Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria BISTRIŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 8100/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică din data de 19 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. C. G., judecător
GREFIER: A. C. I.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale, formulată de petenta ., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, întocmit de intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA la data de 06.08.2013.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Judecata pe fond a cauzei a avut loc la data de 12.12.2013 când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 19.12.2013.
Încheierea din 12.12.2013 face parte din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta ., prin administrator C. C., a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 06.08.2013 încheiat de intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA.
În motivare arată că în data de 06.08.2013 a fost sancționat pe nedrept pentru că ar fi staționat pe domeniul public al mun. Bistrița cu un vehicul a cărui masă maximă autorizată depășea 2,5 tone.
Mai arată că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa vreunui reprezentant al societății și că a luat la cunoștință de existența acestuia doar în data de 12.08.2013 cu ocazia comunicării procesului-verbal.
În drept nu a invocat niciun temei legal.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-5).
În data de 11.09.2013, petenta a depus la dosar precizare de acțiune prin care solicită anularea procesului-verbal atacat, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare arată că autovehiculul său nu a staționat conform celor menționate în procesul-verbal o perioadă lungă de timp, ci doar 20-25 de minute în parcarea amenajată de pe . livra marfă la un magazin.
Apreciază că practica organului constatator de a sancționa direct, cu o amendă atât de mare, fără a o informa în prealabil despre interdicția legală este una abuzivă și de rea-credință.
În motivarea petitului subsidiar, arată că sancțiunea aplicată este disproporționată în raport cu gradul redus de pericol social concret al faptei săvârșite.
În drept invocă prev. art. 31 din OG 2/2001.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 12-15).
În data de 16.10.2013, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate ca neîntemeiată și menținerea ca legal și temeinic a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu nr._/06.08.2013.
În motivare arată că prin procesul verbal contestat, petenta fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută la art. 17, pct. 1 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului Bistrița, aplicându-se amenda contravențională în cuantum de 1500 lei. Textul legal indicat arată că: „Pe teritoriul municipiului Bistrița persoanele fizice și juridice au obligația de a respecta normele privind traficul auto și de circulație, inclusiv cele stabilite prin Regulamentul privind activitatea de blocare a autovehiculelor oprite sau staționate neregulamentar, precum și de ridicare, transport, depozitare și eliberare a acestor autovehicule în municipiul Bistrița, aprobat prin Hotărârea nr. 16/26.02.2009 a Consiliului local al municipiului Bistrița. În acest sens este interzisă: 1.oprirea, staționarea si parcarea autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 2,5 t pe domeniul public de pe raza municipiului Bistrița; excepție face situația în care se efectuează operațiuni de aprovizionare sau de încărcare-descărcare, în condițiile existenței unei autorizații de liberă trecere eliberată de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Bistrița;”.
În concret, în data de 02.08.2012, la ora 14.42, un echipaj al Poliției Locale a Municipiului Bistrița, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a constatat prezența unui autovehicul marca Ford Transit de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, având masa maximă autorizată ce depășește 2,5 t, parcat pe domeniul public, respectiv pe . Bistrița. Având în vedere că la momentul constatării faptei conducătorul autovehiculului nu era de față, așa cum prevede procedura în astfel de situații, autovehiculul a fost fotografiat și a fost lăsată și o invitație pentru conducătorul autovehiculului de a se prezenta la sediul Poliției Locale pentru a da lămuriri cu privire la situația constatată, însă nu s-a prezentat nimeni.
Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit ulterior, după ce au fost efectuate verificări cu privire la proprietarul autovehiculului. Din aceste verificări a reieșit că proprietarul este petenta, persoană juridică, astfel că s-a procedat la sancționarea sa contravențională, apreciază intimata într-un mod cu totul corect și justificat, având în vedere că, în urma invitației atașate pe bordul autovehiculului la momentul constatării faptei, nu s-a prezentat nimeni pentru clarificări.
Precizează că motivul pentru care petenta a fost sancționată contravențional a fost pe de o parte - pentru că autovehiculul era staționat pe domeniul public din municipiul Bistrița, într-o parcare publică, într-un loc și la o oră la care nici măcar în condițiile existenței unei autorizații de liberă trecere nu ar fi avut voie, decât dacă s-ar fi desfășurat activități de încărcare-descărcare marfă, iar pe de altă parte, pentru că la data constatării faptei petenta nu deținea o astfel de autorizație.
Față de aspectele arătate în cuprinsul plângerii contravenționale, arată că nu este reală susținerea cum că autovehiculul ar fi staționat doar 20-25 minute în parcarea publică, timp în care s-ar fi efectuat operațiunea de descărcare a unor mărfuri la un magazin, deoarece polițiștii locali au remarcat prezența autovehiculului mai întâi la ora 14.42, iar apoi și la ora 18.11, iar în acest interval de timp nu a fost mutat din locul respectiv. Astfel, dacă ar fi fost vorba doar despre operațiunea de descărcare a unor mărfuri într-un interval de timp de 20-25 minute, nu se justifică prezența prelungită a autovehiculului în locul de parcare respectiv. Dacă însă petenta insistă totuși că s-au desfășurat operațiuni de descărcare a unor mărfuri la un magazin, va trebui să facă dovada realității acestei susțineri.
Faptul că petenta apreciază ca fiind neadecvată prevederea legală pe baza căreia a fost sancționată, nu înseamnă că nu trebuie să o respecte, la fel ca toți ceilalți cetățeni care se conformează. Precizează că interdicția de oprire, staționare sau parcare a autovehiculelor având masa maximă autorizată mai mare de 2.5 t pe domeniul public din municipiul Bistrița - instituită prin HCL nr. 153/2009 este de notorietate publică, iar proprietarii unor astfel de