Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2309/2015. Judecătoria BÂRLAD

Judecătoria BÂRLAD - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 2309/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 2309/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2309/2015

Ședința publică de la 13 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Grefier C. M.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant P. M. cu domiciliul procesual ales în Bârlad, ., jud.V., la Cabinet avocat I. P. și pe pârât P. A., pârât P. A. ambii domiciliați în Bârlad, ., jud.V., având ca obiect rezoluțiune contract.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind: - pârât - P. A., - pârât - P. A. ȘI - reclamant - P. M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile acestei cauze au avut loc în ședința publică din 29.09.2015 și consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărîre, cînd s-a dispus amînarea cauzei pentru termenul de astăzi.

INSTANȚA

După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecatoriei Bârlad la data de 29.09.2014 sub nr._, repartizat în mod aleatoriu completului civil (C.civil 2), reclamanta P. M. a chemat în judecata pe pârâții P. P. A. și P. A. A., solicitand instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună:

- rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1278 din data de 05.04.2007 la Biroul Notarului public F. L.;

- repunerea părților în situația anterioară;

- radierea înscrierii dreptului de proprietate intabulat în cartea funciară prin Încheierea nr. 2714/16.04.2007 in C.F.nedefinitiva nr.6283 privind imobilul situat in mun. Bârlad, ., jud.V., intre vecinii: N-Brehna V., E-. G.,V-A. G. compus din casa de locuit -C.l, construita din vălătuci, acoperita cu tabla eu o suprafața utila real măsurata de 29,76 m.p.si o suprafața construita real măsurata 41,08 m.p. si din anexa -C.2, cu o suprafața utila real măsurata de 23,24 m.p., si o suprafața construita real măsurata de 35,11 m.p. si din terenul aferent in suprafața de 276,5 m.p. real măsurat 306,54 m.p. cu număr cadastral provizoriu 3025 inscris in C.F.nedefinitiva 6283;

- cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, la data de 05.04.2007, a încheiat cu P. A. și P. A. contractul de întreținere autentificat sub nr. 1278/05.04.2007 la Biroul Notarial Public F. L.-Bârlad prin care a transmis proprietatea imobilului meu, situat în mun. Bârlad, ., jud.V., între vecinii: N-Behna V., L - . G., V - A. G. compus din casa de locuit - C.l, construită din vălătuci, acoperită cu tablă cu o suprafața utila real măsurată de 29,76 m.p. și o suprafață construită real măsurată de 41,08 m.p. și din anexa -C.2, cu o suprafața utilă real măsurată de 23,24 m.p., și o suprafața construită, real măsurată de 35,11 m.p. și din terenul aferent în suprafață de 276,5 m.p. real măsurat 306,54 m.p. cu număr cadastral provizoriu 3025 înscris în CF.nedefinitivă 6283.

Prin contract, s-a stabilit ca, în schimbul transmisiunii pârâții să îi asigure întreținere pe tot restul vieții, constând din alimente, îmbrăcăminte, medicamente, încălzit, iluminat, iar la deces înmormântarea după datina. Și-a rezervat un drept de uzufruct viager, astfel că, pârâții urmau sa intre în posesia de fapt a imobilului după încetarea sa din viață. Având nevoie de îngrijire și la cererea pârâților, a fost de acord ca aceștia să locuiască în imobil. Parații nu numai ca nu i-au acordat îngrijirea așa cum s-au obligat în contract, ci, dimpotrivă scopul lor a fost ca ea să suport toate cheltuielile pentru iluminat, încălzit, c/val. gaz, apa-canal, cablu tv, iar aceștia sa beneficieze de toate utilitățile fără nici o cheltuială. Pârâții se poartă foarte urât cu ea. Arată că, starea sa de sănătate s-a înrăutățit foarte mult, nu se poate deplasa, nici chiar pentru nevoile sale fiziologice si are nevoie de o îngrijire permanentă.

În drept, a invocat art. 1020 C. civ.

Cererea este scutită de taxa judiciara de timbru, conform art. 29 lit. c din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

B. Apararile formulate

Pârâții au formulat întâmpinare (fila 24) prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În fapt, pârâții au recunoscut că au încheiat cu reclamanta contractul de întreținere autentificat sub numărul 1278 din data de 5 aprilie 2007, de către Biroul Notarului Public F. L.. Obiectul contractului supus controlului instanței de judecata îl reprezintă un imobil situat in municipiul Bârlad, ., județul V., compus din casa de locuit cu o suprafața construita de 41,08 mp, precum și anexe gospodărești și suprafața de 276,5 mp, teren aferent construcției. În schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilului s-au angajat sa asigure reclamantei întreținere pentru tot restul vieții, inclusiv suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de decesul acesteia .

Pe fondul cauzei susțin că, pe durata derulării contractului au oferit reclamantei alimente, îmbrăcăminte, medicamente, cât și confortul casnic necesar pentru o viața demnă, așa cum stabilește, în mod concret, obligația contractuală. Pe durata derulării contractului de întreținere, a fost de bună credință, împrejurare materializată prin mărirea spațiului locativ, față de data încheierii contractului, cât și crearea de numeroase îmbunătățiri aduse imobilului.

Pe calea cererii reconvenționale pârâții au solicitat un drept de creanță asupra imobilului ce reprezintă obiectul contractului situat în municipiul Bârlad, ., județul V., urmând ca activarea acestui drept sa aibă loc, în momentul în care s-ar admite cererea principală de chemare în judecată formulata de către reclamanta-pârâtă.

Au mai solicitat stabilirea unui drept de retenție asupra imobilului, până la plata efectivă a dreptului de creanța solicitată.

În drept, au invocat dispozițiile Codului Civil, cât și a Codului de Procedură Civila.

Prin precizări, pârâții au arătat că au efectuat următoarele îmbunătățiri:

- au construit un imobil nou, corp de clădire separat de cel al reclamantei pârâte, format din bucătărie și două dormitoarea având suprafața construită de aproximativ 50 m.p. fiind confecționat din vălătuci și cimentuită cu plasă de B., acoperită cu tablă, evaluată la suma de 2.000 lei;

- au confecționat un garaj format din fundație, schelet metalic și construit din tablă, fiind acoperit cu tablă cu două porți metalice evaluată la 1500 lei;

- au instalat două canalizări câte una pentru spațiul locativ la reclamantei, cât și al lor, evaluate la suma de 1000 lei;

- au confecționat soclu din beton, în jurul casei, lucrare ce are ca structură de aproximativ 20 cm. în pământ pentru rezistență și 100 cm deasupra pământului;

La imobilul reclamantei au efectuat următoarele îmbunătățiri:

- au renovat fostul chiler pe care l-au reconstruit din cărămidă cu suprafața de 21 cm și o anexă gospodărească confecționată din bulumaci și vălătuci cu pardoseală din ciment în valoare de 2.000 lei. Tencuiala aplicelor celor două corpuri de clădire a fost realizată de reclamantă, aceasta procedând la realizarea unui împrumut de la pensionari;

- au instalat rețeaua de curent electric la cele două imobile operațiune evaluată la suma de 1.000 lei.

