Obligaţie de a face. Sentința nr. 1237/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1237/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 15-02-2013 în dosarul nr. 498/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1237/2013
Ședința publică din data de 15 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M., judecător
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamanții N. E. și N. L., împotriva pârâtelor N. A. și Z. V., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru reclamanți, av.P. V., reclamantul N. E., și pentru pârâte, av.C. Kiseleff Aris.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, la data de 5 februarie 2013, scriptul formulat de către reclamanți, prin apărător, intitulat „Răspuns”.
Instanța pune în discuția părților, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Zînveliu V., invocată prin notele de ședință depuse pentru termenul de judecată din data de 14 decembrie 2012 și excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților.
Reprezentantul pârâtelor, av.C. Kiseleff Aris, arată că susține excepția invocată privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Zînveliu, este întemeiată, astfel cum a arătat în notele de ședință. De asemenea, susține excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților solicitând admiterea acesteia, de asemenea potrivit celor arătate în notele scrise, cu completarea că se poate presta întreținerea și în altă modalitate decât cea arătată de reclamanți, de exemplu printr-o rentă în bani; nu ai cum să obligi partea să-ți accepte întreținerea.
Reprezentantul reclamanților, av.P. V., față de excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Zînveliu, arată că apartamentul este obiect al întreținerii, proprietar este Zînveliu V., apreciază că aceasta are calitate, astfel că solicită respingerea excepției. Față de excepția inadmisibilității acțiunii, solicită respingerea acesteia, pretențiile de întreținere trebuie să se execute zi de zi, reclamanții trebuie să poată intra în apartament, au interes să stăruie în prestarea contractului de întreținere încheiat, acesta fiind încă în ființă.
Instanța respinge excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Zînveliu V. și a inadmisibilității acțiunii invocate de pârâte, având în vedere că pârâta este parte în contractul de întreținere.
Instanța pune în discuție excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată din oficiu.
Reprezentantul reclamanților, av.P. V., apreciază că acțiunea este admisibilă, solicitând respingerea excepției, situația este ocrotită de lege în executarea contractului.
Reprezentantul pârâtelor, av.C. Kiseleff Aris, apreciază că excepția invocată de instanță are legătură cu excepția inadmisibilității acțiunii, și așa cum a arătat prestarea întreținerii se poate face și în alt fel, există doar o singură obligație din partea reclamanților, respectiv, să se implice în reparațiile mari de la imobil, privind gaz, energie electrică, apă, etc., restul fiind pentru uzufructuar.
Reprezentantul reclamanților, av.P. V., în replică, arată că obligația de întreținere privește toate aspectele, contractul fiind întocmit astfel.
Instanța reține cauza în pronunțare privind excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii, invocată din oficiu.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, precizată la termenul din 14.09.2012, reclamanții N. E. și N. L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele N. A. și Z. V., să se dispună respectarea prevederilor contractului de întreținere nr. 1590/_, de către pârâte, înlăturarea abuzului prin care li se interzice . cărui proprietari întabulați sunt, conform încheierii nr. 4360/2006 și C.F. nr._, 114, nr. top. 8303/b/53, respectiv să li se înmâneze măcar o cheie, de la ușa de intrare în apartamentul pe care au rămas proprietari întabulați și după Sentința civilă nr. 5122/07.10.2010, pentru a putea verifica și întreține corespunzător și legal acest apartament, și să fie obligate pârâtele să se abțină pentru viitor de la orice acte și fapte ce ar împiedica executarea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1590/31.03.2006, iar pe de altă parte să fie obligate să le predea reclamanților o cheie de la yala actuală, montată pe ușa de la intrare, iar în caz de refuz să se încuviințeze înlocuirea de către reclamanți a yalei de la . al contractului cu predarea unei chei către pârâte, cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivare se arată că reclamanții, după ce au aflat în anul 2005, că mătușa lor, N. A., a fost părăsită de fiica ei, dar și de o altă rudă care, în loc să aibă grijă de mătușă, a lăsat-o și a plecat în America, din milă față de aceasta, au început necondiționat să o ajute și să o îngrijească, montându-i în apartament o centrală termică de apartament și înlocuind ferestrele cu ferestre izolate termic, respectiv termopane. După ce mătușa și fiica ei au constatat acestea, i-au rugat să aibă în continuare grijă de N. A., propunându-le să încheie chiar și un contract de întreținere, respectiv contractul nr. 1590/31.03.2006.
