Plângere contravenţională. Sentința nr. 3099/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3099/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 3099/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
Bârlad, ., județul V.
Înregistrată în evidența A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3380/2006
Tel: 0235/_; Tel/Fax: 0235/_; Fax: 0235/_; E-mail :_
DOSAR nr. 2191 /189/2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3099 /2015
Ședința publică din 8 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D.-M. T.
GREFIER: L. R.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petentul M. N. M., domiciliat în Iași, ., ., . și pe intimatul I. V., cu sediul în V., .. 1, jud. V. având ca obiect plângere contravențională PV . NR._ din 6.04.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul - M. N. M., lipsind intimat - I. V., prin reprezentant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că:
-obiectul dedus judecății este plângere contravențională,
-procedura de citare este legal îndeplinită,
-la data de 19.11.2015 au socit la dosar relațiile solicitate de la Primăria mun. Bârlad,
-s-au verificat actele dosarului, după care:
Instanța pune în discuție precizările depuse la dosar de către Primăria mun. Bârlad.
Petentul arată că nu are obiecțiuni cu privire la relațiile sosite la dosar.
În temeiul art. 244 al. 1 C.proc.civ. declară închisă cercetarea judecătorească și întrucât cercetarea judecătorească a avut loc în ședința publică instanța apreciază că publicitatea dezbaterilor este asigurată în ședința publică de astăzi, motiv pentru care, în temeiul art. 392 C.proc.civ. declară deschise dezbaterile asupra fondului, acordând cuvântul.
Petentul având cuvântul pe fondul cauzei solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal și a amenzii aplicate, motivat de faptul că cele constatate de agentul de poliție nu corespund realității. Precizează că la data respectivă a trecut prin intersecție, însă notările agentului de poliție sunt eronate și neadevărate, neexistând probe la dosar din partea intimatului, nu a existat nici un martor la fața locului, nu a fost informat despre toate aspectele consemnate în procesul verbal, motiv pentru care nu a semnat procesul-verbal. Mai arată că din fișa de traseu depusă la dosar se poate vedea clar locul de desfășurare conform fișei postului agentului de poliție, ori incidentul a fost la 2.7 km distanță, adică în afara razei de acțiune a agentului de poliție. Incidentul a avut loc la ora 19.40 și nu era în atribuția agentului acest sector de drum pe care a fost amendat.
În temeiul art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015, petentul M. N.-M. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. V., anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., numărul 9512, din data de 06.04.2015.
În motivarea în fapt, a arătat petentul, în esență, că în data de 06.04.2015, în intervalul orar 19.30- 19.50, se deplasa cu autoturismul marca Renault, cu numărul de înmatriculare_, proprietate a . IAȘI al cărui angajat este.
A precizat petentul că, în jurul orelor 19.30, a ajuns în municipiul Bârlad și, după intersecția B-dului Republici cu . și M. G., a fost oprit de către agentul de poliție care se afla în autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare MAI_.
A menționat petentul că în ziua respectivă, condițiile meteorologice au fost nefavorabile, cu ploaie abundentă și vânt puternic și cer înorat, ceea ce l-a determinat să se deplaseze cu o mare prudență și în condițiile prevăzute de legislația rutieră. A arătat acesta că, la semaforul intersecției B-dului Republicii cu . și M. G., semaforul electric indica culoarea verde și, în condiții de siguranță, și-a continuat deplasarea, nefiind un trafic aglomerat și nici alte vehicule pe direcția sa de deplasare.
De asemenea, a susținut petentul că, la momentul la care a ajuns în dreptul semaforului, care se afla mult în spate față de centrul intersecției, la circa 25- 30 m, acesta și-a schimbat brusc culoarea în galben. Astfel, și-a continuat deplasarea, deoarece schimbarea de culoare s-a produs instantaneu, chiar când a ajuns în dreptul semaforului. Deși viteza de deplasare i-ar fi permis frânarea și oprirea, exista însă riscul de a bloca intersecția, riscând să își pună în pericol viața și posibil cea a altor participanți la trafic. Din acest motiv, nu a oprit, luând decizia corectă de a continua deplasarea, mai ales că intrase în intersecție.
A considerat, totodată petentul, că nu a pus în pericol siguranța participanților la trafic prin traversarea intersecției pe culoarea verde, care s-a schimbat în culoarea galbenă chiar în momentul trecerii mele, în intersecția menționată neexistând alte mașini sau posibili pietoni. Deși agentul constatator a menționat în procesul-verbal că a trecut pe culoarea roșie a semaforului în momentul în care dânsul se afla în autospeciala de poliție cu nr. de înmatriculare MAI_ și a evitat producerea unui accident, în realitate, în momentul trecerii sale prin intersecție, deplasarea s-a făcut pe banda 2 lângă ax, distanța dintre mașina petentului și a agentului de poliție fiind mult prea mare pentru a se produce vreun impact, mai ales că autospeciala abia se pusese în mișcare la schimbarea culorii semaforului în verde, conform spuselor agentului de poliție.