Au arătat că solicită suma de 9000 lei, sub rezerva majorării. Îmbunătățirile aduse imobilului au fost necesare, întrucât imobilul a fost supus operațiunii partajului, prin Sentința civilă nr. 1550 de la data de 27.05.2004. În urma împărțelii reclamantei i-a revenit un lot compus din cameră, chiler și terenul de 276,56 m.p. teren aferent. După efectuarea partajului, reclamanta nu mai beneficiat de canalizare.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, pârâții au solicitat instituirea dreptului de retenție, până când reclamanta îi despăgubește cu contravaloarea cheltuielilor pe care le-au efectuat la imobil. Îmbunătățire au avut menirea de a crea un nou imobil față de cel inițial, atât ca structură, cât și ca valoare.

În drept, pârâții au invocat dispozițiile vechiului cod civil îmbogățirea fără justă cauză, art. 2495-2499 Noul cod civil, art. 209 C.proc. civ.

Răspuns la întâmpinare și întâpinare la cererea reconvențională

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat că pârâții nu și-au îndeplinit obligația de întreținere. A relatat că a fost de mai multe ori internată în spital, iar pârâții nu s-au interesat de ea.

În ceea ce privește cererea reconvențională, a arătat că are un drept de uzufruct asupra imobilului, iar pârâții nu aveau nici un drept să locuiască în casă. Pârâții sunt obligați să o întrețină și pe fiica sa, B. L., persoană cu handicap fizic, fiind salarizați pentru aceasta. Prin contractul de întreținere fiica sa are un drept de uzfruct viager. Nu este de acord cu cererea reconvențională.

Prin precizările depuse la fila 59, a arătat că, pârâtul este nepotul său, însă nu a lucrat decât sporadic, neavând venituri. A încheiat contractul în considerarea ajutorului pe care l-a primit de la mama acestuia - B. O.. Susține că, potrivit contractului de întreținere, la data încheierii acestuia existau toate construcțiile, nu s-a construit niciun imobil nou. Corpul de clădire în care locuiesc pârâții este edificat de ea, în anul 2011-2002 cu banii săi și munca sa. Întrucât pârâtul urma să se căsătorească și nu avea unde să locuiască i-a permis să locuiască în acest spațiu. La acea dată, pârâtul avea 22-23 de ani, nu avea loc de muncă și nici venit. Nu există două canalizări. Canalizarea care trece pe terenul în litigiu este o canalizare care deservește proprietatea vecinului A. Gh. și este construită de vecinul său, cu acordul soțului. Nu are nicio legătură cu imobilul în litigiu. Canalizarea făcută este construită de P. pe cheltuiala sa. Soclu din beton este făcut anterior anului 2007, pe cheltuiala sa. Pârâtul a făcut un garaj fără consimțământul său. S-a opus la construire, întrucât a fost nevoie să taie un nuc. Parte din imobil în care locuiește cu fiica sa se compune dintr-o cameră, chiler și magazie. La chiler și magazie a făcut o lucrare de înălțare a pereților, în sensul că a înălțat pereții cu două rânduri de cărămizi care au fost puse peste pereții din vălătuci. Această lucrare s-a făcut cu banii săi, întrucât a făcut un împrumut la CAR pensionari. Imobilul avea instalație electrică, în urma partajului a fost deconectată, întrucât contorul a rămas în lotul soțului. S-a făcut racordarea curentului electric de la stîlp la imobil și nicidecum o instalație electrică, pe cheltuiala sa. Pârâtul a lucrat un an de zile la un service, iar restul timpului nu a avut de lucru. I-a făcut o indemnizație de însoțitor pentru fiica sa cu handicap. Susține că ea este cea care o îngrijește pe fiica sa, cu handicap, împreună cu B. O., iar P. A. beneficiază de pensie de însoțitor, fără a avea grijă de aceasta. Pârâta nu a lucrat până în urmă cu un an. Pârâții nu aveau posibilitatea reală de a face îmbunătățiri. Susține că ea i-a întreținut pe pârâți.

D. Probe

Reclamanta a depus la dosar copii de pe înscrisuri-acte de stare civilă, contract de întreținere autentificat sub nr. 1278 din data de 05.04.2007, încheiere nr. 2714 din data de 24.04.2007, extras de carte funciară, certificat de încadrare în grad de handicap, acte medicale, documentație cadastrală, adresa nr. 725/G/2015, cupon de pensie, acte medicale, cupon de pensie B. L., certificat de încadrare în categorie de persoane cu grad de handicap nr. 452/13.10.2000, facturi fiscale și chitanțe de plată, contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr._ din data de 03.10.2008.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamnatei (fila 69), proba cu interogatoriul pârâților reclamnați ( filele 70-77) și proba testimonială cu martorii C. R. (fila 78), H. Betrice M. (fila 79)- în cererea principală pentru reclamantă și B. I. (fila 182), H. F. (fila 199), - pentru reclamantă și P. R. (fila 200) și U. H. (fila 201)- pentru pârâții reclamanți, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar, proba cu expertiză tehnică în specialitatea construcții, răspunsul la obiecțiuni la fila 164, respectiv 176.

II. În fapt:

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine următoarele:

Reclamanta P. M. este bunica pârâtului P. P. A.. P. A. este fiul căsătorit cu P. A. A..

La data de 05.04.2007 a fost încheiat Contractul de întretinere autentificat sub nr. 1278 din 05.04.2007 de Biroul Notarului Public F. L. (fila 5), având ca părți, pe de-o parte, pe reclamanta P. M., în calitate de întreținută și, pe de altă parte, pe pârâții P. P. A. și P. A. A., în calitate de întreținători.

În temeiul acestui contract, în schimbul dreptului de proprietate asupra imobilul situat în Bârlad, ., jud. V. între vecinii. B. V., la est- .- D. G., la vest- A. G. compus din casa de locuit cu nr. de identificare corp clădire C1 construită din vălătuci, acoperită cu tablă cu o suprafață utilă real măsurată de 29,76 m.p. și suprafața construită real măsurată de 41,08 m.p., din anexa cu nr. de identificare corp clădire C2, cu suprafața de 23,24 m.p. și o suprafață construită real măsurată de 35,11 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 276,50 m.p. conform actului de proprietate, real măsurat de 306,54 m.p. cu nr. cadastral provizoriu 3025, pârâții s-au obligat să presteze întreținere creditoarei care constă în alimente, îmbrăcăminte, medicamemte, încălzire, iluminat, iar la deces să o înmormânteze după datină. Creditoarea întreținerii și-a rezervat un drept de uzufruct viager asupra imobilului, pe tot restul vieții, precum și fiicei sale B. L..

