Partaj judiciar. Sentința nr. 395/2015. Judecătoria BEIUŞ

Comentarii

0

Sentința nr. 395/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 2544/187/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BEIUȘ - JUDEȚUL BIHOR

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 395/2015

Ședința publică de la 01.04.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. A.-M., judecător

GREFIER: B. A.

Pe rol se află pentru azi se află judecarea cauzei civile formulată de către reclamanta I. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. și cu pârâții M. F. și B. D., atât în calitate de proprietari tabulari în CF 1969 Beiuș, cât și în calitate de succesori ai def. B. A., decedată pe parcursul soluționării procesului și pârâții C. G. M. și C. D. M., având ca obiect partaj judiciar.

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.03.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar, a dispus amânarea pronunțării pentru termenul de 25.03.2015, apoi pentru termenul de judecată din 01.04.2015, când s-a hotărât prezenta cauză.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la instanță la data de 16.11.2012, timbrată cu suma de 1800 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței depusă la fila 36 dosar și 4,40 lei timbru judiciar, reclamanta I. L. în contradictoriu cu pârâții B. C., B. A., M. F., B. D., C. G. M. și C. D. M., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța:

1. - să constate că masa de împărțit este formată din următoarele imobile:

- cota de 12/769 mp din imobilul cu nr.top 2316/2 înscris în CF l969 Beiuș;

- întregul imobil cu nr.top.2317/1, înscris în CF 2993 Beiuș, precum si din supraedificatele situate pe acestea, din care reclamanta deține cota de ¾ parte, iar pârâtul B. C., are cota de ¼ parte;

2. - să dispună partajarea judecătorească a acestor imobile prin atribuirea întregii mase de partajat la reclamantă, cu obligarea acesteia la plata unei sulte corespunzătoare pe seama pârâtului B. C.;

3. - să dispună întabularea dreptului de proprietate astfel obținut în CF;

4. - cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că aceasta este proprietar tabular în cota de ¾ parte, iar pârâtul B. C., are cota de ¼ parte, din cota de 12/769 parți din imobilul cu nr.top.2316/2, înscris în CF 1969 Beiuș și din imobilul cu nr.top.2317/1, înscris în CF 2993 Beiuș, precum și din supraedificatele situate pe acestea, astfel cum rezultă din extrasele de carte funciară atașate la acțiune.

Totodată, reclamanta a arătat faptul că aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu, în cota menționată mai sus, în baza Contractului de întreținere autentificat cu nr.757/2011, de BNP M. A. L., pe care l-a încheiat cu fosta proprietara de sub B8 din CF 2993 Beiuș și, respectiv, de sub B20 din CF 1969 Beiuș, în prezent decedată.

De asemenea, reclamanta a arătat faptul că a solicitat ca partajarea să se facă prin atribuirea întregii mase de partajat către aceasta, deoarece, pârâtul B. C. locuiește efectiv la București, unde are un apartament proprietate personală și, prin urmare, are un spațiu de locuit, spre deosebire de reclamantă, care locuiește cu chirie in municipiul Beiuș, este divorțată și are în întreținere un copil minor.

Totodată, reclamanta a arătat faptul că, proprietatea cu privire la care a solicitat ieșirea din indiviziune, nu este comod partajabilă în natura, mai ales în ceea ce privește curtea și grădina și a solicitat a se avea în vedere și faptul că aceasta are o cotă de proprietate de ¾ parte, mai mare decât cota de proprietate de ¼ parte a pârâtului B. C., din întreaga masă de partajat.

Reclamanta a menționat că pârâtul B. C. a avut numeroase neînțelegeri cu părinții săi și un comportament violent față de mama sa, defuncta B. S., cu care, ani în șir a fost în procese pentru succesiunea după defunctul B. V., astfel încât, prin partajarea în natură, există riscul real ca, reclamanta să beneficieze de același tratament din partea pârâtului B. C.. Pentru evitarea unor astfel de situații, reclamanta a solicitat partajarea imobilelor prin atribuirea la aceasta a întregii mase de partajat, cu obligarea sa la sulta corespunzătoare.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a invocat prevederile art. 669, art.676 al.2 lit.a, art.680 al.2 C.civ. iar în probațiune, aceasta a depus la dosar în xerocopie, CF 1969 și CF 2993 Beiuș, Sentința civilă nr. 301/25.02.2010, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, Contractul de întreținere autentificat sub nr. 757/30.06.2011, de BNP M. A. L., Sentința civilă nr. 120/27.01.2004, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 1668/2003 și certificatul de naștere privind pe numitul P. M. E..

La data de 07.12.2012, prin registratura instanței, pârâtul B. C., a depus la dosar o cerere, prin care a solicitat, în principal suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului penal înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Beiuș sub nr.1233/P/2012, având ca obiect plângerea penală formulată împotriva reclamantei din prezenta cauză.

Totodată, pârâtul a arătat faptul că a depus o cerere la Primăria Municipiului Beiuș, prin care a solicitat sistarea lucrărilor executate de către reclamantă la imobilele din litigiu, fără autorizație legală, iar în subsidiar, în cazul în care această cerere va fi respinsă, a solicitat amânarea cauzei în vederea pregătirii apărării.

La această cerere, pârâtul a anexat, în xerocopie, sesizarea făcută de acesta către Poliția municipiului Beiuș și înregistrată la această instituție sub nr. 25/19.11.2012 și care formează obiectul dosarului nr.1233/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, cererea formulată de pârât către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș în dosarul nr.1233/P/2012, sesizarea făcută de pârâtul B. C. către Primăria municipiului Beiuș și înregistrată la această instituție sub nr.8857/14.11.2012, schița construcțiilor în litigiu și compartimentarea inițială a acestora, Certificatul de moștenitor nr. 265/14.11. 2012, eliberat de BNP I. Tocoian în dosarul nr. 356/2012.

La termenul de judecată din data de 12.12.2012 instanța a admis cererea de amânare formulată de către pârâtul B. C. și a apreciat necesar a emite o adresă către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș, cu solicitarea să comunice instanței care este stadiul cercetărilor penale realizate împotriva numitei I. L. în dosarul penal nr. 1233/P/2012, respectiv dacă a fost sau nu începută urmărirea penală împotriva acesteia și să înainteze, în cazul în care dosarul a fost soluționat, xerocopia soluției pronunțată în acest dosar, semnată pentru conformitate cu originalul, urmând ca instanța să se pronunțe asupra cererii de suspendare, formulată de către pârâtul B. C., după comunicarea acestor relații.

La data de 14.01.2013, prin registratura instanței, pârâtul B. C., a depus la dosar o cerere, însoțită de înscrisurile reprezentate de adresa nr. 8857/06.12.2012, emisă de Primăria municipiului Beiuș către pârâtul B. C. și nota de constatare nr. 8857/16.11.2012, emisă de C. Urbanism din cadrul Primăriei municipiului Beiuș și prin care reiterat solicitarea privind suspendarea prezentului dosar până la soluționarea dosarului penal înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Beiuș sub nr.1233/P/2012, ce are ca obiect plângerea penală formulată împotriva reclamantei din prezenta cauză. Totodată a solicitat, în cazul în care această cerere va fi respinsă, acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării.

La termenul de judecată din data de 13.01.2013 reclamanta, prin reprezentant, a depus la dosar înscrisuri doveditoare privind demersurile întreprinse către Poliția Municipiului Beiuș și P. de pe lângă Judecătoria Beiuș, pentru a afla dacă în dosarul penal înregistrat sub nr.1233/P/2012 s-au finalizat cercetările penale realizate împotriva reclamantei din prezenta cauză și a învederat instanței, faptul abia în cursul acestei zile acest dosar a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, sens în care a arătat că se opune cererii de suspendare a prezentului dosar până la soluționarea dosarului penal înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Beiuș sub nr.1233/P/2012, formulată de pârâtul B. C..