Petentul s-a declarat nemulțumit de atitudinea agentului constatator, carea încheiat procesul verbal fără a menționa în procesul verbal la rubrica Alte mențiuni obiecțiunile și alte nereguli pe care petentul i le semnalase. Mai mult, petentul a apreciat că a fost prejudiciat, întrucât nu a știut că poate plăti amenda pe loc sau în termen de 2 zile, nu i s-a oferit posibilitatea de a achita amenda pe loc, iar agentul de poliție nu l-a informat despre niciuna din aceste posibilități. A mai menționat petentul că a obținut permisul de conducere în 2009 și de atunci și până în prezent nu a avut niciun eveniment rutier, aflându-se astfel la prima presupusă abatere de acest gen.
În apărarea sa, a concluzionat petentul că nu au existat martori la evenimentul descris, nu a existat posibilitatea producerii unei coliziuni între mașina condusă de acesta și cea condusă de agentul de poliție, agentul de politie nu l-a informat despre toate aspectele legate de procesul verbal la întocmirea acestuia, nu a semnat procesul verbal tocmai din cauză că s-a făcut un abuz asupra sa, deși este un șofer prudent care până în prezent nu a înregistrat evenimente rutiere, iar faptele petrecute au fost interpretate subiectiv și consemnate distorsionat în procesul verbal de către agentul de poliție.
În drept, plângerea nu a fost întemeiată.
În dovedirea susținerilor, a solicitat petentul proba testimonială cu martorul H. V..
Au fost depuse în probațiune înscrisuri, în fotocopie: procesul verbal contestat, cartea de identitate a petentului, dovada de circulație eliberată.
A fost făcută dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 lei, conform disp. art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 22.06.2015, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt, a arătat intimatul, în esență, că procesul verbal contestat este legal și temeinic, bucurându-se de prezumția relativă de autenticitate și veridicitate până la proba contrară, dacă fapta contravențională a fost constatată direct de agentul constatator care aplică sancțiuni contravenționale.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului imediat după constatarea contravenției, fiindu-i adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, potrivit art. 16 alin. 7 din O.G. 2/2001. Petentul a refuzat să formuleze obiecțiuni și să semneze procesul-verbal, împrejurarea fiind confirmată prin semnătura martorului asistent H. V..
A precizat intimatul că, deși în plângerea sa, petentul a susținut că a pătruns în intersecție cu autovehiculul pe care îl conducea, pe culoarea galben a semaforului această afirmație contribuie chiar la susținerea prezumției de temeinicie a procesului-verbal prin aceea că însuși petentul a recunoscut că a forțat .-și astfel că va traversa respectiva intersecție pe culoarea roșie a semaforului. Mai mult, deși petentul avea obligația de a opri la culoarea galben a semaforului, acesta nu a făcut acest lucru, deși susține că avea această posibilitate.
Mai mult, a arătat intimatul că petentul a recunoscut că, în momentul în care a pătruns în intersecție, era intersectat cu autospeciala de politie, însă a apreciat că nu a încurcat traficul și nu a pus în pericol siguranța celorlalți participanți, chiar dacă autovehiculul poliției avea culoarea verde la semaforul adresat acestuia.
S-a considerat, pe cale de consecință, că apărarea petentului nu este în măsura să înlăture prezumția de temeinicie și veridicitate a procesului-verbal, măsura dispusă de către agentul constatator fiind temeinică și legală, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt menționate în cuprinsul sau. Fapta reținută în sarcina petentei prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, în cazul nerespectării semnificației culorii roșii a semaforului, există riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
În vederea susținerii legalității și temeiniciei procesului-verbal, a fost solicitată proba cu înscrisuri, fiind depus raportul agentului constatator, precum și proba testimonială cu martorul asistent H. V..
A fost solicitată judecarea în lipsă a cauzei ce formează obiectul prezentului dosar.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 06.07.2015, petentul a insistat asupra faptului că nu i s-a acordat dreptul de a formula obiecțiuni și de a le consemna în scris, în cuprinsul procesului verbal întocmit. Mai mult, a arătat că martorul asistent a fost oprit după circa 10 minute de la oprirea sa și nu a fost de față în momentul săvârșirii presupusei contravenții.