Conform extrsului de carte funciară pentru informare, imobilul teren intravilan cu nr. Cadastral 3025, cu suprafața de 277 m.p. din acte și real măsurat de 307, precum și construcțiile cu nr. Cadastral 3025- C1, C1- locuință cu ..p., SU =29,76 m.p., cât și anexa cu nr. Cadatral 3025-C2, gospodărie anexă cu ..p. și SU=23,24 m.p. au fost întabulate pe numele lui P. P. A. și P. A. A..

Imobilul provine din partajul bunurilor comune dobândite de reclamantă cu soțul său, pronunțat prin Sentința civilă nr. 1550 din data de 27.05.2004 a Judecătoriei Bârlad.

Conform documentației cadastrale înregistrată cu nr. 6233 de la data de 09.09.2004, proprietatea reclamantei P. M., cu nr. Cadastral n3025 din ., din Bârlad, jud. V. a fost compusă din suprafața de teren de teren real măsurat de 306,54 m.p., precum și C1 locuință, cu suprafața utilă de 29,76 m.p., suprafața construită de 41,08 m.p., compusă din o cameră (15,60 m.p.) și chiler ( 14,16 m.p.) și C2 – gospodărie anexă cu suprafața utilă de 23,14 m.p., suprafața utilă de 35,11 m.p. formată dintr-o bucătărie ( 10,87 m.p.) și magazie (12,37 m.p.).

Potrivit raportului de expertiză în speciliatatea construcții G. V., la efectuarea expertizei, părțile au prezentat autorizația de construire lucrări de construcții, reparații de clădire C2 și construire anexă locuință nr. 518/18.12.2006 emisă pe numele P. M..

Expertul a identificat următoarele spații construite/ obiecte de construcții corpuri de construcție, îmbunătățiri ale amplasamentelui:

- corpul inițial compus din fostul chiler la care s-au efectuat unele lucrări de reparații/renovare cu manoperă mai puțin calificată cu AU 13,51 m.p. și camera cu AU 15,60 m.p.;

- încăperile 3 și 6 - extindere locuință cu pereți din paiantă, planșeu lemn, pod din lemn, învelitoare tablă zincată (3) + azbociment ondulat (6), tîmplărie lemn refolosită, finisaje inferioare, fațada tencuită în stropi ciment, pardoseală șapă ciment + gresie( 6), instalație electrică, una chiuvetă montată în încăperea (3), anvelopa nu este izolată termic, construcții rrealizate în regie proprie cu manoporă mai puțin calificată, necesită reparații la finisaje, reabilitare higrotermică.cu Au total = 10,64 mp + 5,37 mp = 16,01 mp . Sunt alipite de încăperile 1, 2, 3 spații - construcții ușoare cu caracter provizoriu realizate din materiale refolosite (perdea, magazie și WC);

- Lucrări de construcții + instalații de transformare a corpului de construcție inițial C2 (bucătărie + magazie) cu A u = 23,24 mp cu realizarea a 2 camere de locuit (4 și 5) cu pereți din paiantă, finisaje inferioare, pardoseală din parchet laminat, pod lemn, învelitoare tablă zincată, fără tencuielile în cimentț bun propriu al reclamantei), anvelopa neizolată termic, instalație electrică, încălzire cu 1 sobă din materiale refolosite pe gaze, 1 sobă teracotă din materiale refolosite pe lemne, construcții realizate cu manoperă mai puțin calificată, starea tehnică, necorespunzătoare, necesită reparații la finisaje, tămplărie, igienizare și reabilitare higrotermică.

Construire construcție anexă independentă garaj, Ad= 20,58 m,p. cu structura din stîlpi țeavă metalică, acoperiș lemn, învelitoare și închideri din panouri tablă zincată cutată, pardoseală din beton cu cămin apă și canalizare, porți metalice, tâmplărie-fereastră simplă lemn;

- Împrejmuiri din zidărie blocuri ceramice GVP, stîlpișori din beton armat, ziduri nefinisate+ poartă metalică din fier forjat, L= 3,49 m; alee betonată=45 m,p. canalizare ce deservește imobilul reclamantei cu cămin din beton în interiorul garajului, racord nou la rețeua de energie electrică cu revizuirea încăperilor renovate, racord imobil extins + refăcut la canalizarea existentă în curte.

Expertiza a stabilit că, lucrările de construire și instalații reprezentând îmbunătățiri și construcții noi aduse imobilului au fost efectuate după data emiterii autorizației de construire 518/18.12.2006 pentru executare de lucrări de construcții- reparații la corpul de clădire C2 și construirea anexei locuință au fost edificate după anul 2006, respectiv începând cu anul 2007.

III. Adupra cererii principale

1. Referitor la cererea privind rezoluțiunea contractului de întreținere

A. În drept: În ceea ce privește legea aplicabilă speței, potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.

Deși prezenta acțiune este înregistrată pe rolul instanței la data de 29.09.2014 (fila 1), întrucât contractul de întreținere este încheiat înainte de . Noului Cod civil (01. 10.2011) sunt incidente dispozițiile legii sub imperiul căruia a fost încheiat.

Așadar, în soluționarea prezentei cauze sunt incidente următoarele texte de lege:

Articolul 969 din Codul civil din 1864, conform căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Articolul 970 din același cod, conform căruia convențiile trebuie executate cu bună-credință.

Dispozitiile art. 1021 C.Civ. prevăd că în cazul în care una din părți nu-și îndeplinește obligația asumată printr-un contract, cealaltă parte poate solicita instanței rezoluțiunea actului juridic în fața instanței de judecată. Pe de altă parte, art. 1079 pct. 3 C.Civ. arată că debitorul este de drept în întarziere în cazurile în care obligația nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, ce debitorul a lasat să treacă. D. fiind caracterul alimentar al obligației de întreținere, instanța reține incidentă în cauză a acestui text, pârâtul fiind, prin urmare, de drept în întârziere și nefiind necesară punerea sa în întarziere prin unul din modurile cerute de lege pentru introducerea acestei cereri de rezoluțiune.

B. Soluția instanței:

Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că, cererea este întemeiată și o va admite pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a reținut în capitolul rezervat situației de fapt, părțile au încheiat un contract de întreținere, prin care, debitorii s-au obligat să presteze întreținere creditoarei, obligația de întreținere nefiind susceptibilă de executare parțială.

Față de scopul urmărit printr-un asemenea contract, îndeplinirea obligației trebuie să fie permanentă, nu sporadică, indiferent de mijloacele materiale ale creditoarei întreținerii, indiferent dacă aceasta are sau nu nevoie de întreținere.

Reclamanta susține că, pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile de întreținere asumate, respectiv nu i-au asigurat întreținere, alimente, îmbrăcăminte, medicamente, încălzit, iluminat. Susține că se află în nevoie, este bolnavă, iar pârâții nu sunt deloc interesați de situația sa.