La data de 06.02.2013, prin registratură, P. de pe lângă Judecătoria Beiuș a depus la dosar adresa privind relațiile referitoare la stadiul cercetărilor penale realizate împotriva numitei I. L. în dosarul penal nr. 1233/P/2012, prin care a informat instanța despre faptul că, până la data întocmirii adresei nu s-au depus plângeri împotriva soluției dispusă prin rezoluția din 31.01.2013 emisă în dosarul nr.1233/P/2012. Au fost anexate la această adresă, în copii semnate pentru conformitate cu originalul referatul întocmit de Poliția Mun. Beiuș cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, împotriva făptuitoarei I. L.(reclamanta) și rezoluția din 31.01.2013 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Beiuș, în dosarul nr.1233/P/2012, privind neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitoarei I. L., reclamanta din prezenta cauză.

De asemenea, la data de 15.02.2013, prin registratura instanței, pârâtul B. C., a depus la dosar o cerere, prin care reiterat solicitarea privind suspendarea prezentului dosar până la soluționarea dosarului penal înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Beiuș sub nr.1233/P/2012. La această cerere a fost anexată, în xerocopie, plângerea pe care a formulat-o către domnul prim procuror al P. de pe lângă Judecătoria Beiuș împotriva rezoluției din 31.01.2013 de neîncepere a urmăririi penale față de reclamanta (făptuitoarea) I. L..

În ședința publică din data de 20.02.2013, instanța, analizând cererea de suspendare a prezentei cauze formulată și susținută de către pârâtul B. C. a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, având în vedere faptul că, din conținutul înscrisurilor comunicate la dosar de către P. de pe lângă Judecătoria Beiuș rezultă că nu a fost începută urmărirea penală împotriva reclamantei I. L., astfel că, nu se impune suspendarea cauzei, nefiind incidente dispozițiile art.244 alin.1 pct. 2 C.pr.pen., iar suspendarea cauzei ar avea ca efect doar tergiversarea judecării procesului.

La termenul de judecată din data de 20.03.2013 reclamanta, prin reprezentant, a solicitat efectuarea în cauză a două lucrări de expertiză, în specialitatea topografie și în construcții și a învederat instanței că își completează acțiunea, în sensul că solicită dezmembrarea suprafeței de 12 mp din nr. top. 2316/2 înscris în CF 1969 Beiuș, urmând să depună o completare scrisă de acțiune în acest sens la dosar.

La data de 22.03.2013, prin registratură, reclamanta a depus la dosar o completare scrisă de acțiune prin care a solicitat a se dispune dezmembrarea imobilului nr. top 2316/2, în suprafață totală de 769 mp înscris în CF 1969 Beiuș, în două parcele nou formate, ce urmează a se concretiza prin întocmirea raportului de expertiză topografică, respectiv, o parcelă în suprafață de 12 mp, iar, cealaltă în suprafață de 757 mp.

Reclamanta a arătat faptul că, în vederea partajării și față de proprietarii din CF 1969 Beiuș, respectiv față de pârâții de rândul 2-6, solicită pe această cale dezmembrarea imobilelor cu nr. top.2316/2 și formarea unei parcele în suprafață de 12 mp, corespunzător situației de CF.

De asemenea la data de 17.04.2013, prin registratura instanței, reclamanta a depus la dosar o precizare de acțiune în privința capătul 1 din cerere, prin care a solicitat a se constata lucrările de îmbunătățire executate de către aceasta la imobilele în litigiu, respectiv:

1. - să constate că masa de partajat este formată din următoarele imobile:

- cota de 12/769 mp. din imobilul cu nr.top 2316/2 înscris în CF l969 Beiuș;

- întregul imobil cu nr.top.2317/1, înscris în CF 2993 Beiuș, precum si din supraedificatele situate pe acestea, din care reclamanta deține cota de ¾ parte, iar pârâtul B. C. are cota de ¼ parte, cu excepția următoarelor lucrări de îmbunătățiri executate de reclamantă, pe cheltuiala acesteia:

- la casa propriu - zisă:

- refăcut tencuieli interioare (prin aplicarea de plasă pe pereți, finisat cu tinci, aplicat polistiren pe tavan, plasă și tinci, amorsat și zugrăvit cu vopsea lavabilă);

- schimbat trei geamuri, o ușă interioară una exterioară din lemn, cu termopan;

- aplicat marmură pe pervazul geamurilor;

- refăcut instalația electrică;

- refăcut baia, prin montare gresie, faianță, cazan, instalația de alimentare cu apa și cea de canalizare, schimbat bateria la cadă;

- zugrăvit cu vopsea lavabilă;

- la anexe:

- dat tencuiala jos de pe pereți, până la cărămidă;

- demolat perete interior;

- înlocuit grinzile vechi cu altele noi și înălțat pereții cu două rânduri de bolțari;

- edificat o bucătărie din coletul de animale și o cameră din șopronul pentru lemne;

- înlocuit trei geamuri, două uși exterioare și două interioare din lemn, vechi din anul 1977, cu altele din termopan;

- refăcut toata instalația electrică;

- turnat șapa din beton pe pardoseală;

- înlocuit țigla pe jumătate din acoperiș;

- transformat o cămara în baie (introdus instalație de alimentare cu apă, aplicat gresie și faianță, montat obiecte sanitare: respectiv cabina de duș, vas WC, chiuvetă, baterie chiuvetă și cabină de duș);

- refăcut integral tencuielile interioare, finisat cu tinci, tavan placat cu polisier ;

- aplicat gresie și faianță în bucătărie;

- aplicat placa din marmură pe pervazul geamului și pe bar;

- zugrăvit cu vopsea lavabilă;

- edificat cos pentru încălzirea centrală.

La termenul de judecată din data de 24.04.2013 reclamanta, prin reprezentant, a depus la dosar obiective suplimentarepentru lucrarea de expertiză în specialitatea topografie construcții și a învederat instanței faptul că dosarul penal înregistrat sub nr._ a fost soluționat în sensul respingerii plângerii formulată de către pârâtul B. C. împotriva soluției procurorului, la termenul de judecată din data de 15.04.2013.

În data de 17.05.2013, pârâtul B. C., prin reprezentant a depus la dosar obiective suplimentare pentru expertul constructor cât și pentru expertul topograf, precum și răspuns la precizarea de acțiune a reclamantei, prin care a arătat faptul că se opune la admiterea acesteia, întrucât reprezintă o modificare

a acțiunii inițiale care putea fi făcută doar până la prima zi de înfățișare, întrucât prin această precizare se încearcă modificarea masei de împărțit, fapt inadmisibil.

În motivarea în fapt a răspunsului la precizarea de acțiune a reclamantei, pârâtul a arătat faptul că, prin acțiunea inițială înregistrată la 16.11.2012, compunerea masei de partajat solicitată de reclamantă este identică cu cea din precizarea de acțiune.

Pârâtul a menționat faptul că, supraedificatele la care face referire reclamanta în acțiunea inițială au fost în stadiul construcției finalizată, în sensul că, atât etajul I-ii de la casa principală, cât și anexele gospodărești au fost funcționale în sensul că au avut geamuri, au avut băile terminate, au avut instalație electrică și obiectele sanitare, cu gresie, faianță, cazan, alimentare cu apă, canalizare, cât si zugrăveala făcută.

De asemenea, pârâtul a arătat faptul că, prin completarea de acțiune, reclamanta, încearcă fraudarea copartajantului, întrucât a solicitat îmbunătățirile la casa si anexa care erau funcționale și a arătat că aceste îmbunătățiri au fost făcute fără acordul coproprietarului.

Totodată, pârâtul a arătat faptul că această completare reprezintă o acțiune în realizare care trebuie taxată ca atare, inclusiv prin obligarea reclamantei la plata taxei de timbru în funcție de valoarea lucrărilor solicitate și a solicitat ca expertul constructor să evalueze construcțiile la stadiul funcțional în care se găseau înainte de îmbunătățirile făcute de către reclamantă fără consimțământul coproprietarului.

Totodată, pârâtul a arătat că solicită partajarea imobilelor în natură, prin atribuirea anexelor către pârâtul B. C., iar a casei principale - care este cu parter și etaj- în favoarea reclamantei. În ceea ce privește terenul a solicitat formarea unui lot pentru pârât cu terenul aferent anexei gospodărești și cota parte din curtea comună.

