Contestaţie la executare. Sentința nr. 231/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 231/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 6165/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă nr. 231
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. T.
Grefier L. G.
Pe rol soluțiopnarea contestației la executare formulată de contestatorul M. V. M. (CNP-_), domiciliat în satul Bădeana, ., împotriva titlului executoriu nr.365/20.08.2014, emis de . și a somației emise la data de 20.08.2014 în dosarul de executare nr. 365/2014 al comunei T., în contradictoriu cu intimata ., prin primarul comunei T., jud. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit toate părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că obiectul dedus judecății este contestație la executare, procedura este legal îndeplinită; prin serviciul registratură sub nr.889 la data de 16.01.2015 au fost depuse relațiile solicitate de la primăria .-20 ds.); s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 C.pr.civ, președintele închide dezbaterile.
INSTANȚA
Sub nr._ din 15.12.2014 a fost înregistrată la această instanță adresa nr._ din 26.11.2014, prin care Tribunalul V. a trimis, spre competentă soluționare, contestația formulată de contestatorul M. V. M., împotriva intimatei ..
Prin contestația înregistrată inițial la Tribunalul V. cu nr. 2447/89 din 3.09.2014, contestatorul M. V. M. a contestat somația și titlul executoriu nr.365/20.08.2014, emise de Serviciul impozite și taxe al comunei T., jud. V., în contradictoriu cu intimata ., prin primarul comunei T., jud. V..
Prin contestația formulată, contestatorul a solicitat:
- anularea titlului executoriu;
- să fie obligată pârâta să arate temeiul legal al impunerii;
- să fie obligată pârâta să modifice baza legală de impozitare.
În motivarea contestației, contestatorul a susținut că pârâta nu la procedat la o înștiințare prealabilă, nu i-a trimis înștiințări anuale cu privire la debitele datorate, ci i-a trimis intempestiv somația și titlul executoriu sus arătate. Aceste acte administrative nu se încadrează în dispozițiile art. 662 din noul Cod de procedură civilă, respectiv creanța nu este certă, lichidă și exigibilă. Nici în somație, nici în titlul executoriu nu a fost menționată baza legală, temeiul legal de impozitare, ca urmare aceste acte au fost date cu încălcarea gravă a legii. Prin neindicarea datei, a termenului de la care era datorat debitul, este împiedicat controlul asupra curgerii termenului prescripției extinctive fiscal.
În drept, contestatorul a invocat prevederile art. 7, 8, 18 din Legea nr. 262/2007 privind contenciosul administrativ.
În dovedirea contestației, contestatorul a depus la dosar, în copie, titlul executoriu nr. 365/20.08.2014, emis de .; somația emisă la data de 20.08.2014 în dosarul de executare nr. 365/2014 al comunei T..
Contestatorul a timbrat contestația cu 113 lei taxă judiciară de timbru.
Intimata ., prin primarul comunei T., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată. Intimata a arătat că, de mai mulți ani, M. V. M. nu a fost găsit acasă, fiind plecat în străinătate, iar tatăl acestuia nu i-a cunoscut adresa pentru a-i fi comunicată corespondența de către compartimentul impozite și taxe al comunei T.. Anual, prin hotărâri ale Consiliului Local . aprobate impozitele și taxele locale, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar în Anexa la aceste hotărâri s-a stabilit și modul de impozitare a mijloacelor de transport pe categorii și în funcție de capacitatea cilindrică pe fracțiuni. Conform declarației de impunere nr. 463/2.12.2009, dată și semnată de M. V. M., acesta figurează în evidențele fiscale cu un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1951 cm3, deținut conform certificatului de proprietate tradus și autentificat la data de 20.11.2009. La data declarației, M. V. M. a plătit suma de 15 lei, reprezentând impozit pentru autoturism pe anul 2009. De la data declarării autoturismului, din anul 2009 și până în prezent, M. V. M. nu a fost găsit la domiciliul său din satul Bădeana, . cu autoturismul la muncă în Italia, nu a înștiințat compartimentul de impozite și taxe că nu ar mai deține autoturismul respectiv și nici nu a plătit impozitul anual datorat pentru autoturism. Ca urmare, contestatorul datorează suma de 864 lei, reprezentând impozit pentru autoturism pentru perioada 2010-2014, penalizări și majorări pentru neplata la termen a impozitului.
Intimata . la dosar, în copie: declarația fiscală/decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport în cazul contribuabililor persoane fizice din data de 2.12.2009; certificatul de proprietate nr. 9/A116528N, emis de Automobile Club Italia; nota de calcul a majorărilor din anii 2011-2014.
Prin sentința civilă nr. 987/CA/24.11.2014, pronunțată de Tribunalul V., a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului V. în soluționarea cauzei, excepție ridicată, din oficiu, de către instanță și s-a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei la Judecătoria Bârlad.
În considerentele sentinței civile nr. 987/CA/24.11.2014 a Tribunalului V., s-a reținut că M. V. M. a formulat o contestație la executare, conform prevederilor art. 172 alin.1 din OG nr. 92/2003. Astfel, potrivit art. 172 alin.4 din OG nr. 92/2003, raportat la art. 650 alin.1 Cod.proc.civ. și având în vedere decizia nr. 348/17.06.2014 a Curții Constituționale, instanța competentă să soluționeze contestația la executare este judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul, domiciliul sau sediul debitorului sau locul unde urmează să se facă executarea. În aceste condiții, competența materială de soluționare a contestației la executare revine Judecătoriei Bârlad.
La Judecătoria Bârlad cauza a fost înregistrată cu nr._ din 15.12.2014
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se rețin următoarele:
Contestatorul M. V. M. are domiciliul în satul Bădeana, ..
