Plângere contravenţională. Sentința nr. 3019/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3019/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 4064/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 3019/2014
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. B.
Grefier :L. G.
Pe rol judecarea cauzei formulată de petentul M. R.-F., CNP_, domiciliat în București, . nr. 10, ., ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat C. Bumbacaru, cu sediul în .. 21 A, ., ., sector 3, București, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în V., .. 1, Jud. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc toate părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este prim termen de judecată; I. V. a depus întâmpinare la dosar (fila 15 ds.), s-a solicitat judecata în lipsă; s-au verificat actele și lucrările dosarului,după care;
În temeiul art. 131 Cod proc. civ. instanța procedează la verificarea competenței Judecătoriei Bârlad în soluționarea cererii, constatând că, potrivit art. 94 pct.1 lit.j și art. 32 alin.1 din OG. Nr.2/2001, este competentă general, material și teritorial să judece această pricină.
În temeiul art. 238 Cod proc. civ. instanța urmează să estimeze durata cercetării procesului pentru o perioadă de o lună de zile de la acest moment .
Instanța constată că părțile nu au invocat excepții.
Instanța, având în vedere probele propuse de petent, prin cererea de chemare în judecată, respectiv proba cu înscrisuri, apreciază proba admisibilă și concludentă soluționării cauzei, în baza art. 255 Cod proc. civ., astfel că în temeiul art. 258 Cod proc. civ., o încuviințează. Cu privire la proba testimonială cu martora Paraleste G.-C., apreciază că nu este utilă cauzei, motiv pentru care o respinge.
Instanța, având în vedere probele propuse de intimat, prin întâmpinare, respectiv proba cu înscrisuri , apreciază probele admisibile și concludente soluționării cauzei, în baza art. 255 Cod proc. civ., astfel că în temeiul art. 258 Cod proc. civ., le încuviințează.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după deliberare dându-se sentința de față:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 08.09.2014 sub nr. de dosar_, petentul M. R.-F. a chemat în judecată pe intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V. solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că la data de 01.09.2014, în timp ce se deplasa cu autoturismul proprietate personală marca Mitsubishi, cu numărul de înmatriculare_, pe .. Bârlad, jud. V., a fost oprit de un echipaj de poliție, care l-a informat că ar fi circulat cu viteza de 63 km/h și că nu ar fi purtat centură de siguranță.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 194 și urm Cod procedură civilă, art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, art. 102 alin 2 rap. la art. 108 alin 1 lit. d din OUG nr. 195/2002, art. 180 alin 1 și art. 181 alin 1 din HG nr. 1391/2006, act 3.1.1. lit. c din Norma de Metodologie nr. 021-05.
În dovedire petentul a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martora P. G.-C..
Petentul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: în original procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014 (fila 5).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata a depus întâmpinare, prin care a arătat că s-a reținut în sarcina petentului faptul că la data de 01.09.2014, ora 18.52, pe ., a condus auto Mitsubishi cu număr de înmatriculare_, cu viteza de 63 km/h, viteză stabilită cu aparatul radar MAI_. De asemenea, nu a purtat centură de siguranță. Faptele au fost încadrate în dispozițiile art. 108 alin 1 lit a pct 3 și 4 din OUG nr 195/2002.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, fiindu-i adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, iar la rubrica specifică s-a consemnat ”nu sunt”.
Contravenția reținută în sarcina petentului a fost constatată direct de agentul de poliție.
În drept, intimata a invocat dipozițiile art. 205 și 269 C. proc. Civ și OUG nr 195/2002.
În dovedirea întâmpinării, intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: originalul procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014 (fila 16), Buletin de verificare metrologică (fila 17), set planșe foto (filele 18-19).
La termenul din data de 27.11.2014, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. În fapt, la data de 01.09.2014 a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 180 lei și 2 puncte de penalizare pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 pct. 4 din OUG nr. 195/2002 și cu avertisment și două puncte penalizare pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002, așa cum reiese din originalul procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014 (fila 15).
În dispunerea acestor măsuri, agentul constatator a avut în vedere faptul că petentul ”a condus autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_, cu viteza de 63 km/h, viteză stabilită cu aparatul radar MAI_, pe ., fără a purta centura de siguranță”.
Faptele reținute în sarcina petentului au fost încadrate în dispozițiile art. 108 alin 1 pct. 3 și 4 din O.U.G. nr. 195/2002.
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat că ”nu”, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.
II. În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la data de 01.09.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 08.09.2014.
1. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba cu un martor, instanța admițând proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la prima faptă, potrivit art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, ”săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz”.
Instanța observă că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, din cuprinsul procesului-verbal reiese faptul că la momentul opririi sale în trafic de către echipajul de poliție, petentul nu purta centura de siguranță.
Acest aspect nu a fost contestat în nici un moment de către petent, lucru confirmat și de faptul că la rubrica ”alte mențiuni” din cadrul procesului-verbal s-a trecut mențiunea ”nu sunt” (fila 16). De asemenea, petentul nu a făcut apărări cu privire la această faptă.
Cu privire la cea de-a doua faptă, potrivit art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, ”săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: depășirea cu 10 - 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Instanța observă că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, din planșele foto depuse de către intimată la dosarul cauzei (filele 18-19) reiese că petentul a circulat pe . cu autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 63 km/h.
Acest lucru rezultă din planșele foto, în care se observă în dreptul literei F (care corespunde noțiunii de ”Fastest speed” – viteza cea mai mare cu care a fost înregistrat autovehiculul respectiv) și L (care corespunde noțiunii de ”Locked speed” – viteza ”blocată” de aparatul radar până la dezactivare, cu care autovehiculul țintă a fost înregistrat) viteza de 63 km/h.
Criticile petentului referitoare la marja de eroare a aparatului radar nu pot fi primite, întrucît cinemometrul cu care s-a făcut înregistrarea a fost omologat și verificat metrologic, așa cum reiese din buletinul de verificare metrologică nr._/03.04.2014 (fila 17).
Înregistrările efectuate cuprind: data – 01.09.2014, ora la care a fost efectuată măsurătoarea – 18:52:44-18:52:48, valoarea vitezei măsurate – 63 km/h, sensul de deplasare a autovehiculului – OPUS, imaginea autovehiculului.
Petentul a semnat procesul verbal, admițând că el a fost cel care a condus autoturismul respectiv la data și ora menționate în procesul-verbal. De asemenea,petentul nu contestă fapta, admițând că viteza cu care se deplasa este cea indicată în cadrul procesului-verbal, respectiv 63 km/h.
În concluzie, instanța reține că prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petent și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului-verbal contestat.
3. Analizând proporționalitatea măsurilor luate împotriva petentului, instanța reține că:
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, ”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
De asemenea, art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Măsurile luate împotriva petentului sunt legale, deoarece avertismentul și 2 puncte penalizare pentru prima faptă, respectiv amenda în cuantum de 180 lei și 2 puncte penalizare pentru cea de-a doua faptă, sunt prevăzute de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
Cu toate acestea, în aprecierea gradului de pericol social al contravenției, instanța reține că deși a fost aplicat minimul amenzii prevăzut de lege pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 lit 2 pct 4 din OUG nr 195/2002, amenda de 180 lei este disproporționată.
Analizând sancțiunea aplicată prin prisma criteriilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că fapta are o gravitate redusă și că se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, aceasta răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, instanța reține că a fost depășită viteza maximă admisă de lege cu 13 km/h, cu precizarea că dacă ar fi fost depășită cu mai puțin de 10 km/h fapta nu constituia contravenție), motiv pentru care apreciază că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate petentului, atrăgându-i însă acestuia atenția, asupra comportamentului pe care îl va manifesta în viitor, care trebuie să fie în acord cu prevederile legale, în caz contrar sancțiunea aplicată va fi mai aspră.
Sancțiunea avertismentului este mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra faptei săvârșite și de a-l determina să adopte pe viitor un comportament adecvat.
Instanța reține că celelalte măsuri luate împotriva petentului, respectiv cele două puncte penalizare pentru aceeași faptă și sancțiunea avertismentului și cele două puncte de penalizare aplicate pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002 rep. sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, urmează ca instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, să admită în parte plângerea contravențională formulată de petent și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 180 lei, aplicată prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014, pentru contravenția prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002, cu sancțiunea ”avertisment”, să mențină cele două puncte de penalizare aplicate pentru aceeași faptă și să mențină sancțiunea avertismentului și cele două puncte de penalizare aplicate pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002 rep.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. R.-F., CNP_, domiciliat în București, . nr. 10, ., ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat C. Bumbacaru, cu sediul în .. 21 A, ., ., sector 3, București, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 01.09.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în V., .. 1, Jud. V..
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 180 lei aplicate pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 195/2002 rep. cu sancțiunea avertisment. Mențiune cele două puncte de penalizare aplicate pentru aceeași faptă.
Mențiune sancțiunea avertismentului și cele două puncte de penalizare aplicate pentru fapta prevăzută de art. 108 alin 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002 rep.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2014.
Președinte, E. B. | ||
Grefier, L. G. |
Red.E.B
Tehnored./L.G.17 Decembrie 2014/ 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2593/2014.... | Evacuare. Sentința nr. 205/2014. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