Totodată, au fost reiterate apărările petentului privitoare la omisiunea agentului constatator de a-i prezenta posibilitatea de a contesta procesul verbal, precum și termenul de exercitare a căii de atac.
În interpretarea prev. art. 53 alin. 1 și 2, respectiv art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, a amintit petentul faptul că a intrat în intersecția cu pricina la momentul în care semaforul și-a schimbat brusc culoarea din verde în galben, ceea ce nu i-ar fi permis să mai oprească vehiculul în condiții de siguranță.
Totodată, a susținut petentul că nu martorul asistent nu avea cum să audă refuzul său de a semna procesul verbal, în condițiile în care acesta nu a părăsit autovehiculul pe care îl conducea.
La data de 24.08.2015, intimatul a depus note scrise (f. 33 ds.), prin care a învederat instanței de judecată faptul că dovada comunicării procesului-verbal a fost înaintată împreună cu originalul procesului-verbal . nr._ / 06.04.2015 la Primăria mun. Iași.
Referitor la răspunsul petentului la întâmpinare, în esență, a precizat intimatul că petentul nu explică motivul pentru care nu a circulat cu o viteză care sa îi permită să oprească în condiții de siguranță, cu atât mai mult cu cât se afla în apropierea unei intersecții, aspect din care rezultă ca acesta a forțat . mod intenționat.
Sub aspect probatoriu, la termenul de judecată din data de 01.09.2015, instanța a admis proba cu înscrisuri, precum și proba testimonială cu martorul asistent H. V., solicitate de către petent, precum și pentru intimat – proba cu înscrisuri.
La același termen de judecată, la solicitarea petentului, instanța a dispus emiterea unei adrese către intimat, pentru ca acesta să depună la dosarul cauzei fișa de traseu și fișa postului agentului de poliție, înscrisurile solicitate fiind depuse la data de 01.10.2015 (f. 45-52 ds.).
La termenul de judecată din data de 03.11.2015, s-a procedat la audierea martorului asistent H. V., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f. 57 ds.).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. În fapt, la data de 06.04.2015, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei (4 puncte-amendă) și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, așa cum reiese din copia procesului-verbal anterior menționat (fila 5 ds.).
În dispunerea acestor măsuri, agentul constatator a avut în vedere faptul că petentul M. N. M., «A condus autoturismul marca RENAULT cu numărul de înmatriculare_ din direcția T. către V., iar în zona BCR CENTRU nu a respectat culoarea roșie a semaforului electric instalat la intersecția străzilor M. G. si C-tin Hamangiu continuându-și deplasarea, trecând prin fata autospecialei de poliție cu nr. MAI_, care a pătruns in intersecția de pe M. G., având culoarea verde și evitând producerea unui accident».
Fapta reținută în sarcina petentului a fost încadrată în dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002.
La rubrica ”Alte mențiuni” nu există consemnări. Agentul constatator a precizat faptul că petentul a luat la cunoștință despre conținutul procesului verbal contestat, acesta refuzând să semneze.
II. În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
1. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cu privire la motivele de nulitate invocate de către petent, acestea consistă în omisiuni ale agentului constatator ce reprezintă motive de nulitate relativă virtuală, ce intervine doar în cazul dovedirii unei vătămări ce nu poate fi altfel remediată decât prin anularea actului încheiat ca atare.
În ceea ce privește neaducerea la cunoștința contravenientului a dreptului de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului verbal de constatare a contravenției, instanța amintește faptul că, în conformitate cu decizia nr. 22/2007 dată de Înalta Curte de casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, ,,Nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției”.
Așadar, pentru a conduce la sancțiunea nulității relative a procesului-verbal contestat, petentul avea obligația de a dovedi o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea acestuia. În speță, vătămarea nu a fost dovedită, atâta vreme cât petentul a avut ocazia de a expune pe larg, atât prin plângere, cât și nemijlocit, în fața instanței de judecată, care ar fi consecințele vătămătoare ale neîndeplinirii respectivelor forme legale.
Cu toate acestea, petentul nu a făcut în acest sens nici o dovadă, în conformitate cu art. 249 Cod procedură civilă, care stipulează faptul că „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.”
Astfel, petentul nu a învederat instanței care ar fi vătămarea care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin desființarea procesului-verbal atacat, eventual suferită de acesta ca urmare a comportamentului agentului constatator, așa cum cere art. 175 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, iar pe de altă parte, acesta a semnat procesul-verbal atacat. Or, dacă nu ar fi fost de acord cu cele consemnate în procesul-verbal, ar fi putut refuza semnarea sa, lucru care însă nu s-a întâmplat.
