Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Hotărâre din 05-12-2013, Judecătoria BISTRIŢA

Hotărâre pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 10925/190/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

ORDONANȚA Nr. 9664/2013

Ședința publică din data de 05 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: B. M. A., judecător

GREFIER: P. S. C.

Pe rol fiind judecarea cauzei Civil privind pe creditorul C. N., în contradictoriu cu debitoarea ., având ca obiect ordonanță de plată.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: consilier juridic C. E. Dicones-pentru debitoare, lipsă fiind creditorul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

În conformitate cu art. 131 Cod procedură civilă instanța procedează la verificarea competenței ocazie cu care stabilește că în temeiul art. 1015, coroborat cu art. 94, punctul 1, litera j și art. 107 Noul Cod procedură civilă, este competentă general, teritorial și material la soluționarea cauzei.

Se constată că s-a depus la dosar, la data de 03.12.2013 prin fax și prin serviciul de registratură al instanței, „întâmpinare” din partea debitoarei.

Reprezentantul debitoarei arată că și-au exprimat punctul de vedre prin întâmpinarea și înscrisurile depuse la dosar, alte cereri nu mai au.

Instanța, în temeiul art. 258 raportat la 255 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, pentru creditor și debitoare și nemaifiind alte cereri de formulat nici alte incidente de soluționat, instanța declară cercetarea procesului încheiată și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul reprezentantului debitoarei.

Reprezentantul debitoarei, având cuvântul pe fond, solicită respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată întrucât nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respectiv art. 1013 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, creanța nu este certă lichidă și exigibilă, astfel cum au arătat și în întâmpinarea depusă la dosar.

Instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ., se socotește lămurită, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, creditorul C. N. a solicitat să se dispună emiterea unei ordonanțe de plată prin care să fie obligată debitoarea ., prin Sucursala Bistrița, la plata, în termen de 10 zile, a sumei de 1.295,86 lei, reprezentând chirie datorată și neachitată, aferentă lunilor februarie, martie și parțial aprilie 2013, astfel: 549,26 lei – februarie 2013; 559,68 lei – martie 2013; și 186,92 lei – pentru perioada 01.04.2013 – 14.04.2013, și dobânda aferentă, la nivelul ratei dobânzii de referință stabilită de BNR, până la plata integrală a sumelor datorate; cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că, între creditor, în calitate de locator, și debitoare, în calitate de chiriaș, s-a încheiat, pentru o perioadă de 12 luni, contractul de locațiune nr. 873/09.08.2012, având ca obiect folosința unei camere și dependințelor aferente, situate în Bistrița, .. 2A, jud. Bistrița-Năsăud, cu valabilitate până la data de 13.04.2013, având în vedere Notificarea de reziliere nr. 1013/14.03.2013, raportat la prevederile art. 2 fraza finală din contract.

Potrivit contractului, prețul lunar al folosinței a fost convenit la un procent de 10% din volumul de încasări lunare care se va realiza prin acest punct de lucru. Astfel, chiria convenită i-a fost achitată creditorului până în luna ianuarie 2013, inclusiv, dar ulterior, urmare a solicitării acestuia de plată a chiriei aferente lunii februarie 2013, debitoarea, prin adresa nr. 174/01.03.2013, a dispus plata sumei de 549,26 lei. Aceeași dispoziție a fost dată și în luna martie 2013, pentru suma de 559,68 lei, iar pentru perioada 01.04.2013 – 13.04.2013, s-a stabilit suma de 186,92 lei.

Tot potrivit contractului, scadența la plata chiriei era la data de 10 a lunii următoare celei pentru care se datorează, adică 10.03.2013 pentru februarie, 10.04.2013 pentru martie și 10.05.2013 pentru perioada 01.04.2013 – 13.04.2013. Din motive necunoscute acestuia, odată cu rezilierea intempestivă a contractului, debitoarea a refuzat plata debitului arătat mai sus, deși au fost emise adresele nr. 174/01.03.2013 și 245/03.04.2013 în acest sens.

