, fără acordul liber și necondiționat al lui și al reclamantei B. E. L., declarațiile fiind date sub amenințarea și represaliile fizice și psihice manifestate de fratele lor B. G. și a celorlalți frați ce au trecut de partea lui. Apreciază că din probele administrate în cauză rezultă violența la care au fost supuși pentru a da declarația de renunțare la moștenire, precum și ceea ce s-a întâmplat ulterior acestor declarații, faptul că nu au mai fost primiți la locuința părinților, tensiunea dintre frați și surori amplificându-se și faptul că, această stare de tensiune, continuă și în prezent fiind alimentată de pârâtul B. G. cu concursul pârâților B. A. și B. I.. Adevărata situație de fapt este dovedită cu înscrisurile pe care le-a depus la dosarul cauzei, cu interogatoriul lui, precum și interogatoriul luat pârâtei N. R. și depozițiile martorilor G. G.. De asemenea, se poate constata și trage concluzii juste și în urma examinării susținerilor pârâților B. G., B. A. și B. I., care cuprind contradicții vădite și nereale, lipsite de sinceritate, cu privire la împrejurările în care au dat declarațiile de renunțare la moștenire.
Pe fondul cauzei solicită admiterea cererii de anulare a declarațiilor de renunțare la moștenire, pentru viciu de consimțământ- violență, în temeiul dispozițiilor legale pe care și-a întemeiat cererea și a probelor administrate în cauză.
Depune la dosar concluzii scrise.
Av. B. D., având cuvântul, arată că menține aceleași concluzii puse pe excepție și pe fondul cauzei la termenul anterior de judecată.
În temeiul dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare,
JUDECATORIA
P. cererea înregistrată la data de 17.10.2012 sub nr. de dosar_, reclamantul B. V. a chemat în judecată pe pârâții: B. G., G. M., N. R., B. A., B. I., R. N. A., B. E. L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- partajul averii succesorale după defuncții B. Ș. și B. GHEORHE.
În motivarea în fapt, reclamantul arată că defuncții sunt părinții părților în cauză, mama decedând la 27.09.1998, iar tatăl la 2.06.2002.
După părinții lor au rămas cei 7 frați, în masa succesorală, fiind incluse terenurile înscrise în două titluri de proprietate eliberate pe numele tatălui lor și o casă bătrânească situată în ..V., bun comun al părinților, dobândit în timpul căsătoriei acestora. Susține că este vorba despre titlul de proprietate nr. 854/_/3.12.1997 și de unul, pe care l-a ridicat pârâtul B. G., eliberate pe numele tatălui lor, și pe care nu îl poate indica. În ceea ce privește casa, arată că aceasta este în suprafață construită de aprox.57 mp, și este situată în T.17.
Precizează că cele mai multe dintre acte sunt în posesia pârâtului B. G., care a dorit să-i înlăture de la moștenire și le-a ascuns situația juridică și faptică a bunurilor rămase moștenire, asupra cărora nu vrea să le recunoască niciun drept.
In drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.6731 și urm.C.P.C.
În susținere a atașat copie de acte de stare civilă, Titlul de proprietate nr. 854/_ din 3.12.1997, certificate de deces, încheierea nr. 48/24.08.201 și nr. 49/24.08.2012 de verificare a procedurilor succesorale, certificat de atestare fiscală nr. 57/03.08.2012, adeverința nr. 3684/03.08.2012, Anexa nr. 24 privind pe B. G. și B. Ș..
Pârâtul B. G., a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul B. V., prin care a solicitat respingerea acesteia.
În motivare, arată că nu este adevărat că bunurile mobile indicate de reclamant în acțiune fac parte din masa succesorală rămasă de pe urma autorilor B. G. și B. Ș..
Susține că, după decesul mamei lor, B. Ș., decedată la data de 27.09.1998, a fost dezbătută succesiunea acesteia la Notarul Public B. D., în dosarul succesoral nr.03/2002 din 15.02.2002. Reclamantul, cât și ceilalți pârâți din proces au renunțat la succesiune în favoarea sa, urmând ca tatăl lor B. G. să încheie cu el un contract de întreținere.
Mai arată că la data de 28 februarie 2002, între defunctul B. G. și el s-a încheiat un Contract de întreținere, autentificat sub nr. 371, prin care a dobândit un imobil casă de locuit compus din 2 camere, bucătărie și hol, precum și terenul aferent acestei construcții în suprafață de 4.806 m.p., inclus în Titlu de Proprietate nr.854/_.
Obligațiile prevăzute în contractul de întreținere și le-a îndeplinit atât în timpul vieții defunctului, cât și după decesul acestuia, suportând cheltuielile cu înmormântarea, precum și cele ulterioare, parastase și pomeniri conform obiceiurilor locului.
Menționează că susținerile reclamantului că, după decesul tatălui lor el a încercat să-l înlăture de la moștenire nu sunt reale, deoarece acesta după înmormântarea tatălui nu a mai trecut pe la casa părintească și nici nu a contribuit la cheltuielile privind impozitul terenului. De asemenea, reclamantul a uitat că în perioada în care părinții lor trăiau a fost ajutat cu suma de 60.000 lei pentru a-și cumpăra casa și mașina.
