Cerere de valoare redusă. Încheierea nr. 4575/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 4575/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 4098/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
ÎNCHEIERE CIVILĂ Nr. 4575/2013
Ședința Camerei de Consiliu din data de 31 mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. R.
GREFIER: M. T.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de reclamanta . ROMÂNIA SA, împotriva pârâtului P. Ș., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Cauza se soluționează fără citarea părților, conform art. 1029 pct. 2 N.C.pr.civ..
În procedura verificării competenței instituită prin prevederile Noului Cod de procedură civilă, instanța se declară competentă din punct de vedere, general, material și teritorial în soluționarea cauzei în raport de dispozițiile art. 94 alin. 1 lit. j coroborat cu art. 107 alin.1 și art.1027 alin.1 N.C.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, de reclamanta E ON E. ROMÂNIA SA a solicitat să se dispună obligarea pârâtului P. Ș. la plata sumei de 291,58 lei și a dobânzii legale, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu 21.03.2011; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că societatea reclamantă, în calitate de furnizor de gaze naturale, a furnizat pârâtului în mod continuu și constant, în regim reglementat, gaze naturale, pentru locul de consum situat în Unirea, ., jud. Bistrița-Năsăud, conform obiectului contractului, iar acesta din urmă, în calitatea sa de beneficiar al serviciilor, avea obligația contractuală de a achita contravaloarea gazelor naturale consumate și facturate în termen de 30 zile calendaristice de la data emiterii facturii, prin orice instrument legal de plată convenit de părți. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1 lit. a din Ordinul 77/2009 Anexa 2A coroborat cu art. 143 alin. 2 din Legea 123/2012, se învederează dreptul furnizorului de gaze naturale de a încasa contravaloarea gazelor furnizate și de a solicitat și încasa majorări de întârziere. Conform dispozițiilor art. 8 din Ordinul 77/2009 Anexa 2A, pârâtul are dreptul să consume gazele naturale pentru locul de consum cu obligația de a achita integral și la termen factura emisă de furnizor, art. 9 din același act normativ.
Conform prevederilor art. 143 lit. a din Legea 123/2012 coroborat cu art. 1766 Cod civil, comercializarea gazelor naturale se face numai în baza contractelor comerciale iar convențiile legal încheiate au putere de lege pentru părțile contractante și executarea acestora se va realiza de bună credință. Chiar dacă relațiile comerciale existente între părți nu au îmbrăcat forma unui contract scris, semnat, este în afara oricărui dubiu că între părți au existat raporturi contractuale comerciale întrucât pârâtul s-a folosit de bunul reclamantei trecând la consumarea gazelor naturale. Trăsătura caracteristică și definitorie al oricărui contract consensual o constituie acordul de voință liber exprimat al părților. În materia operațiunilor comerciale, din considerente de celeritate și oportunitate, unde se aplică principiul consensualismului, s-a impus regula ca „obligațiunile comerciale se pot naște prin simplul acord de voință al părților dacă oferta și acceptarea ofertei s-a realizat – art. 1182, 1186 Cod civil”, iar vânzarea este perfectă din momentul în care părțile s-au învoit asupra lucrului și al prețului.
Contractul de furnizare gaze naturale, ca majoritatea contractelor comerciale, nu impune necesitatea încheierii sale sub forma înscrisului unic ad validitatem, fiind un contract consensual, încheierea acestuia putându-se realiza prin simplul acord de voință al părților și se poate dovedi prin orice mijloc de probă. De asemenea, caracterul de adeziune al contractelor în materia furnizării de gaze naturale este evidențiat în art. 1175 cod civil cât și în art. 1176 Cod civil unde se arată că comercializarea gazelor naturale se face numai în baza contractelor încheiate cu respectarea prevederilor contractelor-cadru. În speță, chiar dacă între părți nu s-a semnat contractul de furnizare gaze ca instrumentum probationis, convenția părților a luat naștere prin faptul că reclamanta a furnizat gaze naturale pentru locul de consum al pârâtei iar aceasta s-a folosit efectiv de acest serviciu.
Având în vedere cele arătate mai sus, se poate constata că între părți s-au perfectat raporturi juridice contractuale comerciale de prestări servicii chiar dacă contractul nu a fost semnat de către pârât. În speță au fost emise facturi în care se evidențiază numele pârâtei, locul de consum, perioada de facturare, indexul de citire, cantitatea de gaze consumate, suma, clauza penală. Toate acestea coincid cu sediul pârâtei. Atât timp cât contravaloarea gazelor naturale consumate nu a fost achitată, factura rămâne în posesia reclamantei, iar copiile depuse în probațiune la dosarul cauzei reprezintă dovada neachitării de către pârât a contravalorii gazelor naturale consumate. Prin urmare, contractul, prin prisma textului legal anterior, a devenit perfect încheiat între părți de îndată ce s-a trecut la executarea lui. Contravaloarea serviciilor de furnizare gaze naturale prestate de reclamantă în favoarea pârâtei pe baza facturilor depuse în probațiune este în valoare de 291,58 lei, raportat la perioada februarie 2011 – februarie 2012.
Reclamanta, în baza Ordinului nr. 77/2009, a trimis spre semnare pârâtului un nou contract de furnizare gaze naturale datorită modificării contractului cadru, urmând ca aceasta din urmă se retrimită un exemplar semnat în termen de 15 zile calendaristice. Pârâta nu a retrimis contractul, cu toate că era obligată conform art. 3 alin. 2 din Ordin., beneficiind în continuare de serviciile reclamantei. Când pârâtul nu execută/întârzie cu obligațiile asumate din contract și a produs un prejudiciu datorită culpei sale, acesta este obligat să le acopere. Contravaloarea dobânzilor calculate de reclamantă potrivit dispozițiilor art. 1721 Cod civil este în valoare de 41,87 lei. Pârâta nu a făcut dovada achitării contravalorii serviciilor de furnizare gaze naturale, deși, în conformitate cu prevederile art. 145 din Legea 123/2012, pârâtul are obligația să achite facturile de gaze în condițiile
Reclamanta mai arată că nu este înregistrată în evidențele sale nicio plângere sau contestație din partea pârâtei cu privire la necomunicarea sau calcularea eronată a facturilor de gaze naturale ce i-au fost emise, cu toate că aceasta, în temeiul Ordinului 37/2007, se poate adresa în scris furnizorului, cerând remedierea acestora sub sancțiunea de a solicita penalități. Totodată, reclamanta susține că, în materia răspunderii civile contractuale, privind condițiile pentru obligarea pârâtei la acoperirea prejudiciului, că existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția, sunt întrunite.
În concluzie, reclamanta consideră că are o creanță certă, lichidă și exigibilă, în sensul art. 662 Cod procedură civilă, astfel că acțiunea sa este justificată.
În drept s-au invocat prevederile art. 1270 Cod civil și art. 1025-1032 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 7-45).
Deși a fost legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu și-a desemnat reprezentant în instanță pentru susținerea poziției procesuale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În baza raporturilor comerciale intervenite între părți, reclamanta a furnizat pârâtului gaze naturale, la locul de consum din Unirea, ., în perioada februarie 2011 – februarie 2012, conform facturilor depuse la dosar (f. 18-45), care însă nu au fost onorate la plată de către pârât la scadență.
Potrivit art. 6 „Aplicarea în timp a legii civile”, alin. 1 și 2 din Codul civil din 2009, în vigoare de la 1 octombrie 2011, legea civilă nu are putere retroactivă, iar actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Așadar, contrar susținerilor reclamantei, raportat la momentul începerii raporturilor contractuale între părți, respectiv luna februarie 2011, în cauză sunt incidente prevederile Codului civil din 1864.
Potrivit prevederilor art. 969 C.civ. din 1864, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Art. 970 C.civ din 1864 instituie în sarcina părților obligația executării convenției cu bună-credință. În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 1073 C.civ., referitoare la dreptul creditorului de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar in caz contrar dreptul acestuia la dezdăunări.
Instanța constată îndeplinite în speță condițiile răspunderii civile contractuale, dat fiind faptul că între părți a intervenit un acord de voință cu privire la furnizarea serviciilor de alimentare cu gaze naturale, iar reclamanta a suferit un prejudiciu prin neexecutarea la termen a obligației ce-i revenea pârâtului, de plată a serviciilor prestate. În materia răspunderii civile contractuale culpa debitorului se prezumă, dat fiind faptul că primele doua condiții, respectiv existența contractului și prejudiciul sunt împlinite.
Deoarece reclamanta, prin înscrisurile administrate la dosar, a făcut dovada existenței unui acord valabil și executării propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârât, instanța reține că acestuia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi potrivit art. 1169 C.civ din 1864 că, în speță, a executat propriile obligații. Însă, pârâtul nu a administrat nicio probă care să confirme acest fapt.
Pârâtul a fost pus de drept în întârziere, în virtutea caracterului comercial al raportului obligațional dintre părți și există o legătură de cauzalitate între fapta lui, respectiv neexecutarea obligației de plată și urmarea imediată - prejudiciul suferit de reclamantă. Instanța mai reține faptul că părțile nu au convenit vreo clauză exoneratoare de răspundere a pârâtului, iar dreptul la acțiune al reclamantei nu s-a prescris.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata dobânzii legale, calculate conform tabelului depus la filele 15-17, instanța reține că, potrivit art. 43 C.. și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
Având în vedere considerentele de mai sus, împrejurarea că reclamanta și-a îndeplinit obligația de convocare la concilierea prealabilă conform prev. art. 720 ind. 1 alin. 1 și 2 C.pr.civ. (f. 9,10), instanța constată că acțiunea formulată este întemeiată, astfel că în temeiul art. 969 și urm. C.civ., art. 1294 C.civ., art. 43, art. 46 C.. admită și să oblige pârâtul să plătească reclamantei suma de 291,58 lei, reprezentând contravaloarea neachitată a serviciilor de furnizare gaze naturale aferente perioadei februarie 2011 – februarie 2012, precum și la plata dobânzii legale la suma menționată, începând cu data de 21.03.2011, până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 1031 C.pr.civ., pârâtul va fi obligat să plătească reclamantei suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . SA, cu sediul în Târgu M., ., jud. M., în contradictoriu cu pârâtul P. Ș., cu domiciliul în Bistrița, cartier Unirea, ., jud. Bistrița-Năsăud.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 291,58 lei, reprezentând contravaloarea neachitată a serviciilor de furnizare gaze naturale aferente februarie 2011 – februarie 2012, precum și la plata dobânzii legale la suma menționată, începând cu data de 21.03.2011, până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul debitor la plata în favoarea reclamantei creditoare a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de apel la Tribunalul Bistrița-Năsăud, în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. R. R. M. T.
RED/DACT: CRR/R. 22.09.2013 4 exp.
| ← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 545/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Revendicare mobiliară. Încheierea nr. 4576/2013. Judecătoria... → |
|---|