Pârâții, prin răspunsul al interogatoriu nu au recunoscut aceste împrejurări. Au declarat că, i-au prestat întreținere, i-au oferit ajutor cât reclamanta a fost în spital. Reclamanta a avut o . de șold și au îngrijit-o. Reclamanta are medicația gratuită. La utilități au contribuit ambele părți. Reclamanta este cea care face scandal, mai țipă.

În cadrul probatorului administrat a rezultat că relațiile dintre cele două părți este conflictuală. Reclamanta, cea care a invocat nerespectarea clauzelor contractuale a produs ca probe declarațiile martorilor Caramălau R. și H. Betrice M.. În opinia acestora martori, pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile de întreținere. Astfel, martorul C. R. a declarat că, pârâtul nu o îngrijea pe reclamantă, nu-i făcea de mâncare, iar martorul H. a surprins-o de mai multe ori pe reclamantă prestând treburi gospodărești. Ambele martore au declarat nerespectarea obligației de întreținere de către pârâți, însă se observă că, o parte din împrejurările relatate de martorii audiați au fost aduse la cunoștința acestora, de către reclamantă, astfel cum martorii au precizat.

Cu toate acestea, o relație tensionată între părți rezultă cu certitudine că există, având în vedere declarațiile acestora, cât și anumite împrejurări percepute personal de către martor, respectiv faptul că bătrâna era fără foc, făcea mâncare, sau plătea pentru diverse sarcini gospodărești.

Pentru rezolvarea acestei împrejurări, instanța va avea în vedere că, noțiunea de întreținere include multiple prestații, iar executarea corespunzătoare a obligației de întreținere, implică pe lângă prestația materială și o componentă psihologică, dată de caracterul intuitu personae al contractului de întreținere, care se întemeiază pe un raport de de încredere și apropiere.

Componenta psihologică nu mai este îndeplinită în prezenta cauză. Astfel, relațiile sunt tensionate între părți și rezultă din rezultă din declarațiile martorilor nemulțumirea bătrânii cu privire la prestația pârâților. Se observă că această nemulțumire a intervenit, mai mult, în ultimii ani, posibil din momentul în care bătrîna a devenit nevăzătoare ( 3 ani ). Această împrejurare implică sarcini mai mari și mai costisitoare pentru pârâți. Mai observă instanța că, după data introducerii acțiunii, pârâții au recunoscut că nu au mai plătit cheltuielile la imobil, dovadă fiind și înscrisurile chitanțe depuse la dosar.

Pârâții nu au făcut dovada că în prezent prestează întreținere reclamantei, chiar în lipsa acordului reclamantei, că aceștia au continuat îndeplinirea obligației prevăzută în contract și că reclamanta a refuzat întreținerea. Promovarea acțiunii de către reclamantă, în condițiile în care pârâții invocă reaua credință a creditoarei întreținerii, nu justifică încetarea obligației de a presta întreținere în baza contractului. Cum de la data promovării acțiunii există o perioadă de timp apreciabilă (aproximativ 1 an), timp în care pârâții nu au mai prestat întreținere, față de faptul că, noțiunea de întreținere include prestații succesive, alimentare, continuare, instanța apreciază că, există o neîndeplinire a obligației contractuale.

Față de aceste aspecte, instanța va pronunța rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1278 din 05.04.2007 de Biroul Notarului Public F. L. cu consecința firească a repunerii părților în situația anterioară și revenirii dreptului de proprietate asupra imobilului ce a facut obiectul contractului în patrimoniul reclamantei,

2. În ceea ce privește cererea de rectificare a cărții funciare

A. În drept: În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța are în vedere dispozițiile art. 76 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, care prevăd că, dispozițiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.

Întrucât, în speță, rectificare se impune ca urmare a soluției dată primului capăt de cerere, privind rezoluțiunea contrcatului de întreținere, sunt incidente următoarele dispoziții legale din Codul Civil:

Potrivit art. 907 C. civ. când o înscriere făcută în carte funciară nu corespunde cu situația juridică reală se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificarea se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară

Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori prin hotărîre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice lată acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

B. Soluția instanței: apreciază că cererea este întemeiată. Instanța reține că, rectificarea cărții funciare reprezintă un mijloc de apărare pe cale judiciară a drepturilor subiective civile, susceptibile de înscriere în cartea funciară, care conferă oricărei persoane al cărei drept este vătămat printr-o înscriere inexactă, posibilitatea să solicite înlăturarea inexactității și corelarea înscrierii cu situația juridică reală a drepturilor ce formează obiectul înscrierii.

Acțiunea în rectificarea cărții funciare poate fi promovată pe cale accesorie când se grefează pe o altă acțiune având ca obiect anularea sau constatarea nulității actului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, ori constatarea nulității înscrierii sau a încheierii prin care s-a dispus înscrierea vătămătoare.

Ca urmare a pronunțării soluției privind rezoluțiunea contrcatului de întreținere și a faptului că rezoluțiunea produce efecte retroactive, situația invocată de reclamantă se încadrează în situația prevăzută de art. 907 C. civ, mențiunile din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația juridică reală actuală.

Dispune rectificarea înscrierilor din cartea funciară 6283 a Unității administrativ-teritoriale cu privire la imobilul din Bârlad, ., jud. V..

IV. Referitor la cererea reconvențională

A. În drept: în ceea ce privește legea aplicabilă cererii privind constatare drept de creanță, pârâții reclamanți au invocat dispozițiile Noului civil privind îmbogățirea fără justă cauză, respectiv art. 1345 C. civ.

Potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil, stabilește că actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz, săvârșirii sau producerii lor.

Îmbogățirea fără justă cauză, reprezintă un fapt juridic licit, iar legea aplicabilă este cea în vigoare de la data săvârșirii acestuia.

Potrivit raportului de expertiză lucrările au fost efectuate în perioada 2006-2007, sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la data săvârșirii acestora.

Codului civil din anul 1964 nu cuprinde un text care să consacre principiul restituirii îmbogățirii fără justă cauză, însă acesta a fost stabilită de literatura de specialitate, iar în practica judecătorească s-a făcut aplicația principiului restituirii îmbogățirii fără just temei.

B. Soluția instanței

Pârâții reclamanți susțin că au efectuat următoarele lucrări la imobilul din Bârlad, ., jud. V.:

- au confecționat un garaj format din fundație, schelet metalic și construit din tablă, fiind acoperit cu tablă cu două porți metalice evaluată la 1500 lei;

- au instalat două canalizări câte una pentru spațiul locativ la reclamantei, cât și al lor, evaluate la suma de 1000 lei;

- au confecționat soclu din beton, în jurul casei, lucrare ce are ca structură de aproximativ 20 cm. în pământ pentru rezistență și 100 cm deasupra pământului;

La imobilul reclamantei au efectuat următoarele îmbunătățiri:

- au instalat rețeaua de curent electric la cele două imobile operațiune evaluată la suma de 1.000 lei.

a). Cu privire la lucrarea invocată de pârâții reclamanți, respectiv un imobil nou, corp de clădire separat de cel al reclamantei pârâte, format din bucătărie și două dormitoarea având suprafața construită de aproximativ 50 m.p. fiind confecționat din vălătuci și cimentuită cu plasă de B., acoperită cu tablă.

