Anulare act. Sentința nr. 738/2013. Judecătoria BEIUŞ

Judecătoria BEIUŞ - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 738/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 1094/187/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. 1094/RJ/187/2012

SENTINȚA CIVILĂ NR. 738/2013

Ședința publică de la 15.05.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: P. A.-M., judecător

GREFIER: B. A.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., jud. Bihor în contradictoriu cu pârâții: B. Ș. G., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 187/B, județul Bihor și P. V., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 145, județul Bihor, precum și în contradictoriu cu intervenientul M. V., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 166, județul Bihor, având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 14.05.2013,prin serviciul registratură, Institutul Național de Expertize Criminalistice București a depus la dosar, originalul raportului de expertiză criminalistică nr.74/29.04.2013, având anexate și înscrisurile puse la dispoziție de instanță pentru efectuarea acestui raport de expertiză.

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.05.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar a dispus amânarea pronunțării pentru termenul de azi 15.05.2013, când s-a hotărât prezenta cauză.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial la instanță la data de 25.01.2010, sub dosar nr._, reclamantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ, în contradictoriu cu pârâții B. Ș. G. și P. V. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună desființarea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 11.12.1993, privind vânzarea unei suprafețe de teren de opt ari de către vânzătorul P. E. în favoarea cumpărătorului B. Ș. G..

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că prin rezoluția nr.268/P/2009 din 22 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, în baza art. 228 al.6 C.pr.p. cu aplicarea art.10 lit.g C.pr.p., a fost confirmată propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală împotriva făptuitorului B. Ș. G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 al.1 C.p., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, astfel că, în conformitate cu prevederile art.228 al.6 raportat la art.245 al.1 lit.c ind.1 C.pr.pen. sesizează instanța în vederea desființării contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 11.12.1993, privind vânzarea unei suprafețe de teren de 8 ari de către vânzătorul P. E., cumpărătorului B. Ș. G..

Reclamantul a menționat și faptul că nu s-au introdus plângeri împotriva rezoluției amintite mai sus.

În motivarea în drept a cererii au fost invocate prevederile art. 228, al.6 C.p.p. raportat la art. 245 alin.1 lit „c” ind.1 C.pr.pen. iar în probațiune reclamantul a depus la dosar, în xerocopie certificată pentru conformitate cu originalul, rezoluția din data de 22 octombrie 2009 dată în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș nr.268/P/2009 și în original contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 11.12.1993.

În ședința publică din data de 23.02.2010, pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii formulate de către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș.

În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâtul B. Ș. G. a arătat că, prin rezoluția nr.268/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, în baza art.228 al.6 C.pr.p. cu aplicarea art.10 lit.g C.pr.p. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de el pentru infracțiunea prevăzută de art.290 al.1 C.p., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

S-a arătat faptul că cererea reclamantului este neîntemeiată pârâtul menționând că actul a cărei desființare se solicită a fost scris de către el și a fost semnat în fața sa și a martorilor B. V. și B. A. de către numitul P. E..

Pârâtul a arătat totodată că, deși acești martori au fost audiați de către P. cu ocazia întocmirii expertizei grafologice, declarațiile acestora nu au fost comunicate Laboratorului de expertiză pentru ca specialiști să poată avea în vedere nu numai specificul unei semnături comparată cu altele de o vechime considerabilă, ci și toate împrejurările de la data încheierii actului, iar Decizia civilă nr.549/2006 a Curții de Apel Oradea a stabilit în baza art.23 din Legea 18/1991 în favoarea sa dreptul de proprietate asupra terenului aferent gospodăriei pe care o deține.

Totodată, pârâtul a arătat că, o eventuală anulare a acestui act nu mai poate avea consecințe juridice asupra dreptului de proprietate dobândit și întabulat în cartea funciară.

Terenul dobândit prin cumpărare a fost deținut de către P. E. – în prezent decedat, iar eventualii succesori ai acestuia nu au nici un interes în prezentul litigiu, sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș fiind făcută de o persoană care nu poate dovedi nici un interes și care nu are calitate de succesor al vânzătorului.

În susținerea întâmpinării pârâtul B. Ș. G. a depus la dosar decizia civilă nr.549/2006-R pronunțată de Curtea de Apel Oradea, schiță de identificare și extras CF nr._ Buntești.

Pârâtul P. V., deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței de judecată și nu a formulat cereri sau întâmpinare prin care să-și precizeze poziția procesuală.

Prin sentința civilă nr. 447/23.03.2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, invocată din oficiu, și în consecință, a fost respinsă cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș privind desființarea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 11.12.1993 încheiat între P. E. în calitate de vânzător și B. Ș. G. în calitate de cumpărător, în contradictoriu cu pârâții B. Ș. G. și cu P. V., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Beiuș, solicitând admiterea apelului, cale de atac care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor sub același număr de dosar_, iar ulterior a fost recalificată de către Tribunalul Bihor, în recurs.

La data de 29.01.2010, prin registratură, numitul M. V. a depus în dosarul Tribunalului Bihor o cerere de intervenție prin care a arătat că între acesta și B. Ș. G. au existat mai multe litigii de natură civilă cu privire la imobilul cu nr. top 715, înscris în CF 420 Brădet, astfel că, susține desființarea contractului. Această cerere de intervenție a fost susținută de către numitul M. V. ca fiind formulată în interes propriu și a fost respinsă de către instanța de recurs ca inadmisibilă, în temeiul art 50 alin 3 C.pr.civ., având în vedere că nu există învoirea intimatului B. Ș. G. pentru soluționarea ei în calea de atac.

Astfel, prin decizia civilă nr.879/R/2010, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._ a fost admis ca fondat recursul formulat de recurentul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘîn contradictoriu cu intimații B. Ș. G.ȘI P. V., împotriva sentinței civile nr. 447 din 23.03.2010 pronunțată de Judecătoria Beiuș, care a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare instanței de fond, urmând să fie avute în vedere la rejudecarea cauzei, cheltuielile de judecată.

Astfel, litigiul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Beiuș, la data de 04.01.2011, sub dosar nr._ *.

În acest dosar, la data de 24.01.2011, prin registratură, numitul M. V. a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu.

Prin cererea de intervenție în interes propriu, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:

- desființarea contractului de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 11.12.1993 între def. P. E., în calitate de vânzător și pârâtul B. Ș. G., în calitate de cumpărător, cu privire la suprafața de 8 ari teren.

În motivarea în fapt a acestei cereri, intervenientul M. V. a arătat că, în urma cercetărilor efectuate la sesizarea sa în dosarul înregistrat sub nr.268/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, s-a constatat că, actul sub semnătură privată menționat, este fals, dar în dosarul nr.2076/1999 al Judecătoriei Beiuș, pârâtul B. Ș. G. a uzat de acest act și după mai multe litigii, s-a pronunțat decizia civilă nr.549/R/2006 a Curții de Apel Oradea, prin care s-a stabilit dreptul de proprietate în favoarea acestuia asupra suprafeței de 868 m.p. din imobilele nr.top.208/10 și 715. În urma dezmembrării acestor imobile, s-au format parcelele nr.top.208/12, 208/13 și 715/1, pe care i s-a pus în vedere să le predea pârâtului astfel cum rezultă din somația emisă de executorul judecătoresc P. R. L., în dosarul execuțional, nr. 445/2010 și totodată i s-a solicitat să plătească și cheltuieli de judecată, astfel că, el personal, este prejudiciat prin folosirea de către pârât a înscrisului falsificat, justificând un interes propriu în promovarea cererii.