Mai arată și că nu este adevărat că deține acte de proprietate eliberate pe numele defunctului B. G., așa cum susține reclamantul în acțiune, singurul act de proprietate fiind Titlu de Proprietate nr.854/_, eliberat la data de 03.12.1997.
A atașat copie de pe contractul de întreținere nr. 371/28.02.2022, Titlul de proprietate nr. 854/_ din 3.12.1997, certificat de moștenitor nr. 06/15.02.2002, Titlul de proprietate nr. 846/_/3.12.1997, adeverința nr. 1222/13.12.1991.
Pârâții B. G., B. A. și B. I. au depus un memoriu prin care au arătat că nimic din cele susținute de reclamant nu este adevarat, părinții lor l-au ajutat pe acesta să-și cumpere casă și mașină, de asemenea acesta a profitat de părinți pe parcursul vieții lor, cheltuindu-le agoniseala. De asemenea, arată că B. E. L. a luat de la mama lor de ce avea aceasta. Susțin că după moartea mamei toți copiii au fost de acord la notariat ca fratele B. G. să rămână ca moștenitor, ceilalți renunțând în favoarea lui.
Pârâta B. E. L., a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de pârâții B. G., A. și I. prin care a arătat ea este mezina familiei și de când se știe a avut grijă de părinții săi, a mers la ei în fiecare sâmbătă după programul de lucru, în fiecare concediu de odihnă, cu tot ceea ce aveau nevoie.
Susține că în luna martie a anului 1993, fratele său B. Gh.V. a venit la Huși cu repetate rugăminți să vină la casa părinților, care se aflau în condiții precare de trai, din cauze multiple, neputința, boala, depresii ale singurătății și vârsta destul de înaintată pe care o aveau. Arată că deși fratele ei B. Gh.G., locuia și locuiește și în prezent, peste stradă de părinți, nu îi ajuta și nici nu îi vizita foarte des din diverse motive, dar mai ales, pentru că nu avea act de întreținere.
Fratele V. a discutat cu părinții în prezența sa cu mult timp înainte de a se muta în casa părintească, iar aceștia au hotărât să-i facă act de vânzare-cumpărare pe casa, terenul din împrejurul casei și 10 ari de teren arabil.
Discuțiile ce aveau la bază actul de vânzare-cumpărare în favoarea sa, au avut loc și în prezența celorlalți frați care, la momentul respectiv, răspundeau afirmativ. După ce s-a mutat acolo lucrurile au degenerat în dezacorduri șoptite părinților, s-a trecut direct la amenințări sentimentale, fratele B. Gh. A., care deținea o vie în acel moment dată spre folosință de părinți, în punctul Hartop, îi vizita pe aceștia numai când era obligat să se ocupe de lucrările agricole aferente. El îi amenința, că, dacă îi vor face act de vânzare-cumpărare, nu va mai veni să-l vadă și nici la decesul lor, o pâine nu le mai aducea. Din acel moment lucrurile s-au schimbat într-o tergiversare a împlinirii faptului de a-mi face actul de vânzare-cumpărare.
Precizează că a locuit împreună cu părinții din anul 1993 martie până în septembrie 1996, când a fost nevoită și norocoasă să se angajeze merceolog la IAS Zorleni. În perioada celor trei ani și jumătate cât a stat acolo a avut resurse financiare, nu a profitat de părinții săi .
Din februarie spre martie a anului 2001 și până în noiembrie a aceluiași an, a stat din nou la țară cu tatăl ei îngrijindu-l. Ulterior a făcut o reuniune de familie la care au participat mai mulți frați R. N., B. I., B. V., G. M. și au hotărât să facă cu rândul, câte unul la săptămână.
Înțelegerea a fost valabilă până în februarie, când unul din frații sus menționați nu a fost să-și facă treaba și atunci fratele B. Gh.G., care stătea la un pas de tatăl lor nu a acceptat sub nicio formă să facă de rând și nici nu a vrut să-l îngrijească . din acel moment au început agresivitățile, amenințările
Arată că din certificatul de moștenitor aflat la dosar, ea nu a semnat împreună cu ceilalți, fiind o altă dată calendaristică și alt notar.
Ceea ce a făcut-o să semneze au fost amenințările la care frații ei supuneau întreaga familie. Pentru a fi lăsată în pace a pretins bani, când i-a oferit, a fost obligată să semneze dar numai pentru casa și terenul din jurul acesteia, moștenire din partea defunctei mele mame.
În baza celor menționate mai sus, a solicitat să se anuleze actul de întreținere pe care se presupune că l-ar fi făcut tatăl meu, fratelui B. Gh.G.. Tatăl său în momentul încheierii acestui act avea vârsta de 91 de ani, vârstă la care discernământul este pus sub semnul senilității, era și foarte grav bolnav și se îndoiește că s-a putut deplasa la Primăria comunei pentru a semna acel act.
Pârâta a mai solicitat ca să fie anulat și certificatul de moștenitor care a fost dobândit prin agresivitate, manipulare și rea credință. Fratele ei B. Gh.G., nu merita să fie pe deplin moștenitorul părinților lor.
