Plângere contravenţională. Sentința nr. 688/2013. Judecătoria BICAZ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 688/2013 pronunțată de Judecătoria BICAZ la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 481/188/2013
ROMÂNIA
JUDEȚUL N.
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._ - plângere contravențională OUG 195/2002 -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 688
Ședința publică din data de 17.09.2013
Instanța constituită din:
Președinte – R. A.
Grefier- L. I.
La ordine a venit pronunțarea asupra cauzei civile, privind pe petentul C. I., domiciliat în municipiul Timișoara, ., ., județul T., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., cu sediul în Piatra N., ., județul N., având ca obiect plângere contravențională OUG 195/2002, împotriva procesului – verbal . nr._ din 27.03.2013.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi.
După deliberare:
I N S T A N T A,
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 18.03.2013 sub nr._ petentul C. I. a solicitat in contradictoriu cu intimata I. de Politie Județean N. anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 15.03.2013.
În motivarea înaintată la dosarul cauzei, petentul a arătat că aparatul radar cu care a fost înregistrat circulând cu viteza de 71 km/h pe raza localității Neagra ar fi putut înregistra erori datorate pe de o parte unui alt autovehicul care circula în fața sa, iar pe de altă parte, datorită stâlpilor de înaltă tensiune aflați la marginea șoselei pe care a fost înregistrată contravenția. De asemenea, a invocat nulitatea procesului verbal din cauza faptului că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni și că fără să-l întrebe acesta a consemnat „nu are obiecțiuni”, că nu s-a trecut locul săvârșirii contravenției, aceasta datorându-se, după susținerile sale, faptului că petentul a atenționat agentul constatator despre o posibilă influență asupra înregistrărilor aparatului radar a radiației electromagnetice produse de câmpul electrostatic generat de curenții de înaltă tensiune. Plângerea a fost însoțită de o copie după norma de metrologie legală NML 021-05 „aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor ( cinemometre)” și după procesul verbal de contravenție.
În drept s-a invocat OUG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002, OUG nr. 20/1992 și Norma de metrologie legală NML 021-05 „aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor ( cinemometre)”.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal este temeinic și legal întocmit, acest act de constatare făcând deplină dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la probă contrară. S-a mai arătat că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond și de formă impuse de Ordonanța Guvernului nr.2/2001, nu este afectat de nici o nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
Intimatul a anexat: procesul verbal de contravenție în original, raport al agentului constatator din 20.04.2012, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar, ulterior fiind transmisă și înregistrarea video cu abaterea reținută în sarcina petentului.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct.2 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare în care, pe lângă reiterarea situației privind erorile aparatului radar, fundamentată cu aceeași normă și explicații științifice în materie, s-a arătat că procesul verbal de contravenție este încheiat de către o altă persoană decât operatorul radar și că etalonarea radar-ului expira în mai puțin de 20-21 zile de la data înregistrării care face obiectul prezentului litigiu.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prin prisma motivelor formulate de contestator, dar și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 15.03.2013 s-a reținut ca petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 12C, în localitatea Neagra, fiind înregistrat de aparatul radar cu o viteză de 71 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă admisă este de 50 km/h, fiind înregistrat de aparatul radar de pe autospeciala MAI_, faptă prevăzută de art.121 alin.1 din HG nr. 1391/2006 și sancționată de art. 108 alin 1, lit. b) pct. 2, art. 100 alin 2 din OUG nr. 195/2002, petentul fiind sancționat cu avertisment și 3 puncte penalizare..
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal și la încadrarea juridică dată acesteia de către agentul constatator, instanța reține faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, reținând, de asemenea, și împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că nu se impune anularea procesului verbal de constatare a contravenției nici sub acest aspect.
Instanța reține că din înregistrarea video depusă la fila 48 dosar, extras registru radar de la fila 32 dosar, buletin de verificare metrologică de la fila 30 și autorizația de operator radar de la fila 31 dosar, rezultă că săvârșirea faptei a fost constatată cu mijloace tehnice omologate de către agentul constatator S. D., care deține atestat de operator radar,însoțit fiind și de agentul H. C.. Instanța apreciază că întocmirea procesului verbal de către agentul constatator care deține atestat radar însoțit de către un alt coleg, ambii figurând pe extrasul din registrul radar ca lucrători folosiți la oprire, nu este de natură să atragă nulitatea procesului verbal. Potrivit uzanțelor, se atașează atestatul radar al agentului care a încheiat procesul verbal de contravenție și doar atunci când acesta nu are atestat, se suplinește prin anexarea atestatului operatorului radar cu care face echipă. Deși OG 2/2001 nu prevede în mod expres această situație, instanța reține că textul art.15 și art.16 din OG 2/2001 nu interzice agentului constatator întocmirea unui proces verbal cu privire la o faptă care nu a fost constatată direct de el, acesta urmând să încheie actul constatator pe baza probelor administrate.
Instanța reține că petentul nu a produs nici o probă din care să rezulte o situație contrară celei reținute în actul constatator.
Conform art. 4.2. din Norma de metrologie legală NML 021-05 măsurările și înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați, prin atestatul de la fila 31 dosar dovedindu-se îndeplinirea cerințelor legale.
Conform art. 4.3. din același act normativ cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate și sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme și sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate, această cerință fiind îndeplinită conform buletinului de verificare metrologică de la fila 30 dosar.
Conform art. 4.4. din Normă, măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt respectate cerințele 4.1. ... 4.3., precum și dacă măsurările au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună; dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staționar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mișcare, dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidență, niciuna din aceste împrejurări nefiind dovedită în cauză.
Petentul a invocat cerințele metrologice - punctul 3 - din Normă dar acestea sunt standardele pe care trebuie să le respecte cinemometrele utilizate. Odată ce aparatul a fost verificat metrologic - dovada fiind buletinul de verificare metrologică - și dacă sunt respectate cerințele de la punctul 4 din Normă, în lipsa unor dovezi contrare concrete, se prezumă că aparatul funcționează normal.
Mai reține instanța că petentul a semnat procesul verbal, certificând prin semnătură consemnarea „nu are obiecțiuni”. Dată fiind pregătirea universitară a petentului și posibilitatea legală de a nu semna procesul verbal în cazul în care ar fi constatat neconformități ale realității consemnate, este greu de crezut că și-ar fi însușit, prin semnătură, părerea agentului constatator dacă nu ar fi fost, cel puțin pe moment, de acord cu aceasta.
Astfel, punând în balanță susținerile neprobate ale contestatorului cu constatarea tehnică efectuată în dovedirea actului constatator, instanța apreciază că procesul verbal este temeinic întocmit și nu se impune anularea acestuia.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține totodată că O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În speță din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar, împreună cu înregistrarea video atașată, se confirmă pe deplin situația de fapt consemnată în cuprinsul procesului verbal de contravenție și implicit vinovăția petentului, dat fiind ca aceasta nu a adus nici o proba contrară in vederea răsturnării prezumției de temeinicie a procesului-verbal de contravenție, limitându-se la a arăta și explica eventuale influențe asupra corectitudinii înregistrării radar.
În acest context și având în vedere că prin procesul verbal de contravenție acestuia i-a fost aplicată doar sancțiunea minimă prevăzută de lege pentru contravenția săvârșită iar aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social pentru siguranța participanților la trafic și chiar pentru integritatea vieții persoanelor, în temeiul art.34 al.1 din O.G. nr.2/2001 actualizată, instanța apreciază că plângerea dedusă judecății în dosarul cauzei este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge și implicit va menține procesul verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiata plângerea contravențională formulată de petentul C. I., domiciliat în Timișoara, ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 15.03.2013 în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., cu sediul în Piatra N., ., județul N..
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.09.2013
Președinte,Grefier,
R. AndrieșLuminița I.
Redactat R.A. 18.09.2013
Thred. L.I. 20.09.2013
4 exemplare printate
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 687/2013. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 773/2013. Judecătoria BICAZ → |
|---|