În motivarea în drept a cererii au fost invocate prev. art.49 C.pr.civ., iar în probațiune a fost depusă, în xerocopie, somația emisă în dosarul execuțional nr. 445/2010, al B.E.J. P. R. L..

În ședința publică din 25.01.2013, reprezentanta reclamantului -procuror B. A., a formulat verbal cerere de recuzare a președintelui completului de judecată, în temeiul prevederilor art.24, 29 și 312 al.5 C.pr.civ., arătând că pricina se află în rejudecare după casare și chiar dacă în speță instanța s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale active, art.312 C.pr.civ. nu face distincție între cazuri, aplicându-se astfel regula generală.

Prin încheierea nr. 132/03.02.2011 a Judecătoriei Beiuș a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare a doamnei judecător C. D. M., privind soluționarea cauzei din dosarul nr._ formulată de către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș.

Cu ocazia rejudecării, prin încheierea de ședință din 15.03.2011 (fila 30) instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de către numitul M. V., iar în probațiune, a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, iar pentru pârâtul B. Ș. G., proba testimonială, fiind audiați în acest sens martorii B. V. și B. A..

Prin sentința civilă nr. 1587/22.11.2011, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._ *, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘîn contradictoriu cu pârâții B. Ș. G. și P. V..

Împotriva acestei hotărâri precum și împotriva încheierii nr. 132/2011 a Judecătoriei Beiuș, a formulat recurs P. de pe lângă Judecătoria Beiuș,cale de atac care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor sub dosar nr._ .

În cadrul acestui dosar, la data de 02.04.2012, prin registratură, numitul M. V. a depus o cerere de intervenție în interesul altei persoane, respectiv a recurentului P. de pe lângă Judecătoria Beiuș, cerere care prin încheierea pronunțată de Tribunalul Bihor în ședința publică din 06.04.2012 a fost admisă în principiu în temeiul disp. art. 52 Cod de Procedură Civilă, reținându-se că acesta justifică un interes legitim, precum și calitate procesuală în cauză, fiind chiar persoana vătămată prin întocmirea și folosirea înscrisului a cărei anulare se solicită, întrucât prin Decizia 549/R/2006 Curtea de Apel Oradea întemeindu-se pe contractul de vânzare - cumpărare astăzi denunțat a admis acțiunea reclamantului B. cu consecința că suprafața de 533 m.p. din nr. topo 715 din CF. 420 Brădet a trecut din proprietatea intervenientului în proprietatea reclamantului B..

Astfel, prin Decizia civilă nr.420/R/2012, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._ a fost admis ca fondat recursul civil formulat de recurentul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ în contradictoriu cu intimații B. Ș. G., P. V. și intervenientul în interesul recurentului M. V., împotriva sentinței civile nr.1587 din 22.11.2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș, sentință care a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță cu recomandarea de a se ține seama de considerentele deciziei, urmând să fie avute în vedere la rejudecarea cauzei în fond, cheltuielile de judecată .

În considerentele acestei decizii s-au reținut următoarele:

,, 1 .Cu privire la motivul de recurs privind greșita respingere a cererii de recuzare, instanța reține că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele motive.

Dispozițiile art.24 din codul de procedură civilă impun o cauză de incompatibilitate în judecarea cauzei judecătorului care a pronunțat o hotărâre . hotărârii presupune implicit și analiza fondului cauzei astfel încât judecătorul care a analizat doar unele excepții de procedură sau chiar de fond, care însă nu prefigurează sub nici o formă soluția asupra fondului cauzei nu devine incompabil a judeca din nou cauza atâta timp cât acesta in primul ciclu procesual nu a judecat fondul ci s-a oprit doar a soluționa cererea pe baza unei excepții peremptorii.In aceste condiții Hotărârea CSM prin care s-a aprobat Regulamentul de Organizare a Instanțelor, mai precis art. 99 alin 6 care prevede că cererile trimise cu casare spre rejudecare revin completului inițial investit sunt în deplină concordanță cu prevederile art.24 Cod de procedură civilă. Potrivit acestor dispoziții completul inițial investit are obligația de a-și formula cerere de abținere doar în măsura în care a soluționat cauza pe fond sau dacă a soluționat-o pe o excepție ce prefigurează soluția pe fond, in caz contrar având obligația de a păstra cauza și de a judeca. În mod analog și pornind de la aceleași raționamente ICCJ s-a pronunțat și prin deciziile II/2007 pronunțate în recursul în interesul legii obligatorie pentru instanțe când a reținut că in cazul cererilor de revizuire și de contestație in anulare judecătorii ce au judecat fondul nu devin incompatibili.

In consecință in mod corect a fost respinsă cererea de recuzare ca neîntemeiat judecătorul care a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în primul ciclu procesuale nedevenind incompatibil să judece cauza cu ocazia casării cu trimitere spre rejudecare.

2. In ceea ce privește greșita respingere a cererii de intervenție in interes propriu a intervenientului M. V. instanța de recurs reține că raportat la admiterea cererii de intervenție in interesul recurentului ce a intervenit în recurs, SOLUȚIE CE SE MENȚINE ȘI IN CAZUL UNEI EVENTUALE REJUDECĂRI, intervenientul nu este in măsură să facă dovada unei vătămări absolute care nu poate fi îndreptată decât prin anularea hotărârii in condițiile art.105 alin 2 Cod de procedură civilă, atâta timp cât prin admiterea cererii sale de intervenție in interesul recurentului reclamant i s-a dat posibilitatea, câștigată cauzei, de a formula apărări in interesul reclamantului, în vederea protecției subsidiare a dreptului propriu ce ii conferă și interes in cauză.

3.In privința nelegalității sentinței sub aspectul respingerii cererii de chemare în judecată instanța de recurs reține că motivele invocate sunt pertinente urmând a fi admise.

In esență recurentul, susținut de intervenient, arată că in mod nelegal instanța de fond a respins din ansamblu probator raportul de constatare tehnico științifică și a respins acțiunea doar pe baza declarațiilor unor martori, luând act de faptul că deși pârâtul a solicitat inițial proba cu expertiză grafoscopică a renunțat la aceasta.