Reclamanții învederează că, după ce au întreținut-o corespunzător și fără incidente pe bătrână, timp de aproape 4 ani, la un moment anume, a apărut o altă rudă, care a încercat să rezilieze acel contract și să împartă între ea și pârâta Z. V. contravaloarea apartamentului mătușii, modernizat de reclamanți. După ce nu au reușit să anuleze, prin instanță, contractul de întreținere și după Sentința civilă nr. 5122/07.10.2010, acestea nu le permit reclamanților să o întrețină în continuare pe mătușa lor, N. A., ba mai mult, nu le permit nici măcar să intre în apartament, pentru întreținerea și revizia tehnică obligatorie a instalațiilor în funcțiune din acel apartament.
Întrucât nu au altă soluție legală, în primul rând pentru a o putea întreține în continuare pe mătușa N. A., iar apoi pentru a putea intra în apartamentul lor, câtă vreme nu doresc să spargă ușa de la intrare și să furnizeze pârâtelor motive pentru alte acțiuni judiciare, imaginate și inițiate de întreținută și fiica sa, reclamanții au promovat prezenta acțiune.
În motivarea precizării de acțiune se arată că reclamanții au formulat acțiunea inițială fără a apela la serviciile unui avocat, în ideea de a nu mări cheltuielile de judecată și convinși fiind că pârâtele vor da curs solicitărilor lor cu atât mai mult cu cât aceasta s-a întâmplat după comunicarea unei notificări la 25.08.2011, prin care le solicitau în esență același lucru. Față de atitudinea pârâtelor, au fost obligați să își angajeze apărător și să formuleze prezenta precizare de acțiune, prin care solicită instanței să impună pârâtelor două obligații, din care una de a nu face nimic care să împiedice executarea contractului în cauză și o altă obligație de a face, respectiv de a le preda o cheie de la ușa de intrare în apartamentul proprietatea lor, în care au convenit să presteze întreținerea, iar în caz de refuz să se încuviințeze înlocuirea de către reclamanți a yalei de la ușa de la intrare, cu predarea unei chei către uzufructuară.
În ce privește obligația negativă de a nu face nimic care să împiedice executarea contractului, reclamanții se gândesc la readucerea întreținutei în apartamentul în cauză, unde au convenit a-și îndeplini obligațiile de întreținere. Prin luarea întreținutei din municipiul Bistrița, din apartamentul asupra căruia are un drept de uzufruct viager și transportarea ei la un alt domiciliu în Cluj-N., unde locuiesc alte persoane, îi împiedică, respectiv îi pun în situația imposibilității îndeplinirii sarcinii de întreținere.
Apoi, prin împiedicarea reclamanților de a avea acces în apartamentul obiect al contractului de întreținere și unde trebuie îndeplinite obligațiile de întreținere, de asemenea sunt puși în imposibilitatea să-și îndeplinească obligațiile de întreținere. Aceștia susțin că sunt mereu îngrijorați care va fi situația apartamentului în discuție în cazul în care într-una din zile vor fi informați că întreținuta a fost adusă la Bistrița la domiciliu său și să se ocupe în continuare de întreținerea ei.
Reclamanții învederează că își îndeplinesc de bună voie această sarcină, doar că ar fi puși în situația de a constata că gazul, curentul, apa sunt sistate, ori că, în casă, urmare a neîntreținerii îndelungate, au apărut unele defecțiuni ce au dus la degradarea parchetului și a altor obiecte din lemn. De asemenea, centrala termică trebuie revizuită anual, altfel se procedează la sistarea livrării de gaz metan.
Pe de altă parte, executarea lucrărilor de întreținere mai sus arătate impune necesitatea ca reclamanții să dețină o cheie de la ușa de la intrare. Deținerea unei chei de la ușa de la intrare nu tulbură în niciun fel exercitarea dreptului de uzufruct, ci dimpotrivă creează premisele unei exercitări normale și eficiente a acestui drept. Prin urmare, consideră că solicitările lor sunt firești și legale.
În drept s-au invocat prevederile art. 132 Cod procedură civilă și art. 1073 și urm. cod civil vechi.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-15).
Deși au fost legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare însă au depus la dosarul cauzei note de ședință prin care au solicitat să se dispună respingerea acțiunii introductive.
În motivare se arată că, în ceea ce privește primul capăt de cerere, pârâtele apreciază că acesta necesită lămuriri/dezvoltări suplimentare din partea reclamanților. Se vorbește în acest prim capăt de cerere despre solicitarea adresată de către reclamanți instanței de a dispune ca pârâtele să respecte contractul despre care ei fac vorbire. Această solicitare, în opinia noastră, pentru a putea fi discutată, necesită unele lămuriri referitoare la ce anume să fie obligate pârâtele și care dintre ele anume.