Creditorul mai arată că a notificat-o pe debitoare și, astfel, consideră că are o creanță certă, lichidă și exigibilă.

În drept s-au invocat prevederile art. 1013 și urm. și 453 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri: dovada achitării taxei de timbru (f. 5), notificare debitoare (f. 6-7), contract locațiune (f. 8-9), notificare reziliere contract (f. 10), adrese departament economic debitoare (f. 11-15), copie carte de identitate creditor (f. 16), dovada expediere corespondență pentru debitoare (f. 17).

Legal citată, debitoarea a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea cererii ca fiind nefondată.

În motivare se arată că cererea creditorului se sprijină pe argumente contradictorii, creanța acestuia neavând caracter cert, lichid și exigibil.

Astfel, art. 4 teza a-II-a din contractul de locațiune stipulează că „plata prețului se va face până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care se datorează chiria”, condiții în care e greu de crezut că se poate dispune, în data de 01.03.2013, respectiv 03.04.2013, plata vreunei sume care nu ajunsese la scadență.

De asemenea, adresa nr. 1013 prin care se comunică locatorului rezilierea contractului de locațiune a fost emisă la data de 14.03.2013, astfel că nu constituie o reziliere intempestivă. Așa fiind, art. 2 teza a II-a și a III-a din contract stipulează condițiile în care operează rezilierea contractului în cazul tacitei relocațiuni, caz în care, în speță, fiind notificat debitorul în termenul convențional, rezultă că interpretările sale sunt nefondate. În concluzie, rezilierea operează cu data de 14.03.2013.

În ceea ce privește suma de 186,92 lei, calculată de creditor ca o eventuală chirie aferentă lunii aprilie, nu poate fi luată în considerare, din moment ce debitoarea nu a mai efectuat nicio activitate în spațiul acestuia din data de 14.03.2013.

În drept s-au invocat prevederile art. 1018 și 1020 Cod procedură civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :

Potrivit art. 1013 Cod procedură civilă, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Între părțile din prezenta cauză s-a încheiat contractul civil de locațiune nr. 873/09.08.2012( filele 8-9), prin care creditorul din prezenta acțiune a închiriat debitorului din prezenta acțiune imobilul din Bistrița, .. 2A, începând cu data de 01.08.2012 pe o perioadă de 12 luni, prețul închirierii fiind stabilit la 10 % din volumul de încasări lunare ale debitorului.

În cauză este îndeplinită condiția ca obligația debitorului să constea în plata unei sume de bani, care să rezulte dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură.

Instanța reține că o creanța este certă atunci când existența sa rezultă din însuși actul de creanță emanat de la debitor sau recunoscut de acesta iar în cazul de față obligația de plată revine debitorului în baza contractului de locațiune însușit prin semnare; creanța este lichidă atunci când cuantumul ei este determinat prin actul de creanță, ori determinabil, aspect de necontestat în speță, cuantumul datoriei fiind determinabil prin raportare la volumul de încasări a debitoarei (10 % din volumul de încasări lunare ale debitorului) și este exigibilă atunci când a ajuns la scadență, putându-se trece la executarea ei, în cauză scadența obligațiilor a fost stabilită prin contractul de locațiune, la punctul 4 din contract se prevede că plata se va face până pe data de 10 a lunii următoare celei pentru care se datorează chiria, astfel prin raportare la data introducerii acțiunii (12.11.2013) obligațiile de plată erau scadente.

Apărarea formulată prin întâmpinare de debitoare nu este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Debitoarea susține că sumele datorate nu sunt ajunse la scadență ori așa cum instanța a reținut anterior față de data promovării acțiunii data scadenței era împlinită.