La termenul de judecată din data de 22.05.2013 reclamanta, prin reprezentant, a depus la dosar note de ședință la răspunsul formulat de către pârâtul B. C. la care au fost anexate înscrisuri doveditoare pentru efectuarea investițiilor și sentința penală nr.114/2013 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._ .

Prin notele de ședință, reclamanta a arătat că precizarea de acțiune reprezintă o explicitare a capătul 1 din acțiunea inițială și, nicidecum, o modificare de obiect, acțiunea și-a păstrat același obiect, respectiv partaj și nu a suferit nicio modificare sub acest aspect.

Reclamanta a susținut faptul că, prin precizarea de acțiune depusă la termenul din 24.04.2013, aceasta a indicat lucrările executate pe cheltuiala proprie, la imobilul în litigiu, lucrări despre care a arătat că nu pot fi incluse în masa de partajat și, în niciun moment aceasta nu a afirmat că imobilele ce fac obiectul acțiunii de partaj, nu ar fi avut geamuri, uși, instalație de alimentare cu apă (mai puțin în anexă), cu energie electrică, canalizare, zugrăveli interioare, etc.

Raportat însă la anul edificării construcțiilor (1977) și la posibilitățile extrem de reduse, de întreținere a acestora de către defuncta B. S., având în vedere vechimea si gradul lor de deteriorare, a fost necesară efectuarea lucrărilor indicate în precizarea de acțiune. De exemplu, datorită fisurilor din țevile de la instalația de alimentare cu apă, s-au înregistrat pierderi mari de apă și datorită țiglei extrem de deteriorate, au fost necesare lucrări de retencuire și zugrăveli, precum si înlocuirea in totalitate a țiglei.

Totodată reclamanta a arătat faptul că, a solicitat ca evaluarea construcțiilor în litigiu să se facă la stadiul la care acestea se aflau înainte de executarea de către aceasta a îmbunătățirilor indicate în precizarea de acțiune și nu a cerut contravaloarea acestor îmbunătățiri de la pârât și, prin urmare, nu înțelege despre ce fel de acțiune în realizare vorbește acesta.

De altfel și pârâtul B. C., în cele din urmă, solicită același lucru ca și reclamanta, adică, evaluarea construcțiilor la stadiul funcțional în care se găseau înaintea îmbunătățirilor efectuate de către reclamantă.

Având în vedere solicitarea pârâtului B. C.,reclamanta a învederat instanței faptul că, printre îmbunătățirile indicate de aceasta în precizarea de acțiune, s-a omis a se trece instalația de încălzire centrală pentru întregile imobile in litigiu, înlocuirea țiglei pe casa propriu-zisă, și montatul a trei și nu doar două uși termopan în anexă.

Reclamanta a arătat, de asemenea, faptul că, acea precizare de acțiune a fost făcuta abia pentru termenul din 24.04.2013, deoarece, paratul B. C. a formulat o plângere penală împotriva acesteia, prin care a fost acuzată de săvârșirea infracțiunii de distrugere, pretinzând că lucrările de îmbunătățire executate de către aceasta, sunt de fapt distrugeri.

Prin sentința penala nr. l14/2013, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, instanța a statuat definitiv că, reclamanta nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de distrugere.

Totodată, reclamanta a arătat faptul că, ultima frază din răspunsul pârâtului B. C. pare a fi o cerere reconvențională, astfel că, în situația în care va fi susținută de către acesta ca atare, solicită obligarea acestuia să o timbreze corespunzător.

Față de împrejurarea că nu este posibilă partajarea în natură a imobilelor în litigiu, reclamanta a arătat că nu este de acord cu propunerile de partajare avansate de către pârâtul B. C..

La întrebarea instanței, reprezentanții părților au recunoscut faptul că, în prezent reclamanta efectuează lucrări la construcțiile existente pe numerele topografice în litigiu, astfel cum a menționat și dl. expert constructor în cererea depusă la dosar la data de 23.04.2012 (fila 110 dosar), situație față de care instanța a solicitat reprezentantei reclamantei, să atragă atenția părții asupra necesității încetării lucrărilor de investiții, întrucât în caz contrar este obstrucționată activitatea expertului constructor și implicit activitatea instanței de judecată, iar reclamanta va fi pasibilă de amendă judiciară. Totodată, instanța a solicitat reprezentanților părților să facă demersuri pentru a fi redată de către părți de comun acord starea imobilelor anterior realizării investițiilor, conform solicitărilor domnului expert constructor și în acest mod să fie facilitată realizarea lucrărilor de expertiză.

Tot la termenul de judecată din data de 22.05.2013, pârâtul B. C., prin reprezentant, a arătat faptul că susține obiectivele depuse la dosar și susține răspunsul depus la dosar la data de 17.05.2013 și ca pe o cerere reconvenționalăprin care solicită ca partajarea imobilelor să fie realizată în natură, prin atribuirea anexelor către pârâtul B. C., iar a casei principale în favoarea reclamantei și totodată solicită partajarea terenului prin formarea a trei loturi, unul aferent anexelor, unul aferent casei și un lot comun în favoarea reclamantei și a pârâtului pentru a se asigura accesul la imobilele respective .

În ședința publică din data de 19.06.2013, pârâtul B. C., prin reprezentant a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 30 lei, potrivit chitanței . nr._ și timbru judiciar în sumă de 0,30 lei, aferente cererii reconvenționale.

Totodată, la termenul de judecată din data de 16.10.2013, pârâtul B. C., prin reprezentant a învederat instanței faptul că reclamanta execută în continuare lucrări de construcții la imobilele în litigiu, sens în care a depus la dosar, în xerocopie, nota de constatare nr. 4771/7.06.2013, întocmită de Primăria municipiului Beiuș, C. urbanism.

La data de 20.11.2013, prin registratura instanței, expertul topograf I. C. A. a depus la dosar raportul de expertiză în specialitatea topografie.

La termenul de judecată din data de 20.11.2013, față de lipsa de procedură cu pârâta B. A., pentru care dovada îndeplinirii procedurii de citare s-a reîntors cu mențiunea „destinatar decedat”, instanța a pus în discuție necesitatea depunerii la dosar a certificatului de deces și extinderii cadrului procesual privind identificarea succesorilor acesteia în vederea introducerii în cauză, în calitate de pârâți și depunerea unei completări de acțiune în acest sens, în termen de 48 de ore de la prezentele dezbateri sau cel mai târziu pentru următorul termen de judecată.

Astfel, la data de la data de 26.11.2013, reclamanta a depus la dosar completare de acțiune prin care a arătat faptul că pârâta B. A. a decedat și are ca singuri moștenitori pe pârâții M. F. și B. D., care sunt deja părți în dosar.

Totodată, la data de 10.12.2013, pârâtul B. C. a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul I. C. A., iar la data de 08.01.2014, prin registratura instanței, expertul topograf I. C. A. a depus la dosar completare la raportul de expertiză în specialitatea topografie.

Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 08.01.2014 instanța a pus în vedere reclamantei și pârâtului B. C., prin reprezentanți, să se pronunțe asupra completării la raportul de expertiză în specialitatea topografie, cu mențiunea de a arăta expres dacă mai emit pretenții față de modalitatea în care a fost întocmită schița topografică și asupra celor 12 mp din imobilul nr. top 2316/2 care, potrivit schiței, se află în folosința altor persoane decât coproprietarii de CF, precum și asupra suprafeței de teren ocupată de către părți din imobilele cu nr. top 2311/1, 2311/2 și 2311/5 (toate situate în teritoriul cadastral al localității Beiuș), suprafață care depășește conturul imobilului nr. top 2317/1, asupra căruia aceștia sunt coproprietari. Totodată, să arate dacă se înțeleg asupra stabilirii valorii de circulație a terenului în litigiu ori să arate expres dacă sunt de acord ca stabilirea valorii de circulație a terenului în litigiu să fie realizată potrivit valorii stabilită în grilele notariale ori solicită desemnarea unui expert evaluator bunuri imobile pentru determinarea acestei valori.