. surprinzător instanța de fond, reținând o contradicție flagrantă intre o constatare tehnico științifică efectuată cu ocazia cercetării penale în dosarul penal nr.268/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș ce viza infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 alin 1 Cod Penal, săvârșită de făptuitorul B. Ș. G., prin care s-a stabilit că semnătura de pe contractul de vânzare cumpărare din data de 11 decembrie 1993 nu a fost executată de prezumtivul autor și declarațiile martorilor audiați in cauză care au declarat contrariul, a conferit valoare de adevăr martorilor, deși in mod evident o probă științifică . are ca obiect anularea unui act pentru falsitatea semnăturii, atunci când există o asemenea contradicție flagrată intre probe se impunea cu prisosință, chiar dacă legea nu o impune în mod obligatoriu.

Este adevărat că situațiile în care expertiza grafoscopică este obligatorie sunt expres și limitativ prevăzute de lege insă in situația în care obiectul acțiunii se fundamentează pe înscrisuri sub semnătură privată contestate ca fiind false instanța de fond are obligația de a respecta dispozițiile art.177-184 privind verificarea de scripte și in măsura în care in baza înscrisurilor prezentate nu este lămurită în privința autorului înscrisului, are obligația de a dispune efectuarea unei expertize grafoscopise in condițiile art.179 Cod de procedură civilă fiind imposibilă pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în lipsa unei asemenea probe hotărâtoare, în prezența unor probe aflate într-o contradicție flagrantă.

Este adevărat că o constatare tehnico științifică efectuată in cursul urmăririi penale nu se bucură de contradictorialitate și publicitate, nefiind efectuată in cursul procesului în fața instanței ci in fața autorităților de anchetă, acest lucru însă nu este în măsură să înlăture și caracterul ei pur științific și dubiul serios pe care îl induce instanței cu privire la veridicitatea semnăturii, dubiu ce nu poate fi înlăturat cu simple declarații de martori și doar de o probă științifică, respectiv cu o expertiză grafoscopică ce se impune a se efectua în mod obligatoriu în cauză pentru aflarea adevărului, probă in lipsa căreia, hotărârea instanței de fond este una nelegală, fundamentată pe un probatoriu contradictoriu, alegerea instanței intre martori și constatarea tehnico științifică, fiind una nefundamentată juridic și in consecință nelegală.

Se impune în consecință casarea sentinței recurate cu trimitere spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize grafoscopice ce se impune în cauză. ,,

Astfel, cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Beiuș, la data de 15.05.2012, sub dosar nr. 1094/RJ/187/2012.

În acest dosar, în ședința publică din data de 29 mai 2012, președintele completului de judecată Civil VII, întrucât a pronunțat sentința civilă nr. 1587 din 22.11.2011 în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, a declarat că se abține de la soluționarea cauzei.

Urmare a acestui fapt, prin încheierea pronunțată de Judecătoria Beiuș la data de 05 iunie 2012 a fost admisă această cerere de abținere, iar cauza a fost repartizată în mod aleatoriu, completului 3 civil.

Astfel, la data de 15.06.2012, prin registratură, la solicitarea instanței, P. de pe lângă Judecătoria Beiuș a comunicat dosarul penal nr. 268/P/2009.

În rejudecare, instanța, față de considerentele deciziei de casare, a pus în discuție necesitatea administrării probei cu expertiza criminalistică grafoscopică, această probă fiind solicitată de către pârâtul B. Ș. G., iar prin încheierea de ședință din data de 20 iunie 2012, instanța a încuviințat efectuarea raportului de expertiză grafoscopică având ca obiectiv „să se stabilească dacă semnătura de la rubrica ”vânzător” din cuprinsul contractului de vânzare încheiat la data de 11.12.1993, sub semnătură privată, între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător, a fost executată sau nu de către numitul P. E.”, iar ca obiectiv suplimentar să se arate, dacă este posibil, care este „ data întocmirii înscrisului expertizat”, respectiv dacă acest contract sub semnătură privată a fost întocmit sau nu la nivelul anului 1993.

Urmare a încuviințării acestei probe, prin adresa emisă la data de 26.10.2012, instanța a solicitat Institutului Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timișoara, să procedeze la efectuarea raportului de expertiză grafoscopică potrivit obiectivelor stabilite.

În vederea realizării acestei lucrări au fost înaintate următoarele înscrisuri:

- originalul contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 11.12.1993, sub semnătură privată, între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător;

Iar ca și scripte de comparație:

1. - originalul fișei de evidență locală a numitului P. E., născut la data de 4.10.1938, având C.N.P-ul_.

2.- originalul Registrului agricol pe perioada 1986-1990 Vol.II al comunei Buntești, respectiv al satului Brădet, având un nr. de 200 file, unde la poziția 150 a filei 150 se regăsește semnătura numitului P. E.;

3.- originalul Registrului agricol din perioada 1992-1996 Vol.II al comunei Buntești, respectiv al satului Brădet, având un nr. de 200 de file, unde la poziția 147 a filei 147 se regăsește semnătura pârâtului P. E..

La data de 27.11.2012, a fost înregistrat la dosar raportul de expertiză criminalistică nr.178/23.11.2012, întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timișoara, aflat la filele 45-50 dosar (cuprinzând 7 pagini), în concluziile căruia s-a arătat „1.-semnătura de la poziția „vânzător” de pe actul intitulat „Contract de vânzare cumpărare” datat „11.012.-1993” încheiat între P. E. și B. Ș. G., nu a fost executată de numitul P. E.. 2.- Din motivele arătate în cuprinsul lucrării, nu se poate stabili data la care a fost întocmit actul intitulat„Contract de vânzare cumpărare” datat „11.012.-1993” încheiat între P. E. și B. Ș. G.. Nu sunt elemente care să ateste faptul că actul nu a fost întocmit în cursul anului 1993”.

Pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant, a arătat că nu acceptă raportul de expertiză, situație față de care a solicitat efectuarea unui raport de contraexpertiză criminalistică grafică în cauză.

Intervenientului M. V., prin reprezentant, a arătat că acceptă concluziile raportului de expertiză și se opune la efectuarea unui raport de contraexpertiză criminalistică grafică în cauză, având în vedere declarația martorului P. V. și faptul că a fost efectuat și un raport de constatare tehnico științific în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș.

Analizând cererea de probațiune formulată de pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant, pentru a nu fi încălcat dreptul la apărare, instanța a apreciat necesară, pertinentă și utilă cauzei proba solicitată de efectuare a unei lucrări de contraexpertiză criminalistică grafică, având același obiectiv ca și lucrarea inițială, motiv pentru care în baza art. 167 și art. 201 cod procedură civilă a încuviințat această probă, prin încheierea de la termenul de judecată din 28.11.2012.

Astfel, la data de 29.11.2012,instanța a dispus emiterea unei adrese către Institutul Național de Expertize Criminalistice București cu solicitarea să întocmească lucrarea de contraexpertiză criminalistică, având același obiectiv stabilit pentru efectuarea expertizei anterioare și să comunice, dacă este posibil, care este „ data întocmirii înscrisului expertizat”, respectiv dacă acest contract sub semnătură privată a fost întocmit sau nu la nivelul anului 1993.

În vederea efectuării acestei lucrări, au fost anexate aceleași înscrisuri (cu mențiunea ca după folosință să fie restituite), precum și xerocopia primei lucrări de expertiză.