Cu privire la efectele rezilierii unilaterale a contractului de către debitoare prin adresa nr. 1013 comunicată creditorului instanța reține că întra-adevăr prevederile din contractul de întreținere de la punctul doi se referă la neprelungirea contractului în situația în care una din părți denunță în scris comunicând celeilalte părți intenția de a nu prelungi contractul . Din prevederile stabilite convențional nu reiese faptul că debitoarea ar avea dreptul să rezilieze contractul unilateral decât în situația în care nu ar intenționa să prelungească contractul de locațiune. Susținerea debitoarei că notificarea comunicată creditorului nu reprezintă un aviz în sensul articolului din contract anterior menționat ci o denunțare unilaterală a contractului începând cu data notificării, nu poate fi primită cât timp prevederile contractuale nu prevăd un asemenea drept pentru debitoare, situație în care între părți poate opera doar rezoluțiunea judiciară, în cauza de față instanța nu a fost investită cu o asemenea cerere și nici nu s-a făcut dovada că debitoarea ar fi obținut rezoluțiunea judiciară a contractului pentru ca notificarea sa comunicată creditorului să aibă efectul clamat, respectiv ca de la data comunicării denunțării unilaterale contractul să nu-și mai producă efecte între părți.

Mai mult din adresa menționată ( fila 10)rezultă fără echivoc intenția debitoarei de a rezilia contractul conform clauzelor contractuale, ori clauzele contractuale nu prevăd o altfel de reziliere decât cea cu preaviz de o lună și nu o reziliere începând cu data notificării așa cum pretinde debitoarea.

Conform art. 280 alin. 2 cod procedură civilă, registrele profesioniștilor, chiar neținute cu respectarea dispozițiilor legale, fac dovadă în contra celor ce le-au ținut.

În cauză înscrisurile de la dosar, respectiv adresele debitoarei către departamentul contabilitate a debitoarei ( fila 11, fila 12) și situația încasărilor lunare ( fila 13, 14) fac dovadă împotriva debitoarei cu privire la faptul că debitoarea și-a exercitat activitatea la imobilul închiriat până în data de 12.04.2013 și că a recunoscut pretențiile creditorului aferente chiriei pe lunile februarie și martie 2013, conținutul adreselor fiind lipsit de echivoc, astfel debitoarea printr-o adresă internă solicită departamentului de contabilitate al său să achite creditorului sumele indicate în acțiune de către creditor reprezentând chiria pe lunile menționate anterior.

Cuantumul chiriei pentru perioada 01.04-14.04.2013( fila 15) este determinabil și a fost temeinic calculat de creditoare prin adunarea sumelor încasate de debitoare în perioada 03.04._13 și calcularea procentului de 10%.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă prevăzute de art.1013 din Codul de proc. civilă pentru emiterea ordonanței de plată, creanța indicată în cerere reprezentând obligația de plată a unei sume de bani, dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, fiind certă, lichidă și exigibilă, astfel că, în baza art.1021 din Codul de proc.civilă, cererea va fi admisă, în sensul că debitorul va fi obligat să plătească creditoarei suma de 1295,86 lei reprezentând contravaloare chirie pe lunile februarie, martie și parțial aprilie 2013, în termen de 30 zile de la comunicare.

Potrivit art. 453 din Codul de proc.civilă, instanța va obliga debitorul să plătească creditorului cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

O R D O N Ă:

Admite cererea creditorului C. N., CNP_, cu domiciliul în Bistrița, .. 2A, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu debitoarea ., CUI_, J_, prin Sucursala Bistrița, cu sediul în Bistrița, ., .-Năsăud, având ca obiect ordonanță de plată.

Obligă debitoarea la plată către creditoare a sumei de 1295,86 lei, reprezentând contravaloare chirie pe lunile februarie, martie și parțial aprilie 2013.

Stabilește termen de plată 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.

Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru suportată de creditoare.

Cu drept de a formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare pentru debitor, cererea în anulare se va depune la judecătoria Bistrița.

Prezenta ordonanță este executorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 05.12.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

B. M. A. P. S. C.

RED./DACT

BMA/R.

28.01.2014 4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Hotărâre din 05-12-2013, Judecătoria BISTRIŢA