Astfel, la data de 03.02.2014, prin registratură,pârâtul B. C., a depus la dosar un înscris prin care a arătat că nu are obiecțiuni față de completarea raportului de expertiză topografică și este de acord cu evaluarea terenului intravilan supus partajului după baremele notarilor publici, precum și cu renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind partajarea suprafeței de 12 mp din imobilul nr. top 2316/2 și a suprafețelor ocupate din imobilele nr. top 2311/1, 2311/2, 2315 și 2316/1.

La termenul de judecată din data de 05.02.2014, reclamanta prin reprezentant, a depus la dosar, note de ședință, prin care declarat că își restrânge cererea de partaj doar la imobilul cu nr. top 2317/1 înscris în CF 2993 Beiuș și renunță la judecată cu privire la cota de 12/769 mp din imobilul nr. top 2316/2 înscris în CF 1969 Beiuș, care se află înafara perimetrului îngrădit și folosit de către aceasta, situație față de care pârâții M. F., B. D., C. G. M. și C. D. M., își pierd calitatea procesuală.

Totodată, prin notele de ședință, reclamanta a arătat că nu solicită introducerea în masa de partaj a cotelor părți din imobilele nr. top 2311/1, 2311/2 și 2311/5 și solicită evaluarea suprafeței de teren în litigiu potrivit grilelor utilizate de către notarii publici, având anexate, în xerocopie, înscrisurile reprezentate de extras din ghidul privind valorile orientative minime ale proprietăților imobiliare din județul Bihor- Circumscripția Judecătoriei Beiuș, actul de identitate al reclamantei și cererea reclamantei de renunțare la judecată cu privire la cota de 12/769 mp din imobilul nr. top. 2316/2 înscris în CF 1969 Beiuș.

Tot la termenul de judecată din data de 05.02.2014, pârâtul B. C., prin reprezentanta arătat că acceptă completarea raportului de expertiză în specialitatea topografie, nu solicită desemnarea unui expert evaluator pentru determinarea valorii terenului în litigiu, acceptă valorile din grilele notariale, însă pe anul 2014, iar reclamanta, prin reprezentant, a arătat că acceptă varianta din raportul de expertiză în specialitatea topografie privind atribuirea în totalitate a terenului în favoarea reclamantei și nu varianta în care au fost formate loturi în favoarea ambelor părți.

Și la termenul de judecată din data de 12.03.2014, pârâtul B. C., prin reprezentant a arătat că acceptă ca valoarea terenului în litigiu să fie stabilită conform valorii orientative a imobilelor înscrise în grilele notariale din anul 2013, întrucât până în acest moment nu are posibilitatea să depună la dosar valoarea imobilelor cuprinsă în grilelor notariale pentru anul 2014, însă pârâtul își rezervă dreptul să solicite calcularea valorii terenului în litigiu în raport de valoarea orientativă a terenului înscrisă în grila pe anul 2014, dacă aceasta se va dovedi că este mai mare, astfel că, nu acceptă sulta calculată de către reclamanta I. L..

La același termen de judecată, instanța a luat act de susținerile reprezentanților părților, potrivit cărora singurii succesibili ai pârâtei B. A., decedată pe parcursul soluționării procesului sunt pârâții M. F. și B. D., care sunt deja părți în dosar.

Totodată, instanța a pus în discuție la termenul de judecată din data de 12.03.2014, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. F., B. D., C. G. M. și C. D. M., având în vedere că obiectul cererii de partaj a fost restrâns doar la imobilul cu nr. top. 2317/1 Beiuș și a dispus în baza art.137 alin.2 din codul de procedură civilă unirea soluționării acestei excepții cu fondul cauzei.

Totodată, la data de 04.04.2014, prin registratura instanței, pârâtul B. C., a depus la dosar un înscris la care a anexat, în xerocopie, înscrisurile reprezentate de: extras din ghidul privind valorile orientative minime ale proprietăților imobiliare din județul Bihor - Circumscripția Judecătorească Beiuș pe anul 2013, Hotărârea nr. 132/30.12.2013 a Consiliului Municipal Beiuș și anexa acesteia privind zonarea perimetrului construibil al Municipiului Beiuș.

De asemenea, pe cale administrativă instanța a atașat la dosar extras din ghidul privind valorile orientative minime ale proprietăților imobiliare din județul Bihor - Circumscripția Judecătorească Beiuș pe anul 2014.

La data 29.04.2014, prin registratură, Camera Notarilor Publici Oradea a depus la dosar adresa nr. 841/29.04.2014, prin care informează instanța despre faptul că imobilele situate pe . din orașul Beiuș se încadrează în zona periferică a orașului Beiuș, iar la data de 08.05.2014, Primăria municipiului Beiuș a depus la dosar adresa nr. 3333/28.04.2014, având anexată, în xerocopie, Hotărârea nr.132/30.12.2013 a Consiliului Municipal Beiuș și anexa acesteia privind zonarea perimetrului construibil al municipiului Beiuș.

La termenul de judecată din data de 07.05.2014, instanța a dispus înlocuirea domnului expert constructor D. A. cu domnul expert M. S. V..

La data 13.06.2014, prin registratura instanței, domnul inginer M. S., a depus la dosar un înscris prin care a informat instanța asupra faptului că, din motive legate de exercitarea profesiei sale, este nevoit să-și suspende activitatea în justiție pentru restul anului în curs, situație față de care a solicitat înlocuirea sa cu un alt expert tehnic.

La data 24.06.2014, prin registratura instanței, Biroul Local de Expertize Oradea, a comunicat instanței faptul că sumele achitate de părți cu titlu de avans, respectiv diferență onorariu expert au fost ridicate de către domnul expert D. A., inițial investit în cauză, căruia i s-a solicitat să restituie aceste sume, însă răspunsul acestuia a fost acela că va întocmi și va depune expertiza în instanță, însă nu a făcut referire la restituirea banilor și nici nu a trecut pe la B.L.E Bihor să aducă la cunoștință dacă a depus sau nu lucrarea, iar domnul expert M. S. a comunicat că a depus la dosar o cerere de înlocuire a sa cu alt expert.

Astfel, la termenul de judecată din data de 25.06.2014, instanța a dispus înlocuirea domnului expert M. S. V. cu domnul expert B. I. și a solicitat Biroului Local de Expertize Tehnice-Judiciare Bihor să procedeze la virarea din contul domnului expert constructor D. A., în contul domnului expert B. I. a sumelor achitate de părți cu titlu de avans onorariu și diferență onorariu expert.

La data de 20.11.2014, la solicitarea instanței, B.L.E.T.J. de pe lângă Tribunalul Bihor Oradea a depus la dosar un înscris prin care a adus la cunoștința instanței faptul că, la data de 17.11.2014, s-a convenit asupra restituirii către domnul B. I. a onorariului în cuantum total de 2146 lei, achitat inițial de către părți în contul domnului expert D. A., iar domnul expert B. I. a fost anunțat telefonic, la data de 19.11.2014, că această sumă poate fi decontată în luna decembrie 2014.

D. urmare, la data de 13.01.2015, prin registratura instanței a fost depus la dosar raportul de expertiză în construcții întocmit de domnul expert B. I..

La data de 05.02.2015, prin registratura instanței, pârâtul B. C. a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză în construcții și de asemenea la data 06.02.2015, reclamanta I. L. a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză în construcții.

La termenul de judecată din data de 11.02.2015, pârâtul B. C., prin reprezentant a arătat faptul că nu insistă în comunicarea obiecțiunile formulate către dl. expert B., însă solicită efectuarea în cauză a unei lucrări de contraexpertiză în specialitatea construcții, iar reclamanta, prin reprezentant a arătat că susține obiecțiunile formulate și a solicitat amânarea cauzei în vederea comunicării acestor obiecțiuni domnului expert pentru a formula un răspuns scris la acestea.

Totodată, pârâtul B. C., prin reprezentant, a revenit asupra afirmațiilor anterioare și a arătat că, în ipoteza în care se amână cauza susține obiecțiunile formulate de către pârâtul B. C. și a solicitat a fi comunicate domnului expert pentru a formula un răspuns scris la acestea. Totodată a precizat că solicită efectuarea, în cauză și a unei contraexpertize în construcții și a unei expertize pentru evaluarea terenului, obligându-se să suporte costul ambelor lucrări.