Reclamanta a invocat faptul că, la data încheierii contractului, existau toate construcțiile, nu s-a construit niciun imobil nou. Corpul de clădire în care locuiesc pârâții este edificat de ea, în anul 2011-2002, cu banii săi și munca sa.

Susținerile reclamantei sunt inexacte.

Așa cum s-a arătat, potrivit contractului de întreținere autentificat sub nr. 1278 din 05.04.2007 de Biroul Notarului Public F. L. și documentației cadastrală înregistrată cu nr. 6233 de la data de 09.09.2004, imobilul anexa cu nr. de identificare corp clădire C2 are suprafața de 23,24 m.p. și o suprafață construită real măsurată de 35,11 m.p. și este formată dintr-o bucătărie ( 10,87 m.p.) și magazie (12,37 m.p.).

Conform raportului de expertiză, corpul de construție C2 a suferit transformări, respectiv s-au realizat 2 camere de locuit (4 și 5) cu pereți din paiantă, (finisaje inferioare, pardoseală din parchet laminat, pod lemn, învelitoare tablă zincată, fără tencuielile în ciment bun propriu al reclamantei), anvelopa neizolată termic, instalație electrică, încălzire cu 1 sobă din materiale refolosite pe gaze, 1 sobă teracotă din materiale refolosite pe lemne, construcții realizate cu manoperă mai puțin calificată, starea tehnică, necorespunzătoare, necesită reparații la finisaje, tămplărie, igienizare și reabilitare higrotermică.

Expertul a stabilit că valoarea acestora este de de 1.876 lei.

Față de faptul că, expertul a precizat că, lucrările au fost efectuate în baza autorizației de construire din anul 2006, însă după anul 2007, cât timp pârâții locuiau în imobil, instanța va reține că, imobilul construcție C-2 a suferit modificări, față de anul invocat de reclamantă ca fiind construit împreună cu soțul său, respectiv anii 2001-2002.

În cauză nu se contestată de către pârâții reclamanți existența construcției C2 la data încheierii contractului de întreținere. Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâta reclamantă a recunoscut că la data încheierii contractului imobilul C2 figura ca o magazie, iar pârâtul reclamant a recunoscut că această construcție exista, însă susține că era în construcție ( întrebarea nr. 8).

Rezultă că imobilul C2 nu a fost construit în totalitate de către reclamanta pârâtă împreună cu soțul său, astfel cum a invocat, astfel că susținerile sale sunt neîntemeiate.

b). Referitor la garaj, prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta P. M. a recunoscut că pârâtul a efectuat un garaj. Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, valoarea garajului este de 2934 lei.

Cu toate acestea, prin răspunsul la întâmpinare a susținut că, garajul a fost realizat cu banii săi.

c). Referitor la instalarea a două canalizări câte una pentru spațiul locativ la reclamantei, cât și al pârâților, părțile au poziții contradictorii.

Reclamanta pârâtă a susținut prin întâmpinarea la cererea reconvențională că, nu există două canalizări. Canalizarea care trece pe terenul în litigiu este o canalizare care deservește proprietatea vecinului A. Gh. și este construită de vecinul său cu acordul soțului. Nu are nicio legătură cu imobilul în litigiu. Canalizarea făcută este construită de P. pe cheltuiala sa.

Prin răspunsul la interogatoriu a relatat că, canalizarea din față a construit-o tot ea.

Pârâta reclamantă, prin răspunsul la interogatoriu a recunoscut că sunt două canalizări, prima canalizare care traversează vecinul din spate, curtea sa și la care este racordat locuința - C2, iar a doua canalizare la care este racordată reclamanta și care a fost construită de ei.

Reclamantul pârât a recunoscut că există două canalizări, una care traversează curtea în lungime, la care au fost racordați, și care se înfunda, motiv pentru care a renunțat la ea și a construit alta nouă ( întrebarea nr.10 și 11). A recunoscut că, noua canalizare este construită de P., însă nu recunoaște că reclamanta l-a plătit.

Martorul H. F. (fila 199) a declarat că a săpat o canalizare pentru care a fost plătit de reclamantă. Nu a fost ajutat de P. la lucrări. Martorul a săpat canalizarea, iar P. R. a montat canalizarea. Canalizarea la care a lucrat deservește imobilul reclamantei. Consideră că de canalizare se folosește atât reclamanta, cât și pârâții.

Audiat fiind, P. R. a declarat că pârâtul l-a apelat pentru a instala canalizarea. A efectuat un racord nou la canalizare și racord nou la aducțiunea de apă, fiind plătit de către P. A.. P. A. a cumpărat materialele pentru canalizare, aducțiunea de apă, betoanele. Susține că a fost ajutat de către pârât.

Pe de altă parte, martorul B. I., audiat pentru reclamantă a susținut că, a ajutat-o pe bătrînă să cumpere materiale pentru îmbunătățiri. A cumpărat corzi, căpriori, tablă ondulantă, pentru canalizare a cumpărat PVC, coturi de îmbinare, pexal, pentru apă, WC, chiuvetă, ciment, nisip cărămidă. Reclamanta mergea și scotea bani de la pensionari și în funcție de bani efectua și lucrări. A susținut că, de la bifurcația unde intră apa, a racordat camera reclamantei la apă și a făcut canalizarea, susținând că a fost plătit de reclamantă. A cumpărat două vase WC unul montat la reclamantă, altul la pârâți, 2 chiuvete.

Prin raportul de expertiză, expertul a stabilit că există un racord la imobil extins la canalizarea existentă în curte. Cele două părți nu au prezentat acte de proveniență ale materialelor, iar racordurile la canalizare au fost construite fără autorizație.

Rezultă că, H. F. a săpat canalizarea, iar martorul P. a montat canalizarea. Pentru săpatul canalizării martorul a fost plătit de către reclamantă, potrivit declarației acestuia, în timp ce pentru montatul canalizării martorul P. a fost plătit de reclamant.

Cu privire la proveniența banilor pentru materialele necesare instalării canalizării, declarațiile martorilor sunt contradictorii. Martorul P. a relatat că pârâtul a cumpărat materialele, în timp ce martorul B. a susținut că a cumpărat pentru canalizare PVC, coturi de îmbinare pentru reclamantă. Martorii susțin interesul părții pentru care au fost propuși.

Pe de altă parte, prin răspunsul la interogatoriu, pârâta reclamantă ( întrebarea nr- 12) a recunoscut că, canalizarea a fost construită pe cheltuiala ambelor părți, ambii au pus bani, în timp ce pârâtul reclamant susține că, reclamanta nu a plătit pe martorul P..

