Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 29-07-2013, Judecătoria BEIUŞ

Hotărâre pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 29-07-2013 în dosarul nr. 1347/187/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ

Dosar nr._

ORDONANȚĂ PREȘEDINȚIALĂ Nr. 999/2013

Ședința publică de la 29 iulie 2013

Completul compus din:

Președinte: M. P. C., judecător

Grefier: Anișoara I. P.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta P. C. L. - prin primar, cu sediul în L., nr. 1, județul Bihor, împotriva pârâtului M. M. V., cu domiciliul în Briheni, nr. 56, ., având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică de prezintă reprezentantul reclamantei - consilier juridic M. Ivantie, în baza delegației nr. 2755/26.07.2013, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că la data de 29.07.2013, reclamanta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei, după care:

Reprezentantul reclamantei consilier juridic M. Ivantie susține cererea, astfel cum a fost formulată.

Sub aspectul competenței, la întrebarea instanței, reprezentantul reclamantei apreciază că Judecătoria Beiuș este competentă să soluționeze plângerea.

În temeiul art. 131, alin. 1 din C. pr. civ., verificând respectarea normelor legale referitoare la competență, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze această cerere, potrivit art. 997, coroborat cu art. 94, pct. 1, lit. j și art. 107, alin. 1 din C. pr. civ.

La întrebarea instanței, reprezentantul reclamantei solicită introducerea in cauză a comunei L., în calitate de intervenient voluntar principal.

Strict sub acest aspect, instanța reține că este vorba despre o manifestare de voință a reclamantei, în sensul introducerii în cauză a comunei L., iar nu despre o manifestare de voință exprimată chiar de către unitatea administrativ-teritorială.

În concret, este vorba despre o intervenție forțată, iar nu voluntară, sub forma chemării în judecată a altei persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta, conform art. 68, alin. 1 din C. pr. civ.

Aprecierea instanței asupra admisibilității, în principiu, a cererii de intervenție forțată:

Instanța constată că potrivit CF nr. 440 Briheni, terenurile identificate cu nr. top. 872/1 și 872/4 se află în proprietatea C. L., astfel cum rezultă din inscripția de sub B1 din această carte funciară.

În raport cu această situație juridică a terenurilor și în acord cu art. 74, alin. 2, coroborat cu art. 64, alin. 2 din C. pr. civilă, instanța admite în principiu cererea de intervenție forțată a C. L. - persoană chemată în judecată care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta.

Sub aspectul probațiunii, la întrebarea instanței, reprezentantul reclamatei și al intervenientei arată că nu are de propus probe, în afara înscrisurilor depuse.

În temeiul art. 258, alin. 1 din C. pr. civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile anexate cererii, sub aspectul dovedirii temeiniciei pretențiilor reclamantei.

Nefiind alte cereri și în lipsa altor incidente de soluționat, în baza art. 392 din C. pr. civ., instanța deschide dezbaterile asupra fondului și dă cuvântul părților.

Reprezentantul reclamatei și al intervenientei - consilier juridic M. Ivantie solicită instanței admiterea cererii principale, precum și a cererii de intervenție, fără cheltuieli de judecată.

Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394, alin. 1 din C. pr. civ., instanța închide dezbaterile.

Ulterior închiderii dezbaterilor pe fond, se prezintă pârâtul M. M. V., personal, care este identificat de către instanță cu ajutorul cărții de identitate; această parte solicită reluarea cauzei.

În atare situație, având în vedere că și reprezentantul reclamantei și al intervenientei se află în sala de judecată, instanța repune cauza pe rol, astfel încât pârâtul să aibă posibilitatea să-și exprime punctul de vedere asupra cererii, în scopul respectării dreptului la apărare prevăzut la art. 13 din C. pr. civ.

Pârâtul M. M. V. depune întâmpinare, având anexate schiță, CF 209 Briheni, proces-verbal de predare-primire și învederează instanței faptul că terenurile respective sunt proprietatea părinților săi.

Instanța comunică un exemplar al acestor acte reprezentantului reclamantei și al intervenientei.

Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nefiind alte cereri și în lipsa altor incidente de soluționat, în baza art. 392 din C. pr. civ., instanța deschide dezbaterile asupra fondului și dă cuvântul părților.

Reprezentantul reclamatei și al intervenientei - consilier juridic M. Ivantie solicită instanței admiterea cererii principale, precum și a cererii de intervenție, fără cheltuieli de judecată.

Pârâtul solicită respingerea cererii, fără cheltuieli de judecată.

Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394, alin. 1 din C. pr. civ., instanța închide dezbaterile.

INSTANȚA,

Asupra cererii de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 04.07.2013, reclamanta P. C. L., prin primar, a chemat în judecată pe pârâtul M. M. V., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri, prin care să dispună obligarea pârâtului să ridice barierele de lemn amplasate pe drumul de exploatare din locul numit P. și să permită trecerea cu utilajele forestiere și materialul lemnos pe acest drum până la drumul forestier, iar în caz de refuz autorizarea reclamantei la ridicarea acestora pe cheltuiala pârâtului.

Au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Motivele de fapt arătate prin cerere:

. unor terenuri cu vegetație forestieră indicate prin nr. top 1049, 1055, 872 a localității Briheni.

Pentru exploatarea materialului lemnos s-au construit drumuri de exploatare încă înainte de anul 1990, acestea fiind materializate pe schiță.

Între P. C. L. prin Ocolul Silvic Codrii Beiușului și . s-a încheiat un contract de furnizare de masă lemnoasă.

Beneficiara contractului a început exploatarea la data de 03.06.2013.

Transportul materialului lemnos de la locul de exploatare la drumul forestier s-a făcut pe drumurile de exploatare menționate.

La data de 10.06.2013, pârâtul a blocat trecerea peste aceste căi de acces prin ridicarea de bariere de-a curmezișul drumului în 6 puncte.

Beneficiarul a solicitat sprijinul și organelor de poliție, dar nu i s-a putut satisface cerința, suferind pierderi materiale însemnate prin stagnarea activității și în respectarea obligațiilor contractuale și față de salariați.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 996 Cod procedură civilă.

La data de 15.07.2013, reclamanta P. C. L. a solicitat introducerea în cauză a comunei L..

Prin întâmpinarea depusă în ședința publică din data de 29.07.2013, pârâtul M. M. V. a solicitat respingerea cererii.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Motivele de fapt arătate prin întâmpinare:

Terenul în litigiu este proprietatea sa, fiind cumpărat în anul 2004 de la numitul M. N., conform contractului de vânzare-cumpărare anexat.

De fapt, în cartea funciară apare înscris unul dintre antecesorii vânzătorului.

Pârâtul arată că se consideră proprietar asupra acestui teren, chiar dacă nu este înscris în cartea funciară; folosește în condițiile unei posesii utile acest teren și nu este de acord nici cu tulburarea în posesie și nici cu încercările abuzive ale reclamanților de a forța trecerea peste terenul său în mod discreționar, în zonă existând alte drumuri forestiere, folosite drept căi de acces și de exploatare.

Imobilul cu nr. top. 977 provine din moștenire de la părinții săi, pe care îl folosește, iar imobilul cu nr. top. 973 a intrat în posesia sa cu același titlu.

Pârâtul contestă, de asemenea, caracterul de ordonanță președințială a acțiunii, atât timp cât s-a solicitat introducerea în cauză a altor persoane și de asemenea despăgubiri pentru perioada de la sesizarea instanței și până la ridicarea barierelor.

De fapt, în zona respectivă exploatarea s-a finalizat, materialul lemnos fiind transportat pe drumurile clasice existente în acest scop.

În probațiune, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, raport de expertiză privind identificarea și situația din teren, contractul de furnizare masă lemnoasă, autorizația de exploatare, actul de punere în valoare, graficul de control, sesizarea beneficiarului contractului.

Analizând cererile de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:

I. Asupra cererii referitoare la obligarea pârâtului de a ridica barierele din lemn, amplasate pe drumul de exploatare din locul numit P. și de a permite accesul/trecerea cu utilajele forestiere și materialul lemnos pe acest drum până la drumul forestier.