Astfel instanța a dispus comunicarea către domnul expert constructor B. I. a obiecțiunilor formulate de către reclamanta I. L. și a obiecțiunilor formulate de către pârâtul B. C., cu solicitarea de a formula un răspuns la acestea, cât mai curând posibil, pentru a nu se mai tergiversa cauza, având în vedere faptul că a fost înregistrată pe rolul instanței în anul 2012.

La data de 17.03.2015, domnul expert B. I. a depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate de către părți față de lucrarea de expertiză. La termenul de judecată din data de instanța a respins ca inutilă proba privind efectuarea unei lucrări de contraexpertiză în specialitatea construcții solicitată de către pârâtul B. C., apreciind că există la dosar probe suficiente pentru pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale, iar o astfel de probă ar tergiversa inutil soluționarea cauzei. Totodată instanța a apreciat că nu se impune nici efectuarea unei expertize privind evaluarea terenului, având în vedere atitudinea procesuală exprimată de către părți cu privire la acest aspect pe parcursul soluționării procesului.

În cauză a fost administrată proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții și proba cu expertiza în specialitatea topografie.

Analizând acțiunea principală formulată și precizată de către reclamanta I. L. și cererea reconvențională formulată de către reclamantul reconvențional B. C., prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probațiunii administrate instanța reține în fapt următoarele:

Din analiza colii CF 1969 Beiuș, aflată la filele 6-7 dosar, rezultă faptul că imobilul cu nr. top. 2316/2, provine din dezmembrarea nr. top 2316, are suprafața de 769 mp și este notat la poziția A+2 în această coală ca reprezentând în natură loc de casă la Cazărmi și casă și casă de locuit P+M, aflată în stadiul în roșu.

Potrivit înscrierilor din partea B a acestei coli funciare, instanța reține că la poziția B21 apare intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 2/8 părți din suprafața de 12 mp teren aferent nr. top. 2316/2 în favoarea pârâtului B. C., în baza sentinței civile nr. 301/2010 pronunțată de Judecătoria Beiuș, iar la poziția B22 apare intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 6/8 părți din suprafața de 12 mp teren aferent nr.top.2316/2, în favoarea reclamantei I. L., în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 757/2011 de BNP M. A. L..

De asemenea înscrierile de la pozițiile B8, B14-15, B17-18 din CF 1969 Beiuș relevă faptul că, numiții B. A., M. F. și B. D., precum și numiții C. G. M. și C. D. M. au calitatea de coproprietari ai terenului cu nr. top. 2316/2 și a construcțiilor amplasate pe acesta.

În acest context, dat fiind obiectul cauzei-partaj judiciar- aceștia au fost chemați în judecată în calitate de pârâți. Pe parcursul soluționării cauzei a survenit decesul pârâtei B. A., astfel încât, pârâții M. F. și B. D., au fost chemați în judecată atât în calitate de proprietari tabulari în CF 1969 Beiuș, cât și în calitate de succesori ai def. B. A., decedată pe parcursul procesului.

Potrivit colii CF 2993 Beiuș, aflată la filele 8-9 dosar, instanța reține faptul că imobilul cu nr. top. 2317/1, are o suprafață de 453 mp și este notat la poziția AI1 în această coală ca reprezentând în natură loc de casă și casă la Cazărmi .

Conform înscrierii de la poziția B9 din această coală, în favoarea pârâtului B. C. este întabulat dreptul de proprietate, cu titlu de moștenire, asupra cotei de 2/8 părți din terenul cu nr. top 2317/1 și din construcțiile amplasate pe acesta, în temeiul sentinței civile nr. 301/2010 pronunțată de Judecătoria Beiuș, iar potrivit înscrierii de la poziția B10 din această coală, în favoarea reclamantei I. L., este întabulat dreptul de proprietate, cu titlu de întreținere, asupra cotei de 6/8 părți din terenul cu nr. top 2317/1 și din construcțiile amplasate pe acesta, în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 757/2011 de BNP M. A. L..

Astfel, înscrierile actuale din CF 1969 și 2993 Beiuș confirmă calitatea de coproprietari a părților în litigiu asupra imobilelor supuse partajului.

Trebuie menționat însă faptul că, pe parcursul procesului, datorită în special concluziilor lucrării de expertiză topografică mai jos detaliate, prin înscrisul de la fila 261 dosar, reclamanta I. L. a renunțat la judecată cu privire la partajarea cotei de 12/769 mp din imobilul cu nr. top. 2316/2 înscris în CF 1969 Beiuș, suprafață de teren care s-a dovedit a fi situată în exteriorul perimetrului îngrădit și folosit de către aceasta. Totodată reclamanta a renunțat la judecată și față de pârâții M. F. și B. D. (chemați în judecată atât în calitate de proprietari tabulari în CF 1969 Beiuș, cât și în calitate de succesori ai pârâtei inițiale B. A., decedată pe parcursul procesului), C. G. M. și C. D. M.

Pârâtul reclamant reconvențional B. C., s-a declarat de acord cu renunțarea reclamantei la partajarea suprafeței de 12 mp din terenul cu nr. top. 2316/2 Beiuș, astfel cum rezultă din înscrisul depus de către acesta la fila 264 dosar și din notele de ședință depuse la fila 252 dosar.

Ca atare, ținând cont de principiul disponibilității părților, care guvernează procesul civil și în temeiul art. 246 C.pr.civ. de la 1865, instanța va lua act de renunțarea reclamantei la judecată cu privire la dezmembrarea și partajarea cotei de 12/769 mp din imobilul nr. top. 2316/2, înscris în CF 1969 Beiuș, precum și de renunțarea reclamantei la judecată față de pârâții M. F. și B. D. (chemați în judecată atât în calitate de proprietari tabulari în CF 1969 Beiuș, cât și în calitate de succesori ai def. B. A., decedată pe parcursul procesului), C. G. M. și C. D. M..

Este evident că pârâții sus menționați nu mai justifică legitimitate procesuală pasivă în cauză, în contextul renunțării reclamantei la partajarea cotei de 12 mp din terenul cu nr. top. 2316/2 înscris în CF 1969 Beiuș și a achiesării pârâtului B. C. la această renunțare. Astfel, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți, a cărei soluționare a fost unită cu fondul cauzei în ședința publică din data de 12.03.2014 a rămas fără obiect, întrucât în temeiul principiului disponibilității procesului civil, se impune a se acorda prioritate soluționării cererii de renunțare la judecată formulată de către reclamantă. Ca atare, instanța consideră necesar a lua act de renunțarea reclamantei la judecată față de acești pârâți, iar nu a respinge cererea ca fiind formulată față de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În acest context, față de restrângerea obiectului litigiului și implicit a cadrului procesual instanța urmează a reține că, doar reclamanta I. L. și pârâtul reclamant reconvențional B. C., justifică legitimitate procesuală activă și pasivă în raport de obiectul precizat al cauzei.

Astfel, în baza art.111 C.pr.civ. de la 1865 sub incidența căruia a luat naștere litigiul, instanța va reține calitatea de coproprietari ai acestora asupra imobilelor în litigiu, reprezentate de terenul în suprafață de 453 mp, aferent numărul topografic 2317/1 Beiuș și construcțiile amplasate asupra acestuia, reprezentate de casă și anexe gospodărești.

În baza art.673 ind.3 C.pr.civ. va constata că, masa de împărțit se compune din terenul cu nr. top. 2317/1, în suprafață de 453 mp, înscris în CF 2993 Beiuș și din construcțiile evidențiate în lucrările de expertiză ca fiind amplasate asupra acestui teren, reprezentate de casă de locuit și anexe gospodărești și că au calitatea de coproprietari reclamanta în cotă de ¾ părți, respectiv 6/8 părți potrivit înscrierilor de CF și pârâtul reclamant reconvențional B. C., în cotă de ¼ părți, respectiv 2/8 părți, potrivit înscrierilor de CF.

Pentru stabilirea valorii de circulație a imobilelor ce intră în componența masei de împărțit, în vederea stabilirii sultei și pentru a se stabili dacă imobilele în litigiu sunt sau nu comod partajabile în natură și a fi efectuate propuneri concrete de partajare, au fost încuviințate în cauză efectuarea unor lucrări de expertiză în specialitatea topografie și construcții .

Din concluziile domnului expert topograf I. C. A., exprimate în cuprinsul lucrării de expertiză topografică, aflată la filele 212-217 dosar, instanța reține că imobilele-construcții se află amplasate pe numărul topografic 2317/1, în suprafață de 453 mp, înscris în CF 2993 Beiuș, iar suprafața de 12 mp din nr. top. 2316/2 înscris în CF 1969 Beiuș este în afara perimetrului împrejmuit ce face obiectul partajului. Dl. expert a arătat că potrivit schiței au fost identificate 3 construcții: C1–casa de locuit cu regim de înălțime P+1E(parter și etaj) în suprafață de 97 mp și suprafață desfășurată de 194 mp; C2 - anexă de locuit cu regim de înălțime P(parter) în suprafață de 61mp și C3- anexă (magazie+ acces grădină) cu regim de înălțime P( parter), în suprafață de 13 mp. Dl .expert a arătat faptul că nu este atestat ANEVAR, astfel că nu are calitatea de evaluator terenuri și nu poate stabili valoarea de circulație a terenului în litigiu.

Referitor la obiectivul 5 stabilit de instanță pentru întocmirea lucrării de expertiză, potrivit căruia dl. expert trebuia să arate dacă suprafața de 12 mp teren din imobilul cu nr. top.2316/2, precum și nr. top.2317/1 Beiuș sunt sau nu comod partajabile în natură și dacă se impune atribuirea acestora prin partaj, în natură, doar în favoarea unuia dintre coproprietari, dl. expert a arătat că, răspunsul la acest obiectiv nu poate fi dat decât în urma evaluării terenului și construcțiilor.

În cuprinsul completării lucrării de expertiză topografică - filele 236-240 dosar, dl. expert I. C. A., a formulat răspunsul la obiectivul 5 al lucrării și a arătat faptul că rezolvarea acestui obiectiv, respectiv împărțirea terenului în 3 loturi (cum a solicitat pârâtul reclamant reconvențional), unul aferent anexelor, unul aferent casei și un lot comun pentru a se asigura accesul reclamantei și a pârâtului reclamant reconvențional la imobilele în litigiu nu este posibilă, având în vedere cotele părți ale pârâtului și ale reclamantei, astfel că, a realizat o variantă de partaj în natură, prin împărțirea terenului în patru loturi conform schiței de la fila 240 dosar, după cum urmează:

Lotul nr. 1 – în suprafață de 82 mp, care corespunde nr. top. 2317/1a, asupra căruia sunt proprietari în părți egale atât pârâtul, cât și reclamanta și în care este inclusă construcția C3 asupra căreia sunt proprietari cei doi, având în vedere și accesul la grădină.

Lotul nr. 2 – în suprafață de 128 mp, care corespunde nr. top. 2317/1b, asupra căruia este proprietar reclamanta și în care este inclusă construcția C1 asupra căreia de asemenea este proprietar reclamanta.

Lotul nr. 3 – în suprafață de 72 mp, care corespunde nr. top. 2317/1c, asupra căruia este proprietar pârâtul și în care este inclusă construcția C2 asupra căreia este de asemenea proprietar pârâtul.

Lotul nr. 4 – în suprafață de 171 mp, care corespunde nr. top. 2317/1d, asupra căruia este proprietar reclamanta.

S-a arătat faptul că, accesul în privința imobilului C1 nu se poate face decât prin construcția C2, astfel încât, se propune o servitute de trecere pe lotul trei, pentru pârât, prin interiorul C2.

De asemenea, din concluziile raportului de expertiză în specialitatea construcții, întocmit în cauză de către domnul expert B. I., depus la filele 345-364 dosar, pentru termenul de judecată din data de 21.01.2015, rezultă următoarele:

Conform devizelor de lucrări atașate lucrării, valoarea lucrărilor de îmbunătățiri este:

- la casa de locuit 33.609,29 lei, aproximativ 33.610 lei;

- la anexele gospodărești 53.525,56 lei, aproximativ 53.525 lei;

- pavaj curte - 7.187,95 lei, aproximativ 7.188 lei

Valoarea îmbunătățirilor prin executarea încălzirii centrale cu centrală proprie cu combustibil solid este de 18.533 lei.

Totalul valorii îmbunătățirilor aduse imobilelor este de 112.856 lei, aproximativ 112.850 lei.

Expertul a arătat faptul că imobilele nu sunt comod partajabile în natură, situație față de care a propus atribuirea uneia din părți cu plata sultei pentru cealaltă parte.

A susținut că, propunerea de lotizare a construcțiilor și a terenului în sensul de a atribui casa de locuit reclamantei, anexele gospodărești pârâtului, iar terenul curte comună 2317/1a, terenul 2317/lb aferent casei de locuit, grădina 2317/ld, pentru reclamantă și terenul aferent anexelor gospodărești 2317/lc, pentru pârât, conform expertizei topografice, prezintă următoarele aspecte:

- nu este asigurat accesul reclamantei la grădină;

- nu este asigurat accesul la subsol (accesul în pivniță se face actualmente din anexa C2 din spațiul centralei termice. În cazul lotizării va trebui creat un nou acces în subsolul casei de locuit din exterior, din curtea comună.

- cazanul centralei termice și coșul de fum deservește atât casa de locuit cât și anexele gospodărești, astfel că, va trebui modificată încălzirea centrală actuală cu separarea ei pentru cele două corpuri de clădire, mutarea cazanului pentru casa de locuit, sursă de căldură (cazan, coș de fum) separată pentru cele două loturi, astfel că se pune întrebarea în sarcina cui se stabilesc modificările necesare funcționării separate a celor două corpuri de clădire, separarea instalației de alimentare cu apă (contorizare) electrice (contorizare), de încălzire.

Astfel, dl. expert a concluzionat următoarele: pe imobilul nr. top. 2317/1 din CF 2993 Beiuș, sunt amplasate o casa de locuit, corpul Cl, potrivit expertizei topografice întocmită de către ing. topograf I. C., construcție de tip subsol parțial, parter și etaj, precum și anexele gospodărești, corpurile C2 și C3, din expertiza topografică, construcții de tip parter.

- casa de locuit în suprafață de 97 mp- C1;

- anexele gospodărești în suprafață de 61 mp- C2;

- anexele gospodărești în suprafață de 13 mp -C3.

Valoarea de circulație actuală a construcțiilor aflate pe aceste . 2317/1, valoare fără îmbunătățiri este de 230.750 lei

Valoarea de circulație a terenului înscris în CF 2993 Beiuș, în suprafață de 453 mp este de 36.240 lei.

Valoarea de circulație a construcțiilor fără îmbunătățiri și a terenului aferent în suprafață de 453 mp este de 266.990 lei.

C. de 1/4 părți din imobilele fără îmbunătățiri și teren în suprafață de 453 mp este de 66.748 lei.

C. de 3/4 părți din imobilele fără îmbunătățiri și teren în suprafață de 453 mp este de 200.242 lei.

Valoarea de circulație a terenului înscris în C.F. 1969 Beiuș, în suprafață de 12 mp aferent nr. top 2316/2 este de 960 lei.

Valoarea îmbunătățirilor aduse construcțiilor prin lucrările prezentate este de 112.850 lei.

Valoarea de circulație a construcțiilor cu îmbunătățiri este 343.600 lei.

Domnul expert a arătat faptul că imobilele nu sunt comod partajabile în natură prin formarea a două loturi pentru construcții și a trei loturi pentru teren, situație față de care a propus atribuirea imobilelor reclamantei cu plata sultei către pârât.

Totodată domnul expert a arătat că, în cazul în care instanța hotărăște formarea a două loturi, unul pentru reclamantă și unul pentru pârât, solicită precizarea cu exactitate a componenței loturilor și a se arata în sarcina cui cad lucrările de reamenajare necesare recompartimentării casei de locuit și a anexelor, pentru a se putea calcula sultele corespunzătoare, printr-o completare la raportul de expertiză.