La termenul din data de 10.01.2013 reclamantul B. Gh.V., a depus răspuns la întâmpinarea pârâtului B. G., prin care a arătat că pârâtul a sustras de la cei șapte frați bunuri rămase de la părinții lor, cum ar fi: vasele pentru vin,respectiv butoaie în număr de cinci bucăți, de asemenea acesta a demolat grajdul în suprafață de 40 metri pătrați, a sustras din locuință mobila de sufragerie a surorii, două butelii de aragaz, a extirpat jumătate din suprafața de vie care era plantată de B. V., B. I. și tatăl lor, a sustras tot ceea ce a însemnat acte de proveniență a casei și terenului din jurul casei, a viei cât și a terenului intravilan și extravilan. Mai arată că a fost oprit cu forța, respectiv cu furca de fier de B. M., B. D. și B. G., fratele său să-și ia lucrurile sale garduri metalice, sobă metalică de gătit, sobă de teracotă.
Susține că nu a fost citat la dezbaterea moștenirii mamei, B. Ș. nici nu a fost la notariat, în acea perioadă locuia în satul A. V., împreună cu tatăl său și nu avea nici un motiv de a renunța la moștenirea ce i se cuvenea din partea mame.
Menționează că de pe data de 10.02.2002, pârâtul B. Gh.G. împreună cu soția sa B. M. și fiul lor B. D., l-au agresat fizic pentru a pleca din casa părintească și l-au sechestrat pe tatăl lor bătrân și foarte bolnav, la domiciliu.
Tatăl lor, la acea dată era în imposibilitate de a se mișca pe propriile picioare și nu putea să se opună. S-au folosit de neputința tatălui, pentru a-și întocmi cu orice preț act de întreținere și pentru a deveni moștenitor unic.
A mai arătat că după dezbaterea moștenirii și întocmirea înscrisului pe care îl contestă, tatăl lor a decedat. În această perioadă tatăl lor nu putea fi vizitat deoarece, pârâtul B. G. stătea cu furca de fier pregătită și nu lăsa pe nimeni viziteze pe bătrân.
Menționează că pârâtul a dobândit de la tatăl lor ,casa cu terenul aferent de 4806 metri pătrați, dar înțelegerea fusese numai pentru casă și 600 de metri pătrați. Suprafața de 4200 de metri pătrați formată din 538 metri pătrați teren arabil, 2852 metri pătrați vie și 758 metri pătrați fâneață, nu făcea parte din terenul aferent casei.
Arată reclamantul că în ianuarie 2012 a fost cu B. L. la poarta pârâtului pentru a începe demersul dezbaterii moștenirii, iar atunci soția acestuia a adus din casă un titlu de proprietate pe tot terenul agricol, s-au lăudat că au reușit să-l dobândească pe tot, în anul 2002.
Menționează că certificatul de moștenitor este emis de notariatul public B. I. și a aflat că are acolo declarație de renunțare. Susține că nu își amintește acel moment, unde și când a semnat așa ceva. Foarte vag își amintește că a fost cu frații săi I., A. și G. lângă Consiliul Popular, într-o zi de luni, anul 2002 și a stat în stradă cam o oră, fratele pârât, a mers la ușa acelui . deschis, a mai stat în stradă ceva timp, după care a stabilit cu frații săi să vină altă dată, lucru care nu s-a mai întâmplat.
A solicitat anularea actelor pârâtului.
La termenul din data de 7.02.2013 pârâtul B. V. a precizat că înțelege să-și completeze acțiunea cu anularea actului de întreținere autentificat sub nr. 371/28.02.2002, precum și anularea certificatului de moștenitor nr. 06/15.02.2002, la fel ca și pârâta B. E. L..
La data de 18.01.2013 pârâtul B. G. a depus la dosarul cauzei răspuns la cele menționate de reclamant și de pârâta B. L. E., arătând că nimic din cele relatate de aceștia nu este real.
La termenul din data de 07.02.2013 pârâta G. M., prin mandatar a depus la dosarul cauzei un memoriu în care a arătat că nici un frate nu a avut cunoștință de existența contractului de întreținere, tatăl său nu putea face așa ceva, întrucât nu avea discernământ la vârsta de 91 de ani și suferea de mai multe boli.
Mai arată că în perioada în care pârâtul susține că s-ar fi făcut dezbaterea succesiunii a fost un fals și o cacealma, pârâtul a luat-o cu un autoturism, adus-o la un notariat, a pus-o să semneze pe sub mână, fără a da drumul la formular și fără să poată citi ce scrie acolo, notarul nu a spus niciun cuvânt.
La termenul din data de 21.02.2013 reclamantul B. V., a depus la dosarul precizări prin care a arătat că solicită în contradictoriu cu pârâții:
1.- anularea declarației nr.67 din 11.01.2002, autentificată la notarul public B. I., cu sediul Biroului Notarial Public în municipiul Bârlad, județul V.;
2.-anularea certificatului de moștenitor nr. 6 din 15 februarie 2002, întocmit și eliberat de Biroul Notarului Public D. B., cu sediu în municipiul Bârlad, județul V., în dosarul nr. 03/2002 privind dezbaterea succesiunii defunctei B. Ș., decedată la data de 27 septembrie 1998;
3.-anularea contractului de întreținere autentificat sub nr. 371 din 28.02.2002 la Biroul Notarului Public D. B. din municipiul Bârlad, prin care s-a transmis cota parte indiviză de moștenire de 3/8 din casa de locuit și terenul aferent, conform certificatului de moștenitor nr.6 din 15.02.2002, a cărui anulare o cer, potrivit pct.2 supra;
4.-rectificarea cărții funciare individuale nr.48/2002,a satului și comunei A. V., județul V., în sensul radierii înscrierilor făcute prin încheierile nr.643 din 25.02.2002 și nr. 736 din 04.03.2002.
În motivare, în ceea ce privește declarația de renunțare la succesiune nr. 67 din 11.01.2002, întocmită la B.N.P B. I., în care se consemnează că a renunțat la succesiunea defunctei B. Ș., arătă că aceasta a fost dată la circa 4 ani de la decesul autoarei și a fost obținută ca urmare a violențelor săvârșite asupra sa, de către pârâtul B. G., situație în care a fost condiționat și obligat să se prezinte la notar să semneze, fără să realizeze ce semnificație are actul și care sunt efectele lui. A fost alungat din casa părintească, pentru motivul că nu semna actul la notar, chiar cu moartea. Consideră că există viciu de consimțământ, și anume violența, încât actul este lovit de nulitate absolută. În aceleași împrejurări de violență au semnat declarațiile și alți moștenitori-pârâți: G. M., B. E.-L..
2. Referitor la anularea certificatului de moștenitor nr.6 din 15.02.2002, eliberat de BNP D. B. din Bârlad, susține că:
- nu au fost citați la dezbaterea succesiunii, nu au cunoscut că există un asemenea act notarial, până la introducerea acțiunii de dezbaterea succesiunii lui B. G., care face obiectul prezentei cauze, când a fost depus de pârâtul B. G.;
- certificatul de moștenitor a fost întocmit în baza declarației pe care a dat-o la data de 11.01.2002 la BNP B. I., declarație a cărei anulare o cer pentru viciu de consimțământ-violență;
- certificatul nu reflectă voința sa reală, cu privire la moștenirea ce s-a dezbătut în lipsa mea.
3. Anularea contractului de întreținere nr. 371 din 28.02.2002, întocmit la BNP D. B., urmează a fi anulat în urma analizei și, ca o consecință a anulării actelor de mai sus.
În drept, a invocat dispozițiile art.85 ( art.88) din Legea nr. 36/1995, republicată, art.948, 953, 954, 955, 956, 960, 961, 966 din Codul civil vechi ( art.1134,1205,1207-1213,1216-1220,1222,1246-1253,1169-1170 din Noul Cod Civil).
La data de 21.02.2013 B. N. A. a depus la dosarul cauzei un memoriu în care a arătat că pârâtul B. G. a exercitat o presiune continuă asupra fraților, i-a cooptat pe rând și i-a dus la notar, dar nici în ziua de astăzi nu știe pentru ce a semnat, nu a primit nicio explicație.
La data de 04.03.2013 au fost înregistrate la dosar precizări la cererea reconvențională depuse de B. E. L., prin care a arătat că solicită
a) – anularea declarației nr. 302 din 15.02.2002, autentificată la Notarul Public D. B. din Bârlad, județul V.;
b) – anularea certificatului de moștenitor nr.6 din 15 februarie 2002, întocmit și eliberat la Biroul Notarului Public D. B. în dosarul nr. 03/2002 privind dezbaterea succesiunii defunctei B. Ș., decedată la 27.09.1998;
c) – anularea contractului de întreținere autentificat sub nr.371 din 28.02.2002 la Biroul Notarului Public D. B. din Bârlad, prin care s-a transmis cota parte indiviză de moștenire de 3/8 din casa de locuit și terenul aferent, conform certificatului de moștenitor nr. 6 din 15.02.2002, a cărui anulare o cer la pct.b):
d) – anularea încheierilor de carte funciară nr.643 din 25.02.2002 și nr. 736 din 04.03.2002 și restabilirea situației anterioare acestor acte în cartea funciară individuală nr.48/2002 a satului și comunei A. V., județul V..
În motivare a arătat că în ceea ce privește anularea declarației de renunțare la succesiune nr. 302 din 15.02.2002, întocmită la Biroul Notarului Public D. B., a fost smulsă prin violență, nu reprezintă voința sa liberă și necondiționată. Ea nu a voit nici un moment să semneze o asemenea declarație de renunțare, pentru că toată viața muncise în casa părintească. Atunci au început represaliile, amenințările, violențele fizice și psihice, asupra sa și a fiicei sale, din partea lui B. G., în mod deosebit, dar și a unora care se aliase cu el. Același lucru s-a petrecut și cu frații B. V., G. M..
Menționează că anularea certificatului de moștenitor nr.6 din 15.02.2002, întocmit și eliberat la Biroul Notarului Public D. B. din Bârlad, o cere pentru că este întocmit în baza declarației de renunțare la moștenire a cărui anulare o cere de asemenea și care este dată de circa 4 ani de zile de la deschiderea moștenirii defunctei, după ce ea acceptase tacit moștenirea și este dată peste termenul de 6 luni prevăzut de art.700 din Codul civil vechi. Declarația de renunțare fiind nulă și certificatul de moștenitor emis în temeiul ei este nul. Nu a cunoscut despre existența acestui certificat de moștenitor, până la prezentul proces și mai ales, până la depunerea lui la dosar de către beneficiarul lui, pârâtul B. Gh.G., autorul violențelor, amenințărilor și demersurilor abuzive făcute asupra mea și a altora pentru a ne prezenta la notari ( B. și B.).
Anularea contractului de întreținere nr.371 din 28.02.2002, întocmit la Biroul Notarului Public D. B., se impune deoarece are la bază unele acte lovite de nulitate și a căror anulare a cerut-o.
Anularea încheierilor de carte funciară, în contradictoriu cu părțile din proces, este necesară pentru repunerea în situația anterioară, în sensul radierii notărilor făcute în baza actelor juridice ce urmează a fi desființate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.88 din Legea notarilor publici nr.36/1995, art.948 ,953, 955, 956, 957, 961 din Codul civil din 1964 ( art.1134, 1206, 1207, 1216-1220, 1222, 1246-1253, 1169-1170 din Codul civil).
La termenul din data de 7.03.2013 pârâtul B. G. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea completatoare a reclamantului și a solicitat:
- Respingerea cererii inițiale în totalitatea sa;
- Respingerea cererii completatoare în totalitatea sa.
Susține că afirmațiile reclamantului în legătură cu declarația de renunțare nu sunt reale, el nu a fost amenințat, supus violențelor fizice sau psihice. Reclamantul pierde din vedere că actul a fost semnat în fața unei autorități, iar în fața notarului s-a manifestat în deplină cunoștință de cauză, notarul îndeplinindu-și obligația de informare cu privire la actele și consecințele care se produc.
Din alt punct de vedere, acțiunea în anulare pentru violența-viciu de consimțământ este prescriptibilă în termenul general de 3 ani. Termenul începe să curgă de la data când a încetat violența, potrivit art.9 alin.1 din Decretul nr.167/1958. A invocat prescripția extinctivă a acțiunii.
A invocat excepția lipsei calității procesuale active cu privire la capetele de cerere privitoare la:
- Anularea certificatului de moștenitor nr.6 din 5 februarie 2002;
- Anularea contractului de întreținere autentificat sub nr. 371 din 28.02.2002;
- Rectificarea cărții funciare nr.48 din 2002;
- Partajarea averii succesorale după defuncții B. Ș. și B. G.,
susținând că pentru a putea sta în proces și a solicita soluționarea capetelor de cerere amintite mai sus, reclamantul trebuie să-și demonstreze calitatea de succesor, însă atât timp cât prin declarația 67/2002 reclamantul a renunțat la moștenire, el nu poate avea calitatea procesuală activă în capetele de cerere amintite mai sus.
Reclamantul a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii în anulare a certificatului de moștenitor și partajarea averii succesorale de pe urma defuncților B. Ș. și B. G., susținând că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nu este o acțiune autonomă, ea trebuie să fie grefată de o altă acțiune în realizare, respectiv dezbaterea moștenirii. De asemenea, nu se poate partaja o avere dacă nu ai dezbătut moștenirea. Reclamantul nu a cerut dezbaterea moștenirii nici în cererea principală și nici în cea completatoare.
Solicită, de asemenea, respingerea capătului de cerere cu privire la anularea certificatului de moștenitor și pentru motivul că toți moștenitorii au fost citați la dezbaterea moștenirii mamei noastre. Afirmațiile făcute de reclamant, cum că nu au fost citați, sunt minciuni, iar declarația de renunțare a reprezentat și reprezintă voința reală a reclamantului.
Cu privire la anularea contractului de întreținere, a solicitat respingerea, motivat de faptul că afirmația reclamantului, că trebuie anulat ca o consecință a anulării celorlalte acte, nu poate fi primită. C. pe care tatăl lor i-a înstrăinat-o a fost de 5/8, nu de 3/8 ( cum afirmă reclamantul) și această cotă este și va fi tot cea de 5/8, indiferent dacă se anulează ceva. C. de 5/8 reprezintă ½ din toată averea deținută de cei doi părinți + ¼ din masa succesorală. Tatăl nostru ar fi primit ¼ din masa succesorală indiferent de numărul descendenților cu care venea în concurs.
Consideră ca, urmare a respingerii celorlalte capete de cerere se impune și respingerea capătului de cerere prin care se solicită rectificarea cărții funciare.
La termenul din data de 21.03.2013 pârâtul B. G. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea completatoare formulată de reclamanta B. E. L. prin care a solicitat
- Respingerea cererii inițiale în totalitatea sa;
- Respingerea cererii completatoare în totalitatea sa, pentru aceleași motive invocate și în ceea ce privesc solicitările reclamantului B. V., invocând aceleași excepții.
P. Încheierea din data de 04.04.2013 instanța a dispus unirea cu fondul a excepției prescripției extinctive a dreptului la acțiune în anulare a Declarației nr.67/11.01.2002 și a Declarației nr.302/15.02.2002, invocate de pârâtul B. G., apreciind că pentru justa soluționare a acestei excepții este necesară administrarea de dovezi, având în vedere și dispozițiile art 1 alin1, art. 3 alin 1 și art. 9 alin 1 din deceretul nr. 167/1958, privind prescripția extinctivă.
De asemenea, s-a dispus, unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului B. V. și a pârâtei-reclamante B. E.-L. cu privire la capetele de cerere privind: anularea certificatului de moștenitor nr. 6/15.02.2002; anularea contractului de întreținere autentificat sub nr. 371 din 28.02.2002; rectificarea cărții funciare nr.48 din 2002; partajarea averii succesorale după defuncții B. Ș. și B. G., apreciind că pentru justa soluționare a acestei excepții este necesară administrarea de dovezi, având în vedere și dispozițiile art. 105 alin 1, art. 106 alin 6 și art. 115 alin 1 din Legea nr. 36/1995.
Instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii în anulare a certificatului de moștenitor și a averii succesorale, invocată de pârâtul B. G., reținând că solicitările reclamantului B. V. și ale pârâtei - reclamante B. E. – L. de anulare a certificatului de moștenitor și partajare avere succesorală nu pot fi considerate inadmisibile, cu atât mai mult cu cât art.119 al.1 din Legea nr. 36/1995 dă posibilitatea celor ce se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor să ceară instanței de judecată anularea acestuia, iar art. 673 indice 1 și următoarele Cod procedură civilă, reglementează procedura împărțelii judiciare, inclusiv a celei succesorale.
P. Încheierea din data de 30.05.2013 instanța a dispus în temeiul art 165 Cod procedură civilă
1. disjungerea cererii de anulare a declarației nr. 67/11.01.2002 autentificată la BNP B. I. și a cererii de anulare a declarației nr. 302/15.02.2002 autentificată la BNP D. B., și formarea unui dosar separat cu privire la aceste capete de cerere, având ca obiect ,, anulare acte” privind pe reclamanții B. V. și B. E. L. în contradictoriu cu pârâții B. G., G. M., N. R., B. A., B. I. și R. N. A..
2. disjungerea cererii de anulare a certificatului de moștenitor nr. 06/ 15.02.2002 autentificat la BNP D. B., și formarea unui dosar separat cu privire la aceast cpt. de cerere, având ca obiect ,, anulare acte”, privind pe reclamanții B. V. și B. E. L. în contradictoriu cu pârâții B. G., G. M., N. R., B. A., B. I. și R. N. A..
3. disjungerea cererii de anulare a contractului de întreținere nr. 371/ 28.02.2002 autentificat la BNP D. B., și formarea unui dosar separat, având ca obiect ,, anulare acte”, privind pe reclamanții B. V. și B. E. L. în contradictoriu cu pârâții B. G., G. M., N. R., B. A., B. I. și R. N. A..
4. disjungerea cererii de rectificare a cărții funciare nr. 48/2002 și anulare a încheierilor nr. 643/25.02.2002 și nr. 736/04.03.2002, și formarea unui dosar separat, având ca obiect ,, rectificare carte funciară și anulare acte”, privind pe reclamanții B. V. și B. E. L. în contradictoriu cu pârâții B. G., G. M., N. R., B. A., B. I. și R. N. A..
Totodată s-a dispus în baza art. 244 pct.1 Cod. proc. civ., suspendarea judecarii cererii având ca obiect ,, dezbatere succesiune, ieșire din indiviziune” privind pe reclamantul B. V. în contradictoriu cu pârâții B. G., G. M., N. R., B. A., B. I., R. N. A. și B. E. L..
În temeiul acestei Încheieri s-a constituit dosarul nr._ având ca obiect anulare acte/ anulare declarație nr. 67/11.01.2002 și declarație nr. 302/15.02.2002 .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul părților și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
P. Declarația autentificată sub nr. 67/11.01.2002 la BNP B. I.- Bârlad, reclamantul B. Ghe. V. a declarat, în calitatea sa de fiu al defunctei B. Ș., decedată la data de 27.09.1998, cu ultim domiciliu în . renunță la succesiunea acesteia și că nu a făcut nici un act de acceptare expresă, forțată sau tacită a succesiunii, înțelegând să rămână străin de această succesiune. Reclamantul a semnat personal această declarație.
P. Declarația autentificată sub nr. 302/15.02.2002 la BNP D. B.-Bârlad, reclamanta B. E.-L. a declarat, în calitatea sa de fiică a defunctei B. Ș., decedată la data de 27.09.1998, cu ultim domiciliu în . renunță pur și simplu la succesiunea acesteia și că nu a făcut nici un act de acceptare expresă, forțată sau tacită a succesiunii, înțelegând să rămână străină de această succesiune, cunoscând dispozițiile art. 696 s.u C. civ. cu privire la efectele renunțării. Reclamanta a semnat personal această declarație.
În prezenta acțiune reclamanții solicită anularea acestor declarații pentru viciu de consimțământ, respectiv pentru violență, dar și pentru faptul că acestea au fost date peste termenul de 6 luni de opțiune succesorală, după ce în prealabil acceptaseră succesiunea în mod tacit.
Pârâtul B. G. a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune.
Analizând excepția invocată instanța reține că în cauză sunt aplicabile următoarele dispoziții legale prevăzute de Decretul nr. 167/1958, privind prescripția extinctivă.
- art. 1 alin.1: “Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”.
- art.3 alin.1: “Termenul prescripției este de 3 ani”
- art.9 alin.1: “Prescripția dreptului la acțiune în anularea unui act juridic pentru violență, începe să curgă de la data cînd aceasta a încetat.”
P. răspunsul la interogatoriul administrat în cauză reclamantul B. V. a arătat că violențele au constat în șantajarea sa, impunându-i-se să semneze, dacă mai vrea să stea acolo, a fost amenințat cu presiuni și violențe. Violențele și șantajul au fost exercitate de către pârâtul B. G., soția și fiul acestuia și au fost exercitate în curtea părinților săi. Susține că violențele au început în decembrie 2001 și nu s-au terminat nici în prezent. A susținut de asemenea, că violențele s-au exercitat și asupra surorilor sale B. L., R. N., G. M. și N. R.. A arătat că la notar atunci când a dat declarația a mers și B. I. și B. A.. Reclamantul a arătat că nu a explicat notarului faptului că s-ar fi exercitat violențe asupra sa, întrucât notarul nu stă la discuții. A mai arătat și că violențele psihice au constat în aceea ca pârâtul a adus un sicriu în holul casei părintești și spunea ca îl omoară și îl pune pe el în sicriu. Întrebat fiind ce reacție avea la acest tip de amenințări, reclamantul a răspuns că tăcea.
P. răspunsul la interogatoriul administrat în cauză pârâta N. R. a arătat că E. s-a mutat în casa părinților unde a stat câțiva ani, respectiv până în septembrie 1996 și din luna martie 2001 până în luna noiembrie a aceluiași an, dar nu știe dacă au existat în acea perioadă presiuni exercitate de unii dintre frați asupra părinților ca aceștia să nu facă acte surorii E.. A recunoscut faptul că după moartea mamei sale au fost făcute presiuni asupra fraților, au fost agresați fizic și psihic, amenințați chiar cu moartea mai ales din partea fratelui B. G., pentru ca aceștia să renunțe la moștenirea rămasă după mama. Pârâta a mai arătat că pe ea nu a amenințat-o nimeni, a semnat însă fără să citească, știa că semnează pentru dezbatere, însă ulterior a revocat semnătura. Pârâta a arătat că nu știe dacă reclamantul ar fi semnat declarația de renunțare în lipsa amenințărilor. A arătat că reclamantul i-a povestit că după semnarea actului a fost agresat de pârât și tot după acest moment nu au mai fost lăsați să- l vadă pe tatăl lor, iar relațiile tensionate s-au menținut până în anul 2012.
P. răspunsul la interogatoriul administrat în cauză pârâtul B. I. a arătat că E. nu s-a mutat în casa părinților și că nu au fost presiuni asupra părinților în sensul de a nu-i face acte acesteia. Pârâtul nu a recunoscut că după moartea mamei lor ar fi existat presiuni asupra fraților pentru a renunța la moștenirea acesteia. Pârâtul susține că renunțările la moștenirea mamei s-au făcut înainte de dezbaterea succesiunii acesteia, renunțările s-au făcut la notarul B. când au mers toți cei care au renunțat la moștenire. A susținut că reclamantul s-a prezentat de bună voie, ba chiar acesta a fost cel care a organizat și a inițiat acest demers, reclamantul nu a fost agresat de nimeni, toți erau prieteni.
P. răspunsul la interogatoriul administrat în cauză pârâtul B. G. a arătat că sora lor E. nu s-a mutat în casa părinților, el nu a cerut reclamantului și celorlalți frați să meargă la notarul B. pentru a da declarații de renunțare, nu i-a amenințat susținând că B. V. le-a dus cu mașina pe surori la notar, renunțarea la moștenire s-a făcut înainte de dezbaterea succesiunii iar pentru renunțare nu au mers toți frații deodată.
P. răspunsul la interogatoriul administrat în cauză pârâtul B. A. a arătat că sora lor E. s-a mutat pe o perioadă de o săptămână în casa părinților dar nu au fost presiuni asupra părinților pentru ca aceștia să nu-i facă acte. Pârâtul a arătat că nu au existat presiuni asupra fraților, după decesul mamei lor în sensul ca aceștia să renunțe la moștenire și nu li s-a cerut sub amenințarea cu furca și cu moartea să meargă la notarul B. pentru a da declarație de renunțare la moștenirea mamei. Pârâtul nu și-a amintit daca a declarațiile de renunțare au fost date cu ocazia dezbaterii succesiunii mamei, afirmând ca a mers de două ori la notar.
P. declarația dată în fața instanței martora G. G., audiată la propunerea reclamantului a arătat că o cunoaște mai bine pe L. fiind de aceeași vârsta, se vizitau și aceasta se plângea mereu de fratele G. care o amenința să plece din casa părinților, altmiteri o așează în sicriul pe care-l cumpărase pentru tatăl lor, susține că a asistat la aceste amenințări, care au avut loc cu 6-7 luni înainte de moartea tatălui. Amenințările cu moartea erau luate în serios de L.. În cele din urmă a plecat din cauza lui G. la oraș. Reclamanta L. a avut pământ pe care l-a lucrat iar B. G. nu i-a dat voie să-l treiere.
P. declarația dată în fața instanței martorul Damiș D., audiat la propunerea pârâtului a arătat că era la B. G. atunci când a venit fratele lui B. V., de la Bârlad, cu mașina și au discutat să i se întocmească acte pentru casă lui B. G. si să participe toți frații. A afirmat că relațiile dintre B. G. și V., până la decesul tatălui lor au fost foarte bune, dar și ulterior pentru o perioadă de timp, după care au apărut neînțelegeri .
P. declarația dată în fața instanței martorul B. C., audiat la propunerea pârâtului a arătat că a lucrat la Primaria A. V. din anul 1990 și până în anul 2004, ca referent. În această perioadă l-a cunoscut mai bine pe B. G. și pe tatăl acestuia, care veneau la primărie cu probleme de fond funciar. Pe B. V. l-a cunoscut după perioada cât am lucrat la . Nu a auzit în perioada cat a lucrat la primărie să fi existat certuri, scandaluri între frați.
P. declarația dată în fața instanței martorul C. V., audiat la propunerea reclamantului a arătat că l-a îngrijit pe tatăl părților împreună cu pârâtul B. G. și chiar i-a ținut lumânarea la deces. A participat și la înmormântare dar nu poate preciza dacă au participat toți copiii, întrucât nu-i cunosc. În acea perioadă nu-l cunoaștea nici pe reclamantul B. V. și nu știe care erau relațiile dintre B. V. și B. G.. A fost omul de casă și a locuit efectiv vreo 2 ani de zile la defunctul B. G.. În acea perioadă îl vedea pe B. G. îngrijindu-se de tatăl său, deși avea casa lui locuia la bătrân. Nu a văzut pe niciunul din ceilalți copiii să fi venit la tatăl lor. Nu a asistat la nicio cearta între B. G. și B. V. în casa tatălui lor și nici nu a văzut să fi achiziționat vreun sicriu înainte de decesul acestuia. Nici după înmormântare nu a auzit discuții între B. G. și ceilalți frați ai lui. Nu a observat în toată perioada cat a muncit la B. G. să fi existat discuții contradictorii sau certuri între B. G. și alte persoane.
Analizând materialul probator administrat în cauză, având în vedere și precizările făcute de părți în fața instanței, urmează a reține că, dreptul la acțiunea în anularea declarațiilor de renunțare la succesiunea defunctei B. Ș., decedată la data de 27.09.1998, cu ultim domiciliu în . Declarația autentificată sub nr. 67/11.01.2002 la BNP B. I.- Bârlad, dată de reclamantul B. V. și Declarația autentificată sub nr. 302/15.02.2002 la BNP D. B.-Bârlad, dată de reclamanta B. E.-L., pentru viciul de consimțământ al violenței este prescris. Astfel, reclamanții au exercitat această acțiune după 10 ani de la momentul la care au dat aceste declarații și nu au reușit să demonstreze că violențele fizice și amenințările au existat și au continuat de la momentul autentificării acelor declarații și până în prezent.
Mai mult instanța apreciază că nu au existat violențe exercitate asupra reclamanților în sensul de a da declarațiile de renunțare. Existența unor neînțelegeri nu poate duce la concluzia ca au existat violențe pentru încheierea unor acte autentice, în fața unei autorități. Cel mult se poate desprinde concluzia ca reclamanții au fost amenințați să părăsească sau să nu mai intre în locuința părinților, dar în nici un caz ca au fost forțați să încheie acte a căror anulare o cer în prezent.
Susținerile reclamanților privind nulitatea declarațiilor pe motiv că acestea au fost date după expirarea celor 6 luni de exercitare a dreptului de opțiune succesorală, sunt apreciate ca neîntemeiate, sancțiunea în acest sens nu poate fi nulitatea absolută și nici relativă a declarațiilor ci, cel mult ineficiența acestora în condițiile în care părțile vor face dovada, în cadrul acțiunii în dezbatere succesiune, că au acceptat, în termenul de opțiune, succesiunea defunctei lor mame.
Față de aceste motive, urmează a admite excepția prescripției extinctive invocată de pârâtul B. G. și a respinge acțiunea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției extinctive invocată de pârâtul B. G..
Respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamantul B. V., domiciliat în Bârlad, .. 17, jud. V. și reclamanta B. E.-L., domiciliată în Bârlad, .-12, ., ., prin mandatar B. V., în contradictoriu cu pârâții B. G., domiciliat în .. V., G. M., domiciliată în .. V., N. R., domiciliată în Bârlad, ., ., ., B. A., domiciliat în Bârlad, .. 95, jud. V., B. I., domiciliat în Bârlad, ., jud. V., R. N. A., domiciliată în V., ., jud. V..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 octombrie 2013.
Președinte, G. E. | ||
Grefier, E. D. |
Red. G.E./25.11.2013
Tehnoredact. E.D. /10 ex./ 25 Noiembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1165/2013. Judecătoria BÂRLAD | Pretenţii. Sentința nr. 2060/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