Expertul a evaluat racordul la imobil extins + refăcut la canalizarea existentă în curte la suma de 395 lei.

d). Referitor la soclu din beton, în jurul casei, reclamanta nu a recunoscut faptul că pârâții au efectuat această îmbunătățire, susținând prin răspunsul la întâmpinare că, soclu din beton este făcut anterior anului 2007, pe cheltuiala sa.

Reclamanta și-a schimbat poziția, prin răspunsul la interogatoriu, recunoscând că, pârâții reclamanți au confecționat soclu din beton, în jurul casei, susținând însă că, a plătit ea balastrul.

Prin răspunsul la interogatoriu pârâții nu au recunoscut susținerile reclamantei ( întrebarea nr.13).

Martorul B. I. a susținut că a turnat alele, cu banii reclamantei, în timp ce martorul P. R. a relatat că l-a ajutat pe pârât să toarne betoane în curte, iar acesta la rândul său l-a ajutat și pe el la lucrările sale. Pârâtul a cumpărat materialele pentru betoane, întocmind o listă cu materialele, iar pârâtul le-a cumpărat eșalonat.

Prin raportul de expertiză a fost identificat și evaluat, soclu din beton, subzidire la pereții casei de locuit în valoare de 556 lei.

e). –Referitor la renovarea fostul chiler, respectiv reconstruirea din cărămidă cu suprafața de 21 cm, cât și a anexei gospodărești confecționată din bulumaci și vălătuci cu pardoseală din ciment, reclamanta nu a recunoscut aceste lucrări. Pârâții au susținut că numai tencuiala aplicelor celor două corpuri de clădire a fost realizată de reclamantă, aceasta procedând la realizarea unui împrumut de la pensionari.

Prin raportul de expertiză, expertul a stabilit că, la imobilul reclamantei, au fost efectuate extinderi respectiv încăperile 3 și 6 cu pereți din paiantă, planșeu lemn, pod din lemn, învelitoare tablă zincată (3) + azbociment ondulat (6), tâmplărie lemn refolosită, finisaje inferioare, fațada tencuită în stropi ciment, pardoseală șapă ciment + gresie( 6), instalație electrică, una chiuvetă montată în încăperea (3), anvelopa nu este izolată termic, construcții realizate în regie proprie cu manoporă mai puțin calificată, necesită reparații la finisaje, reabilitare higrotermică ( AU 16,01 m.p.) Valoarea acestora este de 6.114 lei.

În ceea ce privește chilerul expertul a stabilit că, corpul inițial compus din fostul chiler la care s-au efectuat unele lucrări de reparații/renovare cu manoperă mai puțin calificată, respectiv zidărie mixtă, paiantă+ cărămidă/BCA cu materiale refolosite, pardoseală beton, revizuire acoperiș, șarpantă+ montare învelitoare tablă, în valoare de 989 lei.

f). Referitor la rețeaua de curent electric la cele două imobile, reclamanta nu a recunoscut că pârâții au efectuat această lucrare, susținând că, imobilul avea instalație electrică, în urma partajului a fost deconectată, întrucât contorul a rămas în lotul soțului. S-a făcut racordarea curentului electric de la stâlp la imobil și nicidecum o instalație electrică, pe cheltuiala sa

Prin răspunsul la întâmpinare, a susținut că, instalația a fost efectuată cu banii săi.

Pârâții, au arătat că, imobilul nu avea utilități în urma partajului, iar instalația a fost schimbată în urmă cu 5-6 ani.

Expertiza efectuată a stabilit că, s-a efectuat un racord /branșament nou la rețeau de energie electrica cu revizuirea instalației electrice la interiorul incaperilor renovate/refacute, în cuantum de 964 lei.

Rzultă că probele administrate- declarații de martori sunt contradictorii. Cu referire la toate îmbunătățire, reclamanta a invocat că, lucrările s-au efectuat cu banii pe care i-a împrumutat de la CAR Pensionari. În acest sens a depus adresa nr. 725/G2015 din data de 11.02.2015 –fila 93 dosar, din care rezultă că, reclamanta a contractat mai multe împrumuturi. Astfel, a încheiat la data de 22.07.2009 un împrumut pentru suma de 450 lei, la data de 28.01.2010 un împrumut în cuantum de 900 lei, la data de 23.08.2010, un împrumut în valoare de 1000 lei, la data de 10.05.2011 un împrumut în valoare de 1100 lei, la data de 24.05.2012 un împrumut în valoare de 1200 lei, iar la data de 02.07.2013 un împrumut în valoare de 1.300 lei.

Din cuponul de pensie –fila 94, rezultă că reclamanta beneficiază de o pensie în cuantum de 35 lei.

Pe de altă parte, pârâții reclamanți au susținut că, au realizat venituri. Pârâtul deține carte de muncă, nu a recunoscut că a lucrat doar un an, așa cum susține reclamanta. Cu banii împrumutați de la pensionari, reclamanta și-a terminat camerele, chilerul și anexa. Ei au adunat materialele pentru a turna alee, întrucât reclamanta nu avea nimic. Pentru rețeaua de gaz a pus și reclamanta bani de la fostul soț, însă au contribuit și ei. Soția nu se afla în concediu, ci avea bani. Pârâții au arătat că, au avut bani, în anul 2008-2009, pârâta a lucrat, iar ulterior a fost trecută la însoțitor al fiicei reclamantei. Pârâtul susține că a lucrat ca paznic, până în urmă cu 2-3 ani.

Faptul că pârâtul a fost desemnat însoțitor și a beneficiat de indemnizație a fost recunoscut de reclamantă.

Instanța constată că, lucrările de îmbunătățire au fost efectuate începând cu anul 2006/2007. Mai constată că, contractul de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii casnici, avizul de racordare au fost emise, respectiv încheiate în anul 2008, înainte de contractarea împrumuturilor.

Tot astfel, martorul B. I. (fila 182) a susținut că, lucrările au început la imobil din anul 2006 și au fost efectuate succesiv. Martorul precizează că a început lucrările în primăvara anului 2006, a ridicat trei rânduri de cărămizi, la cameră, centura, a refăcut tavanul, a refăcut instalația electrică, a zugrăvit. Martorul a mai susținut că, a mai efectuat lucrări în anul 2007, după ce s-a încheiat contractul de întreținere. Wc, chiuveta au fost instalate în anul 2008. P. a efectuat garajul și gardul de la stradă, în anul 2012-2013. Arată că, a fost plătit de bătrână, lucrările fiind făcute în funcție de bani, bătrâna merge și scotea bani de la pensionari, iar în raport de aceștia erau efectuate lucrările.

Instanța constată că susținerile martorului nu se coroborează cu adresa 725/G2015 din data de 11.02.2015 –fila93 dosar. Deși, martorul arată că, banii proveneau din împrumuturi și că, a lucrat la imobil în anii 2007- 2008, se observă că, în această perioadă, bătrâna nu a contractat împrumuturi, primul datând de la data de 22.07.2009.