La data de 03.01.2013 a fost înregistrată la dosar adresa nr.903/2012 emisă de Institutul Național de Expertize Criminalistice București, fiind restituite materialele ce au fost înaintate către această instituție prin adresa emisă la data de 29.11.2012, aflată la fila 53 dosar. De asemenea tot în cuprinsul acestei adrese s-a menționat costul lucrării, respectiv suma de 900 lei și contul în care urmează a fi virată această sumă și s-a arătat că, actul doveditor al plății, pe care va fi indicat numărul dosarului și numele persoanei în cauză va fi înaintat împreună cu materialele restituite.

La data de 11.01.2013, prin registratură, pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant a depus la dosar dovada achitării sumei de 900 lei reprezentând onorariu/tarif în vederea efectuării lucrării de contraexpertiză criminalistică încuviințată în cauză, respectiv factura ., nr._- nr.MAN00000217/10.01.2013 și chitanța ., nr._/ 10.01.2013, ambele emise de CN Poșta Română SA, prin care pârâtul B. Ș. G. a achitat în favoarea Institutului Național de Expertize Criminalistice București suma de 900 lei.

Astfel, la data 11.01.2013, instanța a revenit cu adresă către Institutul Național de Expertize Criminalistice București, în sensul adresei emise la data de 29.11.2012, cu menționarea faptului că, la data de 11.01.2013, prin registratură, pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant a depus la dosar dovada achitării sumei de 900 lei reprezentând onorariu/tarif în vederea efectuării lucrării de contraexpertiză criminalistică încuviințată în cauză.

La termenul de judecată din data de 13.03.2013, pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant, a depus la dosar, în ședință publică, în original declarației autentificată sub nr. 274/11.02.2013 de BNP M. A. prin care numitul P. V. a declarat că a găsit cartea de muncă a def. său tată, P. E., precum și contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 11.12.1993, între tatăl acestuia, P. E., în calitatea de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător, situație față de care a solicitat suplimentarea materialului de comparație cu aceste înscrisuri și acordarea unui termen de judecată pentru a le depune la dosar în vederea înaintării către INEC București. Totodată a învederat instanței că, antecontractul de vânzare cumpărare ce a fost găsit reprezintă exemplarul ce a fost deținut de către tatăl pârâtului P. E., în timp ce antecontractul ce a fost deja înaintat spre expertizare reprezintă exemplarul ce a fost deținut de către pârâtul B. Ș. G..

Intervenientul M. V., prin reprezentant, nu s-a opus suplimentării materialului de comparație, cu carnetul de muncă și acordării unui nou termen de judecată în acest sens.

Astfel, la termenul de judecată din 20.03.2013, pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant, a depus la dosar originalul Cărții de meșteșugar nr. 131 eliberată pe numele P. E. și al contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11.012.1993 între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător, contract despre care a arătat că reprezintă exemplarul deținut de către vânzător solicitând a fi avute în vedere la efectuarea lucrării de contraexpertiză încuviințată în cauză și înaintate în acest sens către INEC București.

Intervenientul M. V., a arătat nu se opune suplimentării materialului de comparație cu carnetul de muncă eliberat pe numele P. E., dar în lipsa avocatului său la acest termen de judecată, nu se poate pronunța cu privire la antecontractul de vânzare-cumpărare depus la dosar și aceste înscrisuri trebuiau depuse la dosar, cu mult timp înainte, iar nu după efectuarea primei lucrări.

Instanța a apreciat necesar a se reveni cu adresă către Institutul Național de Expertize Criminalistice București în vederea întocmirii lucrării de contraexpertiză grafică, cu solicitarea de a fi avute în vedere ca și scripte de comparație suplimentare pentru întocmirea acestei lucrări și înscrisurile menționate în declarația autentificată sub nr. 274/11.02.2013 de BNP M. A. a numitului P. V. (prin care acesta a declarat că a găsit cartea de muncă a def. său tată, P. E., precum și contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 11.12.1993, între tatăl acestuia, P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător), înscrisuri ce au fost depuse în original la dosar și sunt reprezentate de Cartea de meșteșugar nr. 131 eliberată pe numele P. E. și contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11.012.1993 între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător, contract despre care s-a arătat că reprezintă exemplarul deținut de către vânzător.

La data de 07.05.2013, prin serviciul fax al instanței, iar la data de 14.05.2013,prin serviciul registratură, Institutul Național de Expertize Criminalistice București a depus la dosar, originalul raportului de expertiză criminalistică nr. 74/29.04.2013, având anexate și înscrisurile puse la dispoziție de instanță pentru efectuarea acestui raport de expertiză, aflat la filele 101-109 dosar (cuprinzând 7 pagini), în concluziile căruia s-a arătat „1. Cele două exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare, datate „11.012-1993”, respectiv „11-012 1993”, nu au fost semnate de către titularul P. E. la rubrica „vânzător”. 2. Din motivele expuse în cuprinsul acestui raport de expertiză criminalistică, nu se poate stabili dacă cele două exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare datate „11.012-1993”, respectiv „11-012 1993”, au fost sau nu întocmite în cursul anului 1993”.

În ședința publică din 08.05.2013, pârâtul B. Ș. G., prin reprezentant, a invocat atât excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului M. V., cât și excepția lipsei de interes a acestuia.

Intervenientul M. V., prin reprezentant, a solicitat respingerea ambelor excepții.

Instanța a dispus unirea cu fondul cauzei a soluționării excepției lipsei calității procesualeactive și a excepției lipsei de interes a intervenientului M. V., invocate de către pârâtul B. Ș. G..

Analizând acțiunea de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:

Prin Rezoluția din 22.10.2009 dată de P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în dosarul nr.268/P/2009, aflată la filele 4-5 dosar, în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, a fost confirmată propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală împotriva făptuitorului B. Ș. G., domiciliat în ./B, județul Bihor, CNP_, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, alin.1 C.p, deoarece a intervenit prescripția, cauză care înlătură răspunderea penală.

În baza art. 228, al.6 C.p. penală, raportat la art. 245, al.1 lit.”c” ind.1 C.pr. penală, s-a dispus sesizarea Judecătoriei Beiuș pentru desființarea contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată, datat 11.12.1993, privind vânzarea unei suprafețe de teren de 8 ari de către vânzătorul P. E., cumpărătorului B. Ș. G..

În motivarea acestei Ordonanțe s-a reținut faptul că, prin plângerea penală înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în data de 5 martie 2009, numitul M. V., a sesizat faptul că la data de 8 septembrie 2000 numitul B. Ș. G., a depus în dosarul nr.2076/1999 al Judecătoriei Beiuș un antecontract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11 decembrie 1993, care este fals, pentru a dovedi o pretinsă cumpărare a suprafeței de 8 ari teren de la numitul P. E., iar Curtea de Apel Oradea a luat în considerare acel act stabilind un drept de proprietate cu titlu de uzucapiune în favoarea numitului B. Ș. G., pe o suprafață de 533 m.p.

De asemenea s-a reținut că, din cercetările efectuate rezultă că în dosarul nr.2076/1999 al Judecătoriei Beiuș, având ca obiect acțiunea introdusă de numitul B. Ș. G., împotriva numitului M. N. și a altor pârâți pentru stabilirea dreptului de proprietate, la termenul din 08.09.2009, numitul B. Ș. G. a depus o completare și precizare de acțiune, precum și un antecontract de vânzare-cumpărare, în copie, în care este consemnat că, a fost încheiat la data de 11 decembrie 1993, în legătură cu vânzarea unei suprafețe de 8 ari teren de către P. E. lui B. Ș. G., martori fiind B. V. și B. A..

Astfel, prin Sentința civilă nr. 2138/2001, Judecătoria Beiuș a respins acțiunea reclamantului B. Ș. G., cu motivarea că acesta a solicitat dezmembrarea unor imobile ce nu sunt evidențiate în cartea funciară.

Apelul declarat de reclamant a fost respins prin Decizia civilă nr. 318/A/2002 a Tribunalului Bihor, apoi, prin Decizia civilă nr. 849/R/2002 a Curții de Apel Oradea, recursul declarat de acesta a fost admis și s-a trimis cauza pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor, instanță care prin decizia civilă nr. 367/A/2005 a respins din nou ca nefondat apelul declarat de reclamant, în considerentele deciziei arătându-se că, actul sub semnătură privată invocat de reclamant nu cuprinde suficiente elemente de identificare a obiectului contractului.

S-a arătat că, în urma judecării recursului, prin decizia civilă nr.549/2006-R a Curții de Apel Oradea a fost admis recursul și s-a constatat, printre altele, că reclamantul a dobândit proprietatea asupra suprafeței de 533 mp din . 715 din CF 420 Brădet, cu titlu de uzucapiune.

S-a reținut în decizie că, reclamantul a depus înscrisuri prin care a dobândit o porțiune din această parcelă prin cumpărare de la P. E., convenția fiind confirmată de către martorii B. V. și B. A., cei care au semnat și înscrisul și cum P. E. nu este proprietar tabular ci este posibil să fie un moștenitor al unuia dintre titularii drepturilor înscrise sub B 1-8 din CF 420 Brădet, instanța va stabili în favoarea reclamantului proprietatea cu titlu de uzucapiune asupra porțiunii respective, posesia sa și a antecesorului său nefiind contestate.

S-a precizat că, în cursul cercetărilor, făptuitorul B. Ș. G. și numiții B. V. și B. A., ultimii doi fiind audiați în calitate de martori și de instanța civilă la termenul de judecată din 06.10.2000, au susținut în continuare că actul a fost semnat de P. E..

În urma efectuării unei constatări tehnico-științifice grafice cu privire la actul respectiv, prin raportul de constatare nr._/09.06.2009 al IPJ Bihor - Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că, semnătura depusă la rubrica „vânzător” de pe contractul de vânzare-cumpărare olograf datat 11.12.1993 și semnăturile de la rubrica „semnătura declarantului” de la poziția 150 a registrului agricol din perioada 1989-1990 vol.II și de la poziția 147 a registrului agricol din perioada 1992-1996 vol.II, ale comunei Buntești, . comparație), nu au fost executate de aceeași persoană, semnătura prezentând aspectul unei semnături executate probabil prin copiere.

S-a menționat, de asemenea, că numitul P. E. a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Nucet, pe secția Psihiatrie III, cronici, în data de 02.04.1994 până în data de 09.05.1994, când a decedat, aspect ce reiese din adresa nr. 1857/26.06._ a Spitalului de psihiatrie Nucet.

Fiind audiat fiul acestuia, numitul P. V., a declarat că nu cunoaște nimic despre contractul de vânzare- cumpărare încheiat la data de 11.12.1993.

Față de împrejurarea că, infracțiunea prevăzută de art. 290, al.1 Cod penal se consumă în momentul în care s-a produs urmarea imediată cerută de norma de incriminare, adică producerea unei stări de pericol pentru încrederea publică în înscrisurile sub semnătură privată, decurgând din falsificarea unui înscris sub semnătură privată care a fost folosit sau încredințat altei persoane spre folosire, termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data de 08.09.2000, când înscrisul a fost depus la Judecătoria Beiuș.

Cum termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, al.1 Cod penal, potrivit art. 122, al.1, lit.”d” Cod penal este de 5 ani, acest termen s-a împlinit în data de 08.09.2005, existând astfel o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale - prescripția, prevăzută de art. 10, litera „g”C.pr.penală, motiv pentru care a fost confirmată propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală împotriva făptuitorului B. Ș. G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290, al.1 Cod penal.

Astfel, pentru aceste motive, prin Rezoluția din 22.10.2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului B. Ș. G., domiciliat în comuna Buntești, ./B, județul Bihor, CNP_, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, al.1 c.p, deoarece a intervenit prescripția, cauză care înlătură răspunderea penală și sesizarea Judecătoriei Beiuș pentru desființarea contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată, datat 11.12.1993, privind vânzarea unei suprafețe de teren de 8 ari de către vânzătorul P. E., cumpărătorului B. Ș. G..

Potrivit susținerilor reclamantului P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ, necontrazise de către părțile din prezenta cauză, Rezoluția din 22.10.2009 dată de P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în dosarul nr.268/P/2009 nu a fost atacată cu plângere de către părțile interesate.

Astfel, se poate reține faptul că, întrucât nu a formulat plângere la instanța, în temeiul art. 278 ind. 1 C.pr.pen., pârâtul B. Ș. G., nu a contestat soluția de neîncepere a urmăririi penale pronunțată în privința sa pentru fapta prevăzută de art. 290, al.1 C.p, de fals în înscrisuri sub semnătură privată, deși în raport de prev. art. 228 alin 6 ind. 1 C.pr.pen. ar fi avut această posibilitate.

Față de această împrejurare, se poate susține că, întrucât pârâtul B. Ș. G. nu a atacat soluția Parchetului sub aspectul neînceperii urmăririi penale pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale, aceasta a apreciat temeinică și legală această soluție, iar în mod indirect a recunoscut că se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa .

Având în vedere această stare de fapt, în temeiul art. 137 C.pr.civ. analizând excepția lipsei calității procesualeactive și excepția lipsei de interes a intervenientului M. V., invocate în cauză de către pârâtul B. Ș. G., instanța le apreciază neîntemeiate, astfel că, le va respinge ca atare.

Pentru a conchide în acest sens instanța are în vedere faptul că, potrivit art. 315 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865 în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, iar prin Decizia civilă nr.420/R/2012, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._ instanța de recurs a reținut că se impune ȘI ÎN CAZUL UNEI EVENTUALE REJUDECĂRI menținerea SOLUȚIEI de admitere în principiu a cererii de intervenție în interesul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, formulată de intervenientul M. V. precizând totodată că, astfel, acestuia i s-a dat posibilitatea, câștigată cauzei, de a formula apărări in interesul reclamantului, în vederea protecției subsidiare a dreptului propriu ce îi conferă și interes in cauză.