În răspunsul la obiecțiunile formulate de către părți față de concluziile lucrării de expertiză în specialitatea construcții, depuse la dosar la data de 17.03.2015, dl. expert B. I. a menționat printre altele faptul că, distrugerile invocate de către pârât, în opinia expertului sunt îmbunătățiri și acestea au fost evaluate în expertiză.

Cu privire la aceste distrugeri invocate de către pârât ca fiind realizate de către reclamantă la imobilele în litigiu, instanța are în vedere că din conținutul înscrisurilor depuse la dosar de către părți rezultă fără dubiu faptul că reclamanta a efectuat anumite lucrări la construcțiile în litigiu, aceste lucrări derulându-se chiar si pe parcursul soluționării procesului, însă, prin sentința penală nr. l14/2013, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, instanța a statuat definitiv că, reclamanta nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de distrugere.

Această hotărâre judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat și confirmă susținerile domnului expert constructor referitoare la îmbunătățirile realizate de către reclamantă la imobilele în litigiu, în contextul în care, printre altele în considerentele acestei hotărâri s-au reținut următoarele:

,,Organele de urmărire penală s-au deplasat la fața locului, constatând starea imobilelor și realizând fotografii judiciare.

Din aceste fotografii se poate observa că la imobilul din litigiu s-au început lucrări de renovare și modernizare, care cel puțin la acel moment nu erau finalizate (la data de 20.11.2012).

Întotdeauna efectuarea unor lucrări de renovare și modernizare a unei construcții presupune și o anumită formă de ,,distrugerea construcției”, dar nu este o distrugere tipică celei reglementată de către lege ca infracțiune.

Art.217 Cod penal califică ca și infracțiune fapta de distrugere, degradare ori aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum și înlăturarea măsurilor luate.

În toate aceste cazuri este nevoie ca fapta să fie săvârșită cu intenție. În cazul de față intimata a dus unele modificări, poate chiar importante la construcția pe care o are în coproprietate cu contestatorul, dar nu cu intenția de a distruge, degrada bunul sau de a-l aduce în stare de neîntrebuințare, ci pentru a-i spori gradul de confort, de valoare și pentru a-l renova.

Din această perspectivă procurorul a apreciat corect că în cazul faptei de distrugere, acesteia îi lipsește latura subiectivă, intimata neacționând cu intenția necesară de a săvârși vreo infracțiune.

Este adevărat că efectuarea acestor lucrări de către intimată ar fi presupus ca ea să solicite și să obțină acordul coproprietarului pentru că se depășește sfera actelor de conservare și administrare, ajungându-se în sfera actelor materiale asupra bunului. Dar, chiar și în lipsa unui astfel de acord și pe care intimata nu l-a solicitat contestatorului, motivat cu aceea că nu a știut că-i necesar, nu se poate reține existența vinovăției din partea intimatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere.

În procesul civil având ca obiect partaj, despre care părțile au arătat că se află pe rolul Judecătoriei Beiuș se va clarifica problema legată de valoarea imobilului (în special al construcțiilor) înainte de efectuarea lucrărilor de renovare la acesta, pentru a se ști care este cota valorică a fiecăreia dintre părți.,,

În acord cu considerentele acestei hotărâri și potrivit obiectivelor stabilite pentru efectuarea lucrării de expertiză, domnul expert constructor a evaluat imobilele la stadiul fizic existent înainte de efectuarea investițiilor și în mod separat a determinat și evidențiat în devizele atașate expertizei si investițiile realizate de către reclamanta la construcțiile în litigiu și a determinat valoarea acestora, aceste valori fiind mai sus prezentate.

În ceea ce privește partajarea efectivă a imobilelor terenuri și construcții ce formează obiectul prezentului litigiu, având în vedere probațiunea administrată în cauză și în temeiul dispozițiilor art.6 alin. 6, art. 669 potrivit căruia ,,încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând,, art.670, art.676 alin.2 lit.a, art.680 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, văzând prev. art. 673 ind.1 și urm., art.673 ind.9, art. 673 ind.10 C.pr.civ. de la 1865, instanța urmează a dispune partajarea imobilelor mai sus menționate, ce intră în componența masei de împărțit, prin atribuirea acestora în întregime în favoarea reclamantei și obligarea acesteia să achite în favoarea pârâtului reclamant reconvențional B. C. suma de 66.748 lei cu titlu de sultă, în temeiul prevederilor art. 673 ind.5 din Codul de procedură civilă de la 1865.

Trebuie menționat că această sumă acordată cu titlu de sultă, reprezintă conform raportului de expertiză în specialitatea construcții contravaloarea cotei de 1/4 părți deținută de către pârâtul reclamant reconvențional B. C. din imobilele construcții fără îmbunătățiri și din terenul în suprafață de 453 mp aferent nr. top. 2317/1 Beiuș.

Cu privire la evaluarea terenului instanța are în vedere concluziile expertului constructor, întrucât, din conținutul listei de experți disponibili în specialitatea construcții, depusă la dosar la data de 24.02.2015, de B.L.E.J.T. Bihor-fila 395 printre care apare și dl. B. I., rezultă că experții constructori sunt atestați de Ministerul Justiției și pentru evaluarea proprietății imobiliare.

Totodată concluziile expertului constructor cu privire la evaluarea terenului coincid cu valoarea terenului stabilită pe baza grilelor utilizate de notarii publici, conform următorului mod de calcul: suprafața de 453 mp * 80 lei/mp = o valoare de_ * 1/4 (cota parte a pârâtului) = 9060 lei, la care se adaugă suma de_,5 lei ce reprezintă valoarea aferentă cotei părți a pârâtului din construcții fără îmbunătățiri (230.750 lei:4=_,5 lei), rezultând astfel sulta totală de 66.748 lei.

De altfel, pârâtul reclamant reconvențional, pe parcursul procesului, atât în nume propriu, cât și prin reprezentant (elocvent în acest sens este și înscrisul de la fila 252 dosar, precum și aspectele susținute la termenele de judecată din data de 05.02.2014 și din 12.03.2014), a arătat că, nu solicită desemnarea unui expert evaluator pentru determinarea valorii terenului în litigiu, ci este de acord cu evaluarea terenului intravilan după baremele notarilor publici.

În acest context, instanța apreciază că, prin solicitarea de către pârât a probei cu expertiza pentru evaluarea terenului în litigiu abia la termenul de judecată din data de 11.02.2015 s-a urmărit doar tergiversarea soluționării cauzei, în contextul în care nu au fost invocate argumente plauzibile pentru contestarea valorilor stabilite de către expertul constructor.

Pentru a reține astfel, instanța are în vedere faptul că, din examinarea coroborată a cuprinsului grilelor notariale pe anii 2013- 2015 și a conținutului adresei de la fila 297 dosar, emisă de Camera Notarilor Publici Oradea rezultă că .. Beiuș, este situată în zona periferică a orașului, iar valoarea unui mp teren în anii 2013-2015 potrivit valorilor notariale este de 80 lei.

Pentru partajarea imobilelor și atribuirea în întregime a acestora în favoarea reclamantei instanța are în vedere susținerile domnului expert referitoare la oportunitatea partajării imobilelor în litigiu, faptul că reclamanta se află în folosința efectivă a imobilelor, deține o cotă mult mai mare decât pârâtul din construcții și din suprafața de teren supusă partajului, a efectuat investiții de o valoare considerabilă la construcții.

Pe de altă parte, din punct de vedere economic instanța apreciază că nu este oportună fărâmițarea excesivă a suprafeței de teren în litigiu, prin formarea de 4 loturi și atribuirea acestora în favoarea ambilor coindivizari conform completării raportului de expertiză topografică și implicit nu este oportună partajarea construcțiilor prin formarea de loturi potrivit solicitării pârâtului reclamant reconvențional, întrucât nu s-ar mai putea asigura normala utilizare și folosință a imobilelor și ar fi necesară și instituirea servituți de trecere asupra acestora.

Oricum suprafața de teren în litigiu are o dimensiune relativ mică pentru a fi partajată și este ocupată în mare parte de construcții, iar pe de altă parte propunerea expertului topograf privind partajarea terenului poate fi pusă sub semnul lipsei de obiectivitate, în contextul în care, inițial, în lucrarea de expertiză - pagina 215- dl. expert a arătat că, nu se poate pronunța asupra partajării terenului, până la momentul în care se evaluează construcțiile, însă ulterior, a realizat această partajare chiar în lipsa evaluării construcțiilor, conform completării raportului de expertiză topografică depus la dosar.

Totodată, atribuirea imobilelor doar în favoarea reclamantei se impune și pentru evitarea eventualelor neînțelegeri dintre părți legate de utilizarea și întreținerea ulterioară a imobilelor, precum și din perspectiva domiciliilor și deținerii de către coproprietari a altor imobile în proprietate, întrucât, potrivit aspectelor invocate în cererea de chemare în judecată, necontestate pe parcursul procesului de către pârât, reclamanta nu mai are o altă locuință, în timp ce, pârâtul are o locuință proprie și domiciliul stabilit în București.

Ca atare, instanța urmează a reține că, împărțirea în natură a imobilelor în litigiu nu este posibilă întrucât s-ar cauza o scădere importantă a valorii acestora și ar fi modificată în mod păgubitor destinația economică a acestor imobile, astfel că, ținând cont de voința reclamantei va dispune partajarea imobilelor conform aspectelor mai sus prezentate și potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea principală astfel cum a fost precizată și va respinge cererea reconvențională, sub aspectul partajării în natură a imobilelor și formării loturilor conform completării raportului de expertiză topografică.

În baza art.885 și art.888 din Codul civil din anul 2009, instanța va dispune intabularea dreptului de proprietate în CF asupra imobilelor in litigiu, în favoarea reclamantei I. L., cu titlu de partaj.

Referitor la cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, instanța reține că reclamanta a avansat cu acest titlu următoarele sume: 1800 lei taxă judiciară de timbru, conform înscrisului de la fila 36 dosar, 4,40 lei timbru judiciar și suma totală de 2433 lei cheltuieli avansate pentru onorariile de experți conform chitanțelor de la filele 37, 38,194,195 dosar, în total rezultând suma de 4237 lei.

Totodată, pârâtul reclamant reconvențional a avansat cu titlu de cheltuieli următoarele sume: 30 lei taxă judiciară de timbru, conform înscrisului de la fila 163 dosar, 0,30 lei timbru judiciar și suma totală de 1033 lei cheltuieli avansate pentru onorariile de experți conform chitanțelor de la filele 196 și 197 dosar, în total rezultând suma de 1063 lei.

În cazul proceselor de partaj soluția pronunțată cu privire la ieșirea din indiviziune este în interesul tuturor, astfel că, toți sunt obligați să suporte costul cheltuielilor de judecată, în raport de cota parte de proprietate ce li se atribuie în urma partajului.

Suma totală avansată de către cele două părți cu titlu de cheltuieli de judecată este în cuantum de 5300 lei.

Astfel, suma de plată calculată în raport de cota de proprietate deținută de către pârâtul reclamant reconvențional din imobilul în litigiu ar fi de 1325 lei, (după următorul mod de calcul: 5300 lei: 1/4 cotă parte = 1325 lei), însă, se poate observa faptul că pârâtul a achitat pe parcursul procesului o sumă mai mică cu titlu de cheltuieli de judecată, iar reclamanta nu a solicitat obligarea acestuia la suportarea diferenței de cheltuieli de judecată rămasă neachitată raportat la cota de proprietate, ci a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată avansate de către părți.

Ca o consecință a acestui fapt în temeiul art. 276, raportat la art. 277 C.pr.civ. de la 1865, instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată avansate de către reclamantă și pârâtul reclamant reconvențional, pe parcursul soluționării procesului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea principală formulată și precizată de reclamanta I. L., cu domiciliul în municipiul Beiuș, ., județul Bihor, în contradictoriu cu pârâtul B. C., cu domiciliul în municipiul București, ., ., ., sector 6.

Constată că masa de împărțit este formată din terenul cu nr. top 2317/1, în suprafață de 453 mp, înscris în CF 2993 Beiuș și din supraedificatele existente pe acest număr topografic, compuse din casă și anexe gospodărești, cu excepția îmbunătățirilor executate de către reclamantă, evidențiate și evaluate în raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit în cauză de către dl. B. I., care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Constată că reclamanta deține cota de proprietate de ¾ parte, în valoare de 200.242 lei (fără îmbunătățiri) din imobilele ce intră în componența masei de împărțit, iar pârâtul B. C. deține cota de ¼ parte, în valoare de 66.748 lei (fără îmbunătățiri), din aceste imobile, potrivit raportului de expertiză sus menționat.

Dispune partajarea imobilelor mai sus indicate, ce intră în componența masei de împărțit, prin atribuirea acestora în întregime, în favoarea reclamantei I. L..

Obligă pe reclamanta I. L. să plătească în favoarea pârâtului reclamant reconvențional B. C. suma de 66.748 lei cu titlu de sultă, ce reprezintă contravaloarea cotei de ¼ parte din imobilele în litigiu, reprezentate de teren în suprafață de 453 mp și construcții, fără îmbunătățiri.

Dispune intabularea dreptului de proprietate în C.F., cu titlu de partaj, în favoarea reclamantei I. L., asupra terenului cu nr. top 2317/1, în suprafață de 453 mp, înscris în CF 2993 Beiuș și asupra construcțiilor existente pe acest număr topografic, reprezentate de casă și anexe gospodărești.

Respinge cererea reconvențională formulată de către pârâtul - reclamant reconvențional B. C., în contradictoriu cu reclamanta –pârâtă reconvențională I. L., sub aspectul partajării în natură a imobilelor și formării loturilor, conform completării raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de către dl. I. C. A..

În baza art. 246 Cod procedură civilă ia act de renunțarea reclamantei la judecată cu privire la dezmembrarea și partajarea cotei de 12/769 mp din imobilul cu nr. top 2316/2, înscris în CF 1969 Beiuș, precum și de renunțarea reclamantei la judecată față de pârâții M. F. și B. D., ambii cu domiciliul în municipiul Beiuș, ., județul Bihor (atât în calitate de proprietari tabulari în CF 1969 Beiuș, cât și în calitate de succesori ai def. B. A., decedată pe parcursul procesului), C. G. M. și C. D. M., ambii cu domiciliul în municipiul Beiuș, ., județul Bihor.

Compensează cheltuielile de judecată avansate de către reclamanta I. L. și de către pârâtul reclamant reconvențional B. C. pe parcursul soluționării procesului.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 01.04.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. A.-M. B. A.

în concediu de odihnă

semnează grefier șef

D. M.

Red. M.A.M.

Tehnored. M.A.M

8 ex./30.04.2015

Emise 6 comunicări:

Reclamanta

1. I. L., cu domiciliul în municipiul Beiuș, ., județul Bihor;

Pârâții

1. B. C., cu domiciliul în municipiul București, ., ., ., sector 6.

1. M. F. și
2. B. D., ambii cu domiciliul în municipiul Beiuș, ., județul Bihor (atât în calitate de proprietari tabulari în CF 1969 Beiuș, cât și în calitate de succesori ai def. B. A., decedată pe parcursul procesului);

1. C. G. M. și
2. C. D. M., ambii cu domiciliul în municipiul Beiuș, ., județul Bihor.

← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 341/2015....		Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Plângere contravenţională. Sentința nr. 378/2015. Judecătoria BEIUŞ Pretenţii. Sentința nr. 314/2015. Judecătoria BEIUŞ Plângere contravenţională. Sentința nr. 388/2015. Judecătoria BEIUŞ Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 341/2015. Judecătoria BEIUŞ Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Încheierea nr. 332/2015. Judecătoria BEIUŞ Pretenţii. Sentința nr. 353/2015. Judecătoria BEIUŞ Pretenţii. Sentința nr. 358/2015. Judecătoria BEIUŞ