Cu toate acestea rezultă că, lucrări au fost efectuate și în perioada contractării împrumuturilor de către reclamantă. Astfel, martorul H. a declarat că a efectuat lucrări ( a bătut șipca pe pod, a pus lut, a săpat canalizare) în urmă cu 3-4 ani ( respectiv 2011-2012).

Tot astfel, martorul P. a declarat că a efectuat racordul nou la canalizare și racord nou la aducțiunea de apă, în urmă cu 2-3 ani ( 2012- 2013).

Rezultă că lucrări au fost efectuate atât înainte de contractarea primului împrumut, cât și ulterior, pe parcursul împrumuturilor, respectiv și în anul 2013, când bătrâna a efectuat ultimul împrumut.

Mai observă că, după divorțul reclamantei, respectiv 2004 și până în anii 2006- 2007- când au început demersurile contractuale cu pârâții, nu au fost efectuate lucrări de îmbunătățire la imobil, imobilul era fără utilități cum de altfel, a recunoscut martorul audiat în apărarea reclamantei, iar lucrările au fost demarate după ce pârâții reclamanți au locuit în imobil.

Această împrejurarea este suficientă pentru a putea reține că, pârâții reclamanți au demarat și au efectuat îmbunătățirile la imobil și că au contribuit atât cu muncă - așa cum martorii au declarat, cât și cu bani. Cu toate acestea, având în vedere declarațiile martorilor și înscrisuri, instanța nu poate exclude și o contribuție a reclamantei la efectuarea acestor îmbunătățiri. Așa cum s-a arătat, reclamanta a contractat diverse împrumuturi pentru o perioadă de timp începând cu anul 2009- 2013, timp în care au fost efectuate îmbunătățirile potrivit declarațiilor martorilor. Pârâții au susținut că reclamanta a efectuat doar un împrumut pe care l-a valorificat la propria casă, însă adresa emisă de CAR dovedește contrariul.

Pârâții nu au precizat și nici dovedit că împrumuturile efectuate de reclamantă au avut o altă destinație, iar martorii, respectiv B. I. a arătat că a fost plătit de bătrână, că aceasta cumpărat materiale, la fel și H. F., care a fost plătit pentru săpatul canalizării.

Prin urmare, va reține că la imobil s-au efectuat îmbunătățiri cu contribuția comună a pârâților și a reclamantei și, având în vedere raportul de expertiză efectuat în cauză, va reține că valoarea îmbunătățirilor este de 15.902 lei.

În raport de ansamblul materialului probator, instanța va reține că, reclamanta a contribuit cu suma de bani de 5.950 lei sumă care rezultă cu certitudine a fost împrumutată de la CAR Pensionari, restul valorii de 9.952 lei urmând a fi atribuită pârâților.

Cum pârâții au achitat taxa judiciară de timbru numai pentru valoarea creanței din cererea reconvențională de 9.000 lei, față de art. 36 alin. 2 din OUG 80/2014, instanța urmează să constate că pârâții reclamanți au un drept de creanță în limita valorii pentru care a achitat taxa judiciară de timbru, respectiv suma de 9.000 lei.

Din punct de vedere juridic, pârâții reclamanți au învestit instanța pe cale incidentală cu, acțiunea în realizare întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză.

Îmbogățirea fără justă cauză este faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic. Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel care își vede mărit patrimoniul său de a restitui, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul. Acestuia din urmă i se recunoaște posibilitatea intentării unei acțiuni în justiție prin care pretinde restituirea, acțiune care se numește actio de in rem verso.

Practica judecătorească și literatura de specialitatea au stabilit condițiile în care poate fi intentată acțiunea în restituire, condițiile fiind de două feluri materiale și juridice.

Condițiile materiale ale intentării acțiunii în restituire sunt: a). mărirea unui patrimoniu, prin dobândirea unei valori apreciabile în bani; b). micșorea unui patrimoniu ca o consecință a măririi; c). existența unei legături între sorirea patrimoniului și diminuarea celuilalt, în sensul că ambele fenomene sunt efectul unei cauze unice.

Condițiile juridice ale acestei acțiuni sunt: a). absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia; c). absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea de către cel care și-a micșorat patrimoniul, a pierderii suferite. În acest sens se vorbește despre caracterul subsidiar al acțiunii de restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză.

Având în vedere aceste considerații teoretice, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză în limitele valorii îmbunătățirilor recunoscute de reclamanta pârâtă și a celor probate prin probele analizate de instanță.

Astfel, rezultă că, pârâții reclamanți au efectuat îmbunătățirile dovedite în prezenta cauză.

Rezultă că în patrimoniul reclamantei pârâte s-a înregistrat o creștere și, tot astfel, s-a înregistrat și micșorarea patrimoniului pârâților reclamanți, iar cele două fenomene au aceeași cauză.

În continuare, ceea ce trebuie analizat în cauză, este dacă există vreun temei al măririi valorii imobilului proprietatea pârâților cu valoarea îmbunătățirilor aduse la imobil la care a contribuit și reclamantul.

Instanța apreciază îndeplinită și această condiție, întrucât în urma intervenirii rezoluțiunii contractului de întreținere, imobilul ce a constituit obiectul acestuia împreună cu îmbunătățirile au intrat în patrimoniul reclamantei pârâte P. M., pe care le deține fără cauză.

Așa cum s-a reținut în ceea ce privește valoarea îmbunătățirilor, instanța va lua în considerare valoarea îmbunătățirilor stabilită prin raportul de expertiză a lucrărilor recunoscute și dovedite, pentru care pârâtul a achitat taxa judiciară de timbru, respectiv valoarea de 9000 lei.

În lumina considerentelor de fapt și de drept mai sus invocate, instanța urmează să admită în parte cererea reconvențională referitoare la dreptul de creanță să constate că, pârâții reclamanți au un drept de creanță în cuantum de 9.000 lei și pe cale de consecință, va obliga reclamanta pârâtă P. M. să achite pârâților reclamanți P. A. A. și P. P. A. suma de 9000 lei reprezentând contravaloare îmbunătățiri.

2. Referitor la dreptul de retenție,

A. În drept, cu referire la acest capăt de cerere, sunt incidente dispozițiile art. 2495 c. civ. care prevăd că, cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atâta timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.

B. Soluția instanței

Dreptul de retenție este un adevărat drept de garanție, în virtutea căruia cel care deține un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie să-l restituie, are dreptul să rețină lucrul respectiv, să refuze restituirea până ce creditorul titular al bunului îi va plăti sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, întreținerea ori îmbunătățirea acelui bun.

Plata sumei de 9.000 lei reprezintă cheltuieli efectuate cu conservarea, întreținerea ori îmbunătățirea imobilului proprietatea reclamantei pârâte P. M., ca urmare a rezoluțiunii contractului de întreținere care ar putea justifica stabilirea unui drept de retenție.