Față de aspectele reținute de instanța de recurs și având în vedere că între intervenientul accesoriu M. V. și pârâtul B. Ș. G. a existat și un litigiu de natură civilă, care în prezent este soluționat irevocabil prin pronunțarea Deciziei civile nr. 549/2006-R a Curții de Apel Oradea, (hotărâre prin care, instanța, întemeindu-se printre altele și pe contractul de vânzare-cumpărare ce face obiectul prezentului litigiu a admis acțiunea reclamantului B. Ș. G. și a constatat că, acesta a dobândit proprietatea asupra suprafeței de 335/4312 mp din nr. top 208/10 înscris în CF 420 Brădet, în temeiul art.23 alin. 1 din Legea nr.18 și asupra suprafeței de 533/_ mp din nr. top 715 înscris în CF. 420 Brădet, cu titlu de uzucapiune), precum și ținând cont de faptul că, intervenientul M. V. este cel care a formulat plângerea penală soluționată prin Rezoluția din 22.10.2009 dată de P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în dosarul nr.268/P/2009,fiind chiar persoana vătămată prin întocmirea și folosirea înscrisului a cărei anulare se solicită, instanța achiesează la aspectele consemnate de Tribunalul Bihor în cuprinsul încheierii de ședință din data de 06.04.2012 și apreciază că, intervenientul M. V., justifică un interes legitim și are calitate procesuală în cauză,astfel că, respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de către pârâtul B. Ș. G. prin reprezentant.

Pe fondul cauzei, instanța reține că, potrivit art.245 alin.1 lit. c ind. 1 C.pr.pen.”prin ordonanța de încetare a urmăririi penale se dispune totodată sesizarea instanței civile competente cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris.”

Art. 228 alin.6, teza finală Cod procedură penală, prevede că ,,dispozițiile art.245 alin.1 lit. c ind. 1 C.pr.pen. se aplică în mod corespunzător și în cazul în care procurorul este de acord cu propunerea organului de cercetare penală și dispune prin rezoluție neînceperea urmăririi penale,,

Astfel, la soluționarea cauzei instanța va avea în vedere dispozițiile acestor articole, coroborate cu prevederile art.45 alin. 1 Cod pr.civ., Decizia nr. XV din 21.11.2005 pronunțată de ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii, prev. art. 184 C.pr.civ.(când nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă prin orice mijloace de probă) și teoria nulității actului juridic, nulitate ce poate fi invocată de oricare dintre părți, de orice persoană interesată, de procuror și de instanță, din oficiu.

În acest context, instanța urmează a ține cont de conținutul Rezoluției din 22.10.2009 dată de P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în dosarul nr.268/P/2009, de cuprinsul concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică grafică nr._/09.06.2009 întocmit de IPJ Bihor - Serviciul Criminalistic, în dosarul Parchetului, potrivit cărora ,, semnătura depusă la rubrica ,, vânzător,, de pe contractul de vânzare-cumpărare, încheiat la data de 11.12.1993, prezintă aspectul unei semnături executate probabil prin copiere,, de concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.178/23.11.2012, întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timișoara, aflat la filele 45-50 dosar potrivit cărora „1.-semnătura de la poziția „vânzător” de pe actul intitulat „Contract de vânzare cumpărare” datat „11.012.-1993” încheiat între P. E. și B. Ș. G., nu a fost executată de numitul P. E. și de concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.74/29.04.2013, întocmit de către Institutul Național de Expertize Criminalistice București, aflat la filele 101-109 dosar, potrivit cărora „1. Cele două exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare, datate „11.012-1993”, respectiv „11-012 1993”, nu au fost semnate de către titularul P. E. la rubrica „vânzător”.

Astfel, văzând motivele expuse în cuprinsul acestor lucrări de expertiză și ținând cont de valoarea probantă superioară a acestora în raport de conținutul declarațiilor martorilor audiați în cauză, care spre exemplu s-au dovedit a fi contradictorii și nesigure, întrucât, însuși martorul B. A., propus de către pârât și audiat în dosarul nr._ * a Judecătoriei Beiuș –fila 51- a susținut printre altele ,, eu rețin că am semnat hârtia pe rând ȘI CRED că aceasta a fost semnată și de către P. și de către B. Ș. G., dar FĂRĂ SĂ REȚIN MOMENTUL EFECTIV AL SEMNĂRII ÎNSCRISULUI DE CĂTRE ACEȘTIA DOI DIN URMĂ,,, în timp ce în declarația de la fila 11 din dosarul de urmărire penală a arătat că ,,a văzut, cum și numitul P. E. a semnat contractul,,, instanța apreciază cererea reclamantului întemeiată, context în care întemeiată se dovedește a fi și cererea de intervenție accesorie formulată de către intervenientul M. V. în interesul reclamantului, întrucât este indubitabul că, înscrisul a cărui anulare s-a solicitat de către reclamant este fals, astfel ca, semnătura aplicată în cuprinsul său la rubrica vânzător nu aparține defunctului P. E., motiv pentru care va admite actiunea principală și cererea de intervenție și va dispune anularea acestui contract.

Astfel, instanța consideră că, neexecutarea de către defunctul P. E. a semnăturii de la rubrica vânzător din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare reprezintă un motiv temeinic pentru desființarea acestui contract, întrucât este evident că, pe baza unor probe științifice certe, precise s-a stabilit fără echivoc faptul că, nu a fost semnat de către P. E. indicat la rubrica „vânzător,,., actul în litigiu, respectiv contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 11.12.1993, privind vânzarea unei suprafețe de teren de 8 ari, de către vânzătorul P. E. în favoarea cumpărătorului B. Ș. G..

Pentru aceste motive, instanța va admite atât acțiunea principală formulată de reclamant, cât și cererea de intervenție formulată de către intervenientul accesoriu M. V., în interesul reclamantului și ca o consecință a acestui fapt va dispune anularea contractului mai sus indicat.

Se impune precizarea că în situația în care acest act ar continua să ființeze ar fi încălcată ordinea de drept, care se impune a fi restabilită prin anularea actului falsificat.

Este adevărat că, prin jurisprudența sa, CEDO ocrotește dreptul de proprietate, însă nu trebuie omis, că în speță, dreptul de proprietate consacrat în favoarea pârâtului B. Ș. G. prin Decizia civilă nr. 549/2006-R a Curții de Apel Oradea( care a fost pronunțată înainte de formularea plângerii penale soluționată prin Rezoluția din 22.10.2009 dată de P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în dosarul nr.268/P/2009) s-a dovedit că, a fost fundamentat și obținut prin săvârșirea unei fapte penale, situație în care, principiile CEDO nu pot fi invocate cu succes față de starea de fapt mai sus prezentată.