În plus, petentul a avut posibilitatea de a formula apărări în legătură cu conținutul procesului-verbal și în fața instanței, cu respectarea principiilor oralității, contradictorialității și a dreptului la apărare, astfel că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 sub acest aspect.
Referitor la instituția martorului asistent, instanța arată că potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, „Procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.”
Într-adevăr, din declarația martorului asistent (f. 57 ds.) a reieșit că acesta nu a luat la cunoștință în mod direct de motivele ce au stat la baza refuzului de a semna procesul verbal, din partea petentului.
Pe de altă parte, instanța reține că nerespectarea prev. art. 19 din O.G. nr. 2/2001 este sancționată, în condițiile mai sus arătate, cu nulitatea relativă, condiționată de existența unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului astfel întocmit, aspecte nedovedite, însă, de către petent.
Aceeași argumentație se reține de către instanță atât în legătură cu neindicarea de către agentul constatator a posibilității de a achita jumătate din minimul prevăzut de lege, în condițiile în care petentul nu a făcut dovada că ar fi încercat să achite contravaloarea amenzii, suferind astfel vreun prejudiciu, cât și în ceea ce privește neindicarea căii de atac împotriva procesului verbal, în condițiile în care petentul a introdus prezenta acțiune, în termenul legal, fiind dedus analizei instanței procesul verbal de mai sus, sub aspectul tuturor condițiilor de formă și de fond.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probă pe care instanța a încuviințat-o.
Conform art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ”constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului”.
Potrivit art. 30 alin. 3 din același act normativ, ”semnalele luminoase pentru dirijarea circulației în intersecții au următoarele semnificații:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare roșie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbenă împreună cu cel de culoare roșie interzic trecerea”.
De asemenea, conform art. 52 alin. 1 și 2 din H.G. nr. 1391/2006, ”semnalul de culoare roșie interzice trecerea.
La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat”.
Instanța observă că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, din raportul agentului constatator (fila 19) reiese faptul că în ziua de 06.04.2015, orele 19.40, autospeciala MAI_ se afla în prima poziție la semaforul de pe . cu . culoarea roșie. La apariția culorii verde, autospeciala MAI a continuat deplasarea către stânga, pe . care autovehiculul marca Renault condus de către petent a trecut prin fața autovehiculului de poliție, forțând-o sîă oprească pentru a evita impactul cu aceasta.
Pe de altă parte, potrivit art. 53 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ”când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se află atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiții de siguranță”.
Mai mult, potrivit art. 56 din OUG 195/2002 rep «La apropierea de o intersecție conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanților la trafic care au acest drept.""
Instanța amintește faptul că, potrivit susținerilor petentului, la momentul la care a ajuns în dreptul semaforului, care se afla mult în spate față de centrul intersecției, la circa 25- 30 m, acesta și-a schimbat brusc culoarea în galben.
Astfel, deși, conform normelor rutiere în vigoare, în apropierea intersecției, petentul avea obligația de a circula cu o viteză redusă, care să îi permită oprirea, cu atât mai mult în condițiile în care acesta a invocat existența unor condiții meteo nefavorabile – carosabil umed, ploaie abundentă, acesta a pătruns în intersecția de mai sus, pe culoarea galben a semaforului.
În concluzie, instanța reține că petentul nu a reușit să aducă probe suficiente care să susțină alegațiile formulate, iar prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petent și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului-verbal contestat.
3. Analizând proporționalitatea măsurilor luate împotriva petentului, instanța reține că:
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, ”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
De asemenea, art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Măsurile luate împotriva petentului sunt legale, deoarece amenda în cuantum de 390 lei și suspendarea dreptului de conducere pe o perioadă de 30 de zile sunt prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002.
Totodată, aceste măsuri sunt și proporționale, întrucât gradul de pericol social al faptei săvârșite este unul ridicat, astfel că se impun luarea unor măsuri prompte împotriva contravenienților.
Astfel, fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social sporit, fiind o încălcare a reglementărilor în materia conducerii autovehiculelor pe drumurile publice, adoptate în scopul prevenirii accidentelor rutiere și a pierderii de vieți omenești.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, urmează ca instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și să mențină procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 06.04.2015 întocmit de I. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul M. N.-M., CNP:_, domiciliat în Iași, ., ., . în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V.,cu sediul în V., .. 1, jud. V..
Menține procesul-verbal atacat . nr._/06.04.2015.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.12.2015.
Președinte, D. M. T. | ||
Grefier, L. R. |
Red. Tehnored, jud. D.M.T. 07.01.2016
Listat L.R. 4 ex. / 08.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3098/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3122/2015. Judecătoria... → |
|---|