Față de acestea instanța apreciază că cererea pârâților este întemeiată și urmează să instituie un drept de retenție în favoarea pârâților reclamanți P. A. A. și P. P. A. asupra imobilului proprietatea reclamantei P. M. din Bârlad, ., jud. V. până la achitarea efectivă a debitului în cuantum de 9.000 lei reprezentând îmbunătățiri.

V. Cu privire la cheltuielile de judecată

Pentru soluționarea acestui capăt de cerere instanța are în vedere și dispozițiile art. 453 C.proc.civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, cât și dispozițiile art. 454 care prevăd că, pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, în prealabil pornirii procesului a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.

Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 1.200 lei reprezentând:

- suma de 1.200 lei reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depuse la dosar . PIR nr._ din data de 22.09.2014, din care suma de 600 lei este considerată pentru cererea principală, iar suma de 600 lei pentru cererea reconvențională;

Pârâții au efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 2.523,50 lei pentru cererea reconvențională și 770 lei pentru cererea principală, astfel:

- suma de 650 lei pentru capătul de cerere privind dreptul de creanță + 20 lei pentru capătul de cerere privind dreptul de creanță reprezentând taxa judiciară de timbru;

- suma de 1.500 lei reprezentând onorariu avocat, conform chitanței . CMM nr._ din data de 02.02.2015, din care suma de 750 lei este considerată pentru cererea principală, iar suma de 750 lei pentru cererea reconvențională;

- suma de 1.103,50 lei reprezentând onorariu expertiză.

Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, instanța va admite în parte cererea privind cheltuielile de judecată formulată de reclamantă, și în parte cererea formulată de pârâți proporțional cu admiterea cererii ce a făcut obiectul cererii reconvenționale ( aproximativ 2/3):

- suma de 600 lei achitată de reclamantă pentru cererea principală va fi suportată de pârâții reclamanți, ca urmare admiterii cererii principale

- suma de 770 lei achitată de pârîții reclamanți pentru cererea principală va rămâne în sarcina acestora ca urmare a pierderii procesului;

- din totalul de 2.523,50 lei suma de 1682,33 lei reprezentând 2/3 va fi suportată de reclamantă,

- din totalul de 600 lei cheltuieli de judecată efectuate de reclamantă în cererea reconvențională, suma 200 lei va fi suportată de pârâții reclamanți ( 1/3).

Prin urmare, reclamanta va fi obligată să plătească pârâților reclamanți suma de 1.682,33 lei, în timp ce pârâții reclamanți au de achitat reclamantei suma de 970 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

JUDECĂTORIA

HOTĂRĂȘTE:

1. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. M. CNP:_ domiciliată în Bârlad, ., jud. V. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat P. din Bârlad, ., jud. V. în contradictoriu cu pârâții P. A. A. CNP:_ și P. P. A. CNP:_ domiciliați în Bârlad, ., jud. V..

2. Dispune rezoluțiunea contractului de întretinere autentificat sub nr. 1278 din 05.04.2007 de Biroul Notarului Public F. L. privind imobilul situat în Bârlad, ., jud. V. între vecinii. B. V., la est- .- D. G., la vest- A. G. compus din casa de locuit cu nr. de identificare corp clădire C1 construită din vălătuci, acoperită cu tablă cu o suprafață utilă real măsurată de 29,76 m.p. și suprafața construită real măsurată de 41,08 m.p., din anexa cu nr. de identificare corp clădire C2, cu suprafața de 23,24 m.p. și o suprafață construită real măsurată de 35,11 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 276,50 m.p. conform actului de proprietate, real măsurat de 306,54 m.p. cu nr. cadastral provizoriu 3025.

3. Dispune repunerea părților în situația anterioară, în sensul că, imobilul situat Bârlad, ., jud. V. între vecinii. B. V., la est- .- D. G., la vest- A. G. compus din casa de locuit cu nr. de identificare corp clădire C1 construită din vălătuci, acoperită cu tablă cu o suprafață utilă real măsurată de 29,76 m.p. și suprafața construită real măsurată de 41,08 m.p., din anexa cu nr. de identificare corp clădire C2, cu suprafața de 23,24 m.p. și o suprafață construită real măsurată de 35,11 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 276,50 m.p. conform actului de proprietate, real măsurat de 306,54 m.p. cu nr. cadastral provizoriu 3025, care a făcut obiectul Contractului de întretinere autentificat sub nr. 1278 din 05.04.2007 de Biroul Notarului Public F. L. intră în proprietatea reclamantei P. M..

4. Dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară nr_ a Unității Administrativ teritoriale Bârlad cu privire la imobilul cu nr. Cadastral 3025, 3025- C1, 3025- C2 în sensul radierii de la rubrica proprietari ai imobilului format din casa de locuit cu nr. de identificare corp clădire C1 construită din vălătuci, acoperită cu tablă cu o suprafață utilă real măsurată de 29,76 m.p. și suprafața construită real măsurată de 41,08 m.p., din anexa cu nr. de identificare corp clădire C2, cu suprafața de 23,24 m.p. și o suprafață construită real măsurată de 35,11 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 276,50 m.p. conform actului de proprietate, real măsurat de 306,54 m.p. a pârâților P. A. și P. A..

5. Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți P. A. și P. A. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă P. M..

6. Constată că, pârâții reclamanți P. A. și P. A. au un drept de creanță asupra imobilului situat în Bârlad, ., jud. V. proprietatea reclamantei P. M. și obligă reclamanta pârâtă P. M. să plătească pârâților reclamanți P. A. și P. A. suma de 9.000 lei reprezentând contravaloare îmbunătățiri efectuate la imobil.

7. Dispune instituirea unui drept de retenție în favoarea pârâților reclamanți P. A. și P. A. asupra imobilului situat în Bârlad, ., jud. V., proprietatea reclamantei pârâte P. M., până la achitarea sumei de 9.000 lei.

8. Compensează cheltuielile de judecată efectuate de către cele două părți până la valoarea cea mai mică, și în consecință, obligă reclamanta să ramburseze pârîților reclamanți suma de 712,33 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

9. Prezenta hotărâre se va comunica părților, în copie, iar la rămânerea definitivă Biroului de Carte Funciară, precum și organului fiscal competent

10. Numai cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit 466 raportat la art. 468 din Cod de procedură civilă. Cererea de apel va fi depusă la Judecătoria Bârlad.

11. Pronunțată în sedința publică, astăzi, din 13.10.2015.

Președinte,

G. B.

Grefier,

C. M.

Red.jude.G.B. 09.11. 2015

Gref.C.M. 09.11.2015/ 5 ex

← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2362/2015. Judecătoria...		Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2324/2015.... →

Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2309/2015. Judecătoria BÂRLAD

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2309/2015. Judecătoria BÂRLAD