Referitor la al doilea capăt de cerere formulat de reclamanți în cererea introductivă, pârâtele apreciază că nu este vorba de niciun abuz în cauză, ci este vorba de modul de a se exercita un drept de către o persoană care are constituit prin contractul despre care reclamanții fac vorbire, un drept de uzufruct în ce privește imobilul în discuție. Dacă se analizează atent contractul anexat cererii de către reclamanți, se poate observa că întreținuta/uzufructuara nu este proprietara imobilului în discuție sau nu a fost proprietara acestui imobil, mai bine spus. Proprietatea aparținea altei persoane.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din 14.12.2012, pârâtele au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Z. V. întrucât acțiunea privește raportul juridic de întreținere, ori acesta nu o privește pe Z.. În sarcina ei nu mai există obligații sau drepturi ce să rezulte din acest contract, fiind unul ce privește strict persoana întreținutei. Pârâta Z. V. a fost proprietara imobilului apartament a cărui proprietate a fost transferată către reclamanți în schimbul ca aceștia să presteze întreținere pârâtei N. A.. În prezent, executarea obligațiilor pârâților în ce privește raportul de întreținere viageră nu mai privește pârâta indicată, astfel că aceasta nu are calitate procesuală pasivă în cauză raportat la obiectul acțiunii. Situația și argumentația este identică și în cazul celui de-al doilea capăt de cerere.
Pârâtele au invocat și excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților deoarece în cauză, prin precizarea de acțiune, a fost solicitată obligarea pârâtelor "să se abțină pentru viitor de la orice acte și fapte ce ar împiedica executarea contractului de întreținere..." precum și "obligarea la predarea unei chei de la yala actuală...".
În ce privește primul capăt de cerere - a obliga pârâtele să se abțină…”, această acțiune este inadmisibilă. Prin acțiunea în justiție se protejează un drept subiectiv. Astfel, în literatura de specialitate, acțiunea civilă este definită ca "ansamblul mijloacelor procesuale instituite pentru protecția dreptului subiectiv". Această cerere nu tinde să protejeze niciun drept al reclamantului întrucât nu există în favoarea reclamantului un astfel de drept. Nu se poate cere instanței să limiteze în vreun fel orice acțiune presupusă din viitor al pârâtei.
Aceeași situație este și în ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, întemeiată pe aceleași argumente, respectiv inexistența unui drept subiectiv al reclamanților care să fie protejat de un drept la acțiune injustiție. În această situație, atât Codul civil anterior, cât și codul civil actual reglementează situația nudului proprietar în sensul că are doar dreptul la dispoziția juridică a bunului. În ce privește uzufructuarul, acesta are dreptul la folosință exclusivă a bunului, inclusiv a fructelor, necazând în sarcina nudului proprietar obligațiile de întreținere uzuale ale imobilului. Nu există niciun drept al proprietarului de a deține cheia apartamentului, neavând niciun drept de folosință sau acces. Dimpotrivă,uzufructuarul poate ceda uzufructul.
Pârâtele învederează că acest drept de uzufruct al întreținutei N. A. exista anterior vânzării apartamentului către reclamanți. Conform codului civil, acest drept de uzufruct trebuie respectat chiar dacă se transmite nuda proprietate. Ca atare, acest uzufruct preexistent, fiind viager și grevând bunul imobil, trebuie respectat și de noii nuzi proprietari. Chiar și în vechiul Cod civil, în cazul nudului proprietar, când acesta constituia dreptul de uzufruct, putea locui în imobil doar ca tolerat, putând fi evacuat imediat la cererea uzufructuarului. Adică nudul proprietar nu avea niciun drept legat de folosința bunului în timpul în care exista dreptul de uzufruct.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au arătat că se impune respingerea celor trei excepții, administrarea probatoriului solicitat și admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, întrucât, prin notele de ședință din 14.12.2012, pârâtele au invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Z. V. și a inadmisibilității acțiunii.
Reclamanții consideră, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Z., că are calitatea de proprietară tabulară și de parte în contractul de întreținere viageră a cărui executare se solicită pârâta Z. V., deci aceasta are calitate procesuală pasivă respingând excepția lipsei calității procesuale pasive.
Cu privire la excepția inadmisibilități, se arată că pârâtele susțin că ele nu pot fi obligate să se abțină, respectiv „să le fie limitată orice acțiune presupusă din viitor" și că reclamanții nu afirmă un drept subiectiv atunci când solicită predarea unei chei de la yala actuală a imobilului în care se prestează obligația de întreținere. Susținerea nu are niciun temei deoarece reclamanții nu au solicitat ca pârâtelor să le fie limitată orice acțiune presupusă în viitor, ci doar să se abțină de la „orice acte și fapte ce ar împiedica exercitarea contractului de întreținere" ceea ce este cu totul altceva decât susțin pârâtele.
În ceea ce privește solicitarea predării unei chei de la yala actuală, aceasta este corelativă obligației de întreținere pe care o au reclamanții cu privire la imobilul în care locuiește întreținuta. Dacă ar fi așa cum susțin pârâtele că reclamanții-întreținători fiind doar nuzi proprietari „nu au niciun drept de folosință sau acces" atunci ei ar fi pur și simplu împiedicați să-și îndeplinească obligațiile contractuale.
Mai susțin pârâtele că dreptul de uzufruct era anterior încheierii contractului de întreținere (preexistent) și că și în condițiile vechiului Cod civil sub imperiul căruia s-a încheiat contractul, nudul proprietar putea locui în locuința întreținutului doar ca tolerat, el neavând niciun drept de folosință asupra imobilului. Susținerile sunt corecte numai că reclamanții nu au solicitat nici să locuiască în acest apartament, nici să exercite acte de folosință a imobilului, ci doar să aibă accesul în acest imobil, tocmai pentru a-și putea îndeplini obligațiile contractuale și a nu li se imputa ulterior că nu au depus minimele diligențe pentru executarea contractului.
Faptul preexitenței uzufructului nu are nicio relevanță în cauză și se datora existenței unui alt contract de întreținere anterior chiar cu pârâta Z. V., care neputându-și îndeplini obligațiile de întreținere le-a transmis reclamanților în baza contractului 1590/2006.
Cu privire la excepția lipsei de interes, reclamanții arată că, la termenul de judecată anterior, instanța din oficiu a pus în discuție excepția lipsei de interes a reclamanților urmând ca la acest termen să se pronunțe asupra tuturor excepțiilor invocate de părți sau din oficiu. Odată cu promovarea unei acțiuni judecătorești, reclamantul are sarcina justificării atât a calității procesuale active cât și pasive. Interesul său de a acționa în justiție care constituie conținutul legitimității procesuale active constând în apărarea unui drept, sau a unei situații ocrotite de lege, contestate sau încălcate de pârât, iar al pârâtului constă în apărarea propriilor drepturi pe care le opune reclamantului, izvorâte din raportul juridic substanțial dedus judecății sau în legătură cu acesta.
Calitatea procesuală dacă nu se confundă în totalitate cu dreptul substanțial, rezidă în ultimă analiză într-un raport de conexitate cu acest drept, ce se concretizează de altfel în interesul pe care partea trebuie să-l justifice de a acționa în justiție și care este o condiție comună atât pentru a fi parte în proces, cât și pentru exercițiul acțiunii. În concluzie, reclamanții consideră că prin calitatea procesuală se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției pentru restabilirea situației rezultate din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport de conexitate cu el.
Prin urmare, indiferent de definiția dată calității procesuale active aceasta se confundă cu interesul îndreptățit de a acționa, conținutul real al acestei noțiuni, fiind determinat de un interes recunoscut de lege, de a fi parte, respectiv de necesitatea proteguirii prin justiție a unui drept. Așa cum rezultă din cele de mai sus interesul de acționa în justiție constă în „apărarea unei situații ocrotite de lege contestate sau încălcate de pârât". Ori, în cazul de față, actele pârâtelor de a împiedica executarea contractului de întreținere, respectiv de a interzice accesul reclamanților în imobilul în care s-a convenit să se presteze întreținerea constituie un interes legitim al reclamanților de a solicita instanței înlăturarea acestor piedici.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele:
Potrivit contractului de întreținere viageră autentificat sub nr.1590/31.03.2006 (f.3-4), încheiat între pârâta Z. V., în calitate de proprietară tabulară, N. A., în calitate de uzufructuar și întreținut, și N. E. și soția N. L., în calitate de întreținători, pârâta Z. V. a transmis reclamanților proprietatea asupra unui apartament situat în mun.Bistrița, în schimbul căruia, reclamanții aveau obligația de a asigura pârâtei N. A., îngrijire și întreținere viageră cu toate cele necesare traiului la domiciliul său: hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, spălat, curățau, iluminat, încălzire, tratament medical și îngrijire în caz de boală precum și înmormântare potrivit obiceiului local, pârâta păstrând dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.
Conform extrasului de carte funciară de la f.11, reclamanții au înscris dreptul de proprietate asupra imobilului dobândit.
Astfel cum rezultă din sentința civilă nr.5122/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, după încheierea acestui contract, în cursul anului 2009, pârâtele din acest dosar au formulat o cerere de chemare în judecată prin care au solicitat desființarea contractului de întreținere, pentru neîndeplinirea de către reclamanții din acest dosar a obligațiilor asumate, cu restabilirea situației anterioare de carte funciară, arătând că pârâta N. A. se află în îngrijirea fiicei sale, pârâta Z. V., în altă localitate, cerere respinsă de instanță, cu motivarea că nu se poate reține culpa reclamanților din această cauză, culpa pentru eventuala neexecutare aparținând pârâtelor din acest dosar, prin refuzul de a se întoarce la domiciliu, ceea ce a împiedicat executarea obligațiilor .
Prin cererea formulată în prezentul dosar, reclamanții au solicitat respectarea contractului de întreținere nr.1590/31.03.2006 și înmânarea unei chei de la apartamentul identificat mai sus, ai cărui proprietari tabulari sunt, cerere precizată termenul din data de 14.09.2012 (f.38), în sensul că solicită ca pârâtele să fie obligate să se abțină de la orice acte și fapte care ar împiedica executarea contractului de întreținere, și să fie obligate să predea o cheie de la apartament, sau, în caz de refuz, să se încuviințeze înlocuirea încuietorilor, cu predarea unui chei către pârâte.
În concret, reclamanții au solicitat readucerea pârâtei întreținute N. A. în apartament pentru a-și îndeplini obligațiile de întreținere precum și acces în apartament, pentru a se asigura că nu se degradează apartamentului sau dotărilor acestuia, precizând că au achitat datoriile apartamentului la asociația de proprietari, impozit, etc. (filele 18-21).
La termenul din data de 15.02.2013, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei precum și excepția inadmisibilității cererii, având în vedere că pârâta Z. V. este parte a contractului de întreținere.
Analizând excepția lipsei de interes invocate din oficiu la termenul din data de 14.12.2012, instanța constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care urmează să fie admisă, pentru următoarele considerente:
Interesul în formularea unei cereri de chemare în judecată este folosul material ori moral pe care l-ar putea obține oricare dintre părți de pe urma activității judiciare pe care intenționează sa o desfășoare ; acesta trebuie să fie legitim, adică să urmărească afirmarea sau realizarea unui drept recunoscut sau ocrotit de lege și potrivit scopului economic și social pentru care a fost recunoscut, exercitarea unui drept fără interes legitim fiind considerat un abuz de drept ; de asemenea, interesul trebuie să fie născut și actual, adică să existe la data formulării cererii și pe parcursul desfășurării procesului, să fie concret, personal și direct.
Analizând cererea de față sub aspectul interesului, instanța reține că între părți a fost încheiat un contract de întreținere, prin care reclamanții au dobândit nuda proprietate a unui apartament și s-au obligat să îngrijească persoana care are un drept de uzufruct asupra acelui apartament, respectiv pârâta N. A., și să achite obligațiile de întreținere precum și cheltuielile apartamentului în cauză.
Întrucât acest contract prevede obligații doar în sarcina reclamanților și a fost menținut de instanță, prin sentința civilă nr.5122/2010, și în lipsa persoanei întreținute din apartament, nu se poate reține că menținerea acestei situații, respectiv lipsa în continuare din apartament a pârâtei N. A. i-ar prejudicia, prin urmare, instanța apreciază că cererea de readucere a persoanei în apartament este lipsită de interes.
Referitor la cererea de a se permite accesul în apartament pentru a constata să nu apară defecțiuni sau execute lucrări de întreținere a unor bunuri care s-ar putea degrada, instanța reține că reclamanții au doar nuda proprietate a apartamentului nu și uzufructul sau folosința acestuia iar în cauză nu a fost invocat vreun motiv concret care ar justifica pătrunderea în apartament, prin urmare, interesul reclamanților este cel mult unul generic și nu concret și legitim.
În consecință, instanța urmează să admită excepția lipsei de interes și să respingă cererea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei de interes invocată din oficiu.
Respinge acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții N. E. și N. L., ambii domiciliați în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtele N. A. și Z. V., ambele cu domiciliul în Cluj-N., ., ..3, ., jud. Cluj, ca fiind lipsită de interes.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 15.02.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. M. MarianaSalvan E.
RED/DACT
CMM/R. 26.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1719/2013.... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... → |
|---|