Nu trebuie omis însă că, potrivit art.1 alin 1 C.pr.pen ,,procesul penal are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că, orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoana nevinovata să nu fie trasă la răspundere penala,, iar la alin. 2 din C.pr.pen. se arată că ,,procesul penal trebuie sa contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor.,,

În condițiile existenței statului de drept, dreptul penal, alături de celelalte ramuri de drept este chemat sa asigure cadrul juridic corespunzător unei evoluții normale a societății, în contextul respectării drepturilor omului și a celorlalte valori care se constituie în scara de valori sociale aparate prin norme juridice.

Astfel, scopul dreptului penal este de a apăra societatea în ansamblu, membrii săi în particular, împotriva oricăror fapte antisociale ce cad sub incidenta legii penale. Prin realizarea scopului sau imediat, care ocrotește două categorii de interese, publice și personale, procesul penal urmărește și un alt scop care este mediat și constă în apărarea ordinii de drept, precum și a celorlalte valori indicate în prev. art.1 alin 2 din C.pr.pen.

Având în vedere aceste aspecte, nu trebuie omis că, în jurisprudența sa CEDO a recunoscut că, datorita marii marje de apreciere de care se bucură statele a fost extinsă aplicarea noțiunii de ordine publică, cuprinsă în art. 1 la ,,morala publică,,, atunci când este vorba despre interese de ordin general. Astfel, instanța europeană a decis că, ingerința în dreptul la respectarea bunurilor proprietate privată poate fi realizată cu condiția să urmărească un scop legitim, un scop prioritar, care ține de ordinea publică și să fie proporțională cu scopul urmărit.

Pentru considerentele de fapt și de drept prezentate instanța va admite cererea formulată către reclamantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ și cererea de intervenție accesorie, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

În baza art.274 alin. 1 C. pr. civ. având în vedere că atât acțiunea principală, cât și cererea de intervenție au fost admise, iar culpa procesuală aparține pârâtului instanța îl va obliga pe pârâtul B. Ș. G. să plătească în favoarea intervenientului M. V. suma de 2200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorarii avocațiale justificate prin chitanțele de plată aflate la filele 97, 98, 99 dosar, cheltuieli avansate de către acesta pe parcursul soluționării prezentului litigiu, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanțelor superioare. Totodată instanța va respinge ca neîntemeiată cererea pârâtului B. Ș. G. privind obligarea intervenientului M. V. la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a intervenientului M. V., invocate în cauză de către pârâtul B. Ș. G..

Admite cererea formulată de reclamantul P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., jud. Bihor în contradictoriu cu pârâții B. Ș. G., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 187/B, județul Bihor și P. V., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 145, județul Bihor.

Admite cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ, formulată de către intervenientul M. V., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 166, județul Bihor.

Dispune anularea contractului de vânzare încheiat sub semnătură privată la data de 11.12.1993, între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător.

Obligă pârâtul B. Ș. G. să plătească în favoarea intervenientului M. V. suma de 2200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea pârâtului B. Ș. G. privind obligarea intervenientului M. V. la plata cheltuielilor de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 15.05.2013.

PREȘEDINTE GREFIER,

P. A.-M. B. A.

Red. P.A.M.

Tehnored. B.A.

6 ex./ 14.06.2013

Emis 4 comunicări/ .06.2013

reclamantul

P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., jud. Bihor

pârâții:

B. Ș. G., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 187/B, județul Bihor și
P. V., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 145, județul Bihor,

intervenientul

M. V., cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 166, județul Bihor.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. 1094/RJ/187/2012

Din data de 14.06.2013./2ex

Operator de date cu caracter personal_

CĂTRE,

GREFA

JUDECĂTORIEI BEIUȘ

Referitor la cauza civilă înregistrată la instanță sub nr. mai sus menționat privind pe P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ în contradictoriu cu pârâții B. Ș. G., P. V. și intervenientul M. V., având ca obiect anulare act, soluționată prin Sentința civilă nr. 738/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1094/RJ/187/2012, hotărâre care nu este irevocabilă în prezent,

În temeiul art. 134 raportat la art. 130 și urm. din Hotărârea CSM nr. 387 din 22 septembrie 2005, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin prezenta, vă înaintăm spre păstrare la registrul de valori al grefei instanței, originalul următoarelor înscrisuri:

I. - Cartea de meșteșugar nr. 131 eliberată pe numele P. E. la data de 24.06.1972

Menționăm că originalul acestui înscris a fost depus la dosar de către pârâtul B. Ș. G. în ședința publică din 20.03.2013- fila 71 dosar.

II. - Fișa de evidență locală a numitului P. E., născut la data de 4.10.1938, având C.N.P-ul_

Menționăm că originalul acestui înscris a fost depus la dosar de către SPCLEP Beiuș, prin adresa nr._/02.07.2012 și în baza procesului verbal de predare primire din data de 02.07.2012 – fila 24 dosar.

III. - Registrul agricol pe perioada 1986-1990 Vol.II al comunei Buntești, respectiv al satului Brădet, având un nr. de 200 file, unde la poziția 150 a filei 150 se regăsește semnătura numitului P. E.;

IV.- Registrul agricol din perioada 1992-1996 Vol.II al comunei Buntești, respectiv al satului Brădet, având un nr. de 200 de file, unde la poziția 147 a filei 147 se regăsește semnătura pârâtului P. E..

Menționăm că Registrele agricole au fost depuse la dosar la data de 17.10.2012, prin registratura instanței, de către Unitatea Administrativ Teritorială Buntești prin adresa nr. 3191/02.07.2012 – fila 35 dosar.

Precizăm că, aceste înscrisuri au fost utilizate în cauză sub formă de scripte de comparație la realizarea raportului de expertiză criminalistică nr. 74/29.04.2013, întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice București și, întrucât, Sentința civilă nr. 737/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1094/RJ/187/2012 nu este irevocabilă în prezent, vă solicităm să păstrați la registrul de valori aceste acte până la momentul rămânerii irevocabile a hotărârii și prezentarea persoanelor interesate pentru a le ridica, întrucât în acest moment nu pot fi restituite fiindcă este posibil să fie necesare cu ocazia soluționării căii de atac.

Învederăm că, în dosar au fost emise adrese și către instituțiile/persoanele care au depus la dosar aceste înscrisuri cu solicitarea de a se prezenta la grefa instanței pentru a le ridica după rămânerea irevocabilă a hotărârii, astfel că, anexăm alăturat un exemplar din cele trei adrese emise în acest sens către: SPCLEP Beiuș, Unitatea Administrativ Teritorială Buntești și cătrepârâtul B. Ș. G.

Menționăm că originalul exemplarului 1 al contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11.012.1993 între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător, se află la fila 6 în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, a fost depus la dosar de către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș și fost deținut de către pârâtul B. Ș. G., iar originalul exemplarului al doilea al actului se află la fila 6 a în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, a fost depus la dosar în ședința publică din 13.03.2013- fila 68 dosar, de către pârâtul B. Ș. G. și a fost deținut de către tatăl pârâtului P. E., urmând ca la rămânerea irevocabilă a hotărârii aceste înscrisuri să fie barate în sensul anulării, în situația în care sentința Judecătoriei Beiuș va fi păstrată.

Vă mulțumim !

PREȘEDINTE, GREFIER,

P. A.-M. B. A.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. 1094/RJ/187/2012

Din data de14.06.2013./2ex

Operator de date cu caracter personal_

CĂTRE,

SPCLEP BEIUȘ

Vă aducem la cunoștință faptul că, originalul următorului înscris:

-Fișa de evidență locală a numitului P. E., născut la data de 4.10.1938, având C.N.P-ul_- a fost înaintat, spre păstrare, la Grefa Judecătoriei Beiuș –registrul de valori, de unde poate fi ridicat de către Dvs. prin reprezentant(ce urmează a-și dovedi calitatea și a se identifica cu ajutorul actului de identitate), după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr. 738/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1094/RJ/187/2012.

Relații despre data rămânerii irevocabile a acestei hotărâri puteți obține la serviciul arhivă din cadrul Judecătoriei Beiuș. Hotărârea a fost redactată la data de14.06.2013, astfel că, urmează a curge termenul de 15 zile de la comunicare, în care părțile pot formula recurs, motiv pentru care înscrisurile mai sus indicate pot fi restituite doar după soluționarea irevocabilă a cauzei.

Menționăm că aceste înscrisuri au fost depuse la dosar de către SPCLEP Beiuș, prin adresa nr._/02.07.2012 și în baza procesului verbal de predare primire din data de 02.07.2012 – fila 24 dosar.

Vă mulțumim pentru colaborare și înțelegere!

PREȘEDINTE GREFIER

P. A.- M.,judecătorBUDĂU A.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. 1094/RJ/187/2012

Din data de 14.06.2013./2ex

Operator de date cu caracter personal_

CĂTRE,

Unitatea Administrativ Teritorială Buntești

Vă aducem la cunoștință faptul că originalul următoarelor înscrisuri:

I. - Registrul agricol pe perioada 1986-1990 Vol.II al comunei Buntești, respectiv al satului Brădet, având un nr. de 200 file, unde la poziția 150 a filei 150 se regăsește semnătura numitului P. E.;

II.- Registrul agricol din perioada 1992-1996 Vol.II al comunei Buntești, respectiv al satului Brădet, având un nr. de 200 de file, unde la poziția 147 a filei 147 se regăsește semnătura pârâtului P. E..

au fost înaintate, spre păstrare, la Grefa Judecătoriei Beiuș –registrul de valori, de unde pot fi ridicate de către Dvs. prin reprezentant(ce urmează a-și dovedi calitatea și a se identifica cu ajutorul actului de identitate), după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr. 738/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1094/RJ/187/2012.

Relații despre data rămânerii irevocabile a acestei hotărâri puteți obține la serviciul arhivă din cadrul Judecătoriei Beiuș. Hotărârea a fost redactată la data de 14.06.2013, astfel că, urmează a curge termenul de 15 zile de la comunicare, în care părțile pot formula recurs, motiv pentru care înscrisurile mai sus indicate pot fi restituite doar după soluționarea irevocabilă a cauzei.

Vă mulțumim pentru colaborare și înțelegere!

PREȘEDINTE GREFIER

P. A.- M.,judecătorBUDĂU A.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. 1094/RJ/187/2012

Din data de 14.06.2013./2ex

Operator de date cu caracter personal_

CĂTRE,

pârâtul B. Ș. G.

cu domiciliul în localitatea Brădet, nr. 187/B, .

Vă aducem la cunoștință faptul că, întrucât prin concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.74/29.04.2013, întocmit de către Institutul Național de Expertize Criminalistice București, aflat la filele 101-109 dosar, s-a stabilit că: „1. Cele două exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare, datate „11.012-1993”, respectiv „11-012 1993”, nu au fost semnate de către titularul P. E. la rubrica „vânzător”., înscrisul original reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11.012.1993 între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător (aflat în copie la fila 67 dosar) și pe care DVS. l-ați depus la dosar în ședința publică din 13.03.2013- fila 68 dosar, nu vă mai poate fi restituit, în contextul în care ați susținut că reprezintă exemplarul deținut de către tatăl pârâtului P. E., iar prin sentința civilă nr. 738/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1094/RJ/187/2012 s-a dispus anularea acestui contract.

Astfel, vă informăm că originalul contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11.012.1993 între P. E., în calitate de vânzător și B. Ș. G., în calitate de cumpărător, respectiv exemplarul al doilea al acestui act care a fost depus la dosar de către Dvs. în ședința publică din 13.03.2013- fila 68 dosar, a fost atașat, la exemplarul 1 al acestui act.

Menționăm că originalul exemplarului 1 al actului se află la fila 6 în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, a fost depus la dosar de către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș și fost deținut de către pârâtul B. Ș. G., iar originalul exemplarului al doilea al actului se află la fila 6 a în dosarul nr._ al Judecătoriei Beiuș, urmând ca la rămânerea irevocabilă a hotărârii aceste înscrisuri să fie barate în sensul anulării.

De asemenea, vă informăm:

I. Cartea de meșteșugar nr. 131 eliberată pe numele P. E. la data de 24.06.1972, a fost înaintată, spre păstrare, la Grefa Judecătoriei Beiuș–registrul de valori, de unde poate fi ridicată de către Dvs. sau de către moștenitorii defunctului, pe baza actului de identitate, după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr. 738/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1094/RJ/187/2012.

Relații despre data rămânerii irevocabile a acestei hotărâri puteți obține la serviciul arhivă din cadrul Judecătoriei Beiuș. Hotărârea a fost redactată la data de 14.06.2013, astfel că, urmează a curge termenul de 15 zile de la comunicare, în care părțile pot formula recurs, motiv pentru care înscrisurile mai sus indicate pot fi restituite doar după soluționarea irevocabilă a cauzei.

Menționăm că originalul înscrisului denumit Cartea de meșteșugar nr. 131 eliberată pe numele P. E. la data de 24.06.1972 a fost depus la dosar de către pârâtul B. Ș. G. în ședința publică din 20.03.2013- fila 71 dosar.

Vă mulțumim pentru colaborare și înțelegere!

PREȘEDINTE GREFIER

P. A. -M.,judecător B. A.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr. 1094/RJ/187/2012

Din data de 14.06.2013./2ex

Operator de date cu caracter personal_

CĂTRE,

P. DE PE L. JUDECĂTORIA BEIUȘ

Vă restituim alăturat prezentei dosarul de urmărire penală nr.268/P/2009, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, întrucât nu ne mai este necesar, dosarul Judecătoriei Beiuș nr. 1094/RJ/187/2012 fiind soluționat la data de 15.05.2013 prin Sentința civilă nr. 738/15.05.2013.

Mulțumim pentru colaborare!

PREȘEDINTE GREFIER

P. A. -M.,judecător B. A.

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1340/2013....		Plângere contravenţională. Sentința nr. 810/2013.... →

Anulare act. Sentința nr. 738/2013. Judecătoria BEIUŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 738/2013. Judecătoria BEIUŞ