Imobilele în litigiu au fost identificate și evidențiate prin raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie (filele 16-19), întocmit de către expertul P. D. R..

Din cuprinsul acestui raport de expertiză, rezultă că pârâtul M. M. V. a amplasat diferite obstacole (în număr de 6) pe anumite drumuri de exploatare.

Locurile exacte ale amplasării obstacolelor respective au fost, de asemenea, evidențiate prin raportul de expertiză (fila 19).

În concret, acestea au fost amplasate pe terenurile identificate cu nr. top. 872, nr. top. 973, nr. top. 975, nr. top. 976 și nr. top. 977 Briheni; barierele fac imposibilă trecerea de la locul de exploatare (nr. top. 1042 - pădure; nr. top 1052 - pășune împădurită; nr. top. 1055 și 872 – pădure) la drumul DC 242 Șuștiu- Moneasa (drumul comunal).

Amplasarea obstacolelor în cauză nu a fost contestată de către pârâtul M. M. V..

Însă, partea pârâtă afirmă că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor, pe care există căile de acces în discuție.

Aceste afirmații ale pârâtului nu pot fi reținute de către instanță, având în vedere datele ce rezultă din cărțile funciare, în care sunt înscrise terenurile (filele 32-41).

Cu alte cuvinte, în cauză nu se poate stabili aparența dreptului în favoarea pârâtului.

Având în vedere împrejurarea că unitatea administrativ-teritorială L. are dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF nr. 440 Briheni (fila 37), identificate cu nr. top. 872/1 și nr. top. 872/4, împrejurarea că pârâtul a blocat anumite căi de acces (drumuri de exploatare), astfel cum rezultă din schița de identificare (fila 19), precum și faptul că din cartea funciară (în care sunt înscrise terenurile în cauză) nu rezultă existența unui drept de proprietate în favoarea pârâtului, în temeiul art. 996, alin. 1 C. pr. civilă, instanța va admite cererea referitoare la obstacolele respective.

Pe cale separată, pârâtul are posibilitatea de a solicita să i se recunoască dreptul de proprietate la care a făcut referire.

II. Asupra cererii referitoare la stabilirea unor despăgubiri:

Această cerere nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 996, alin. 1 din C. pr. civilă.

În realitate, constată instanța, este vorba despre o cerere prin care se urmărește angajarea răspunderii juridice a pârâtului pentru o pretinsă faptă prejudiciabilă săvârșită de către acesta.

Or, o asemenea angajare a răspunderii nu are caracterul unei măsuri provizorii, condiție de admisibilitate a cererii.

III. Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța constată că acestea nu au fost solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite, în parte, cererea formulată de către reclamanta P. C. L. - prin primar, cu sediul în L., nr. 1, județul Bihor, împotriva pârâtului M. M. V., cu domiciliul în Briheni, nr. 56, ., ca legală și întemeiată.

Admite cererea de intervenție forțată, sub forma chemării în judecată a unității administrativ-teritoriale L. - prin primar, cu sediul în L., județul Bihor.

Obligă pe pârâtul M. M. V. să ridice (să înlăture) barierele din lemn amplasate pe drumul de exploatare din locul numit P., adică pe terenurile identificate cu nr. top. 872, nr. top. 973, nr. top. 975, nr. top. 976 și nr. top. 977 Briheni și să permită accesul/trecerea cu utilajele forestiere și materialul lemnos pe acest drum până la drumul forestier; în caz de refuz din partea pârâtului,reclamanta P. C. L. și intervenienta . să înlăture obstacolele respective.

Executorie.

Respinge celelalte pretenții.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare; în cazul căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Beiuș.

Pronunțată în ședință publică, azi 29.07. 2013.

Președinte, Grefier,

M. P. C., judecător Anișoara I. P.

Red. C.M.P

Tehnored.A.I.

Ex. 5 emis 3 ..07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 29-07-2013, Judecătoria BEIUŞ