Potrivit certificatului de proprietate nr. 9/A116528N, emis de Automobile Club Italia, M. V. M. a cumpărat, prin actul de vânzare din data de 29.06.2009, un automobil pentru transport persoane BMW.
Prin declarația fiscală/decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport în cazul contribuabililor persoane fizice, înregistrată cu nr. 463/2.12.2009 la Primăria ., M. V. M. a declarat că el este proprietarul autoturismului BMW 320 d, . WBAAL71010 CF_, fără ., cu capacitatea cilindrică de 1951. Declarația fiscală menționată a fost semnată de către M. V. M.. Conform declarației fiscale menționate, impozitul datorat de către contribuabil și stabilit de organul fiscal este de 15 lei, pentru perioada 31.03._09.
Pentru neplata la termen a impozitului pe autovehicul, . în sarcina lui M. V. M. majorări de întârziere, astfel: 99 lei, în anul 2011; 224 lei, în anul 2012; 402 lei, în anul 2013; 631 lei, în anul 2014.
Prin titlul executoriu nr. 365/20.08.2012, emis de . stabilit că M. V. M. are de plată suma de 972 lei, reprezentând impozit pentru autoturismul BMW 320d fără ., precum și suma de 568 lei, reprezentând majorări de întârziere.
Prin somația din data de 20.08.2014, emisă în dosarul de executare nr. 365/2014, . somat pe debitorul M. V. M. la plata sumei de 972 lei, reprezentând impozit pentru autoturismul BMW 320d fără ., precum și a sumei de 568 lei, reprezentând majorări de întârziere, urmând ca, în cazul contrar, să se procedeze la continuarea executării.
În Titlul IX („Impozite și taxe locale”) al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la art. 248 lit. c, între impozitele și taxele locale este menționată taxa asupra mijloacelor de transport.
Astfel, conform art. 261 alin.1-2 din Legea nr. 571/2003, „(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel. (2) Taxa prevăzută la alin. (1), denumită în continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz”.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport, conform prevederilor art. 263 din aceeași lege.
Conform art. 265 alin.1 din legea sus menționată, impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și de 30 septembrie, inclusiv.
Articolul 264 alin.4 din aceeași lege prevede că „Orice persoană care dobândește/înstrăinează un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită”.
În cauza de față, contestatorul figurează în evidențele Primăriei . proprietarul unui autoturism și nu a declarat că el ar fi înstrăinat autovehiculul sau că și-ar fi schimbat domiciliul. Totodată, contestatorul nu a făcut dovada că, ulterior datei de 2.12.2009, el ar fi plătit taxa pentru autovehiculul cu care acesta figurează în evidențele fiscale.
Privitor la termenul de prescripție, articolul 91 alin.1-2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prevede că dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel, termenul de prescripție menționat începând să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel. Față de aceste prevederi legale, rezultă că nu s-a prescris dreptul comunei T. de a calcula taxa pentru mijlocul de transport datorată de contestator.
În cauză sunt aplicabile prevederile art. 110 alin.2-3 din OG nr.92/2003, conform cărora: „(2) Colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz. (3) Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere; b) declarația fiscală; c) decizia referitoare la obligații de plată accesorii (…)”.
Conform art. 141 alin.1 și 11 din OG nr.92/2003,
„(1) Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(11) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii”.
În cauza de față, în titlul executoriu 365/20.08.2014 emis de . fost menționat titlul de creanță în baza căruia au fost stabilite debitul principal și majorările de întârziere.
În aceste condiții, nu se poate cunoaște care este perioada pentru care s-a stabilit debitul principal, nici perioada și nici modul de calcul în baza căruia s-au stabilit majorările de întârziere.
Potrivit prevederilor legale invocate, creditoarea trebuia să întocmească, în prealabil, un titlu de creanță pentru debitul principal și pentru accesorii, titlu care să fi fost comunicat contestatorului și pe care acesta avea posibilitatea de a-l contesta la organele competente. După rămânerea definitivă a titlului de creanță și în baza acestuia, se putea emite titlul executoriu.
Privitor la contestația la executare, potrivit art. 172 alin.1 din OG nr.92/2003, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Conform alineatului (3) al aceluiași articol, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Față de prevederile legale invocate, în absența unui titlu de creanță care să fi fost comunicat contestatorului, acesta nu are altă cale de a ataca titlul executoriu decât contestația la executare.
În condițiile în care titlul executoriu a fost întocmit în absența unui titlu de creanță, contestația la executare este apreciată ca întemeiată, urmând să fie admisă.
În consecință, se va dispune anularea titlului executoriu nr. 365/20.08.2012, emis de . somației din data de 20.08.2014, emise în dosarul de executare nr. 365/2014 al comunei T., urmând ca intimata creditoare . titluri de creanță atât pentru debitul principal, cât și pentru accesorii, titluri ce vor fi comunicate debitorului contestator.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorul M. V. M. (CNP-_), domiciliat în satul Bădeana, ., împotriva titlului executoriu nr.365/20.08.2014, emis de . și a somației emise la data de 20.08.2014 în dosarul de executare nr. 365/2014 al comunei T., în contradictoriu cu intimata ., prin primarul comunei T., jud. V..
Anulează titlul executoriu nr. 365/20.08.2012, emis de . din data de 20.08.2014, emisă în dosarul de executare nr. 365/2014 al comunei T., urmând ca intimata creditoare . titluri de creanță atât pentru debitul principal, cât și pentru accesorii, titluri ce vor fi comunicate debitorului contestator.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând să fie depusă la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. I. G. L.
Red.T.I.
Tehnored. G.L./ 28.01.2015/ 4ex. comunicari / 2
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 161/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 123/2015.... → |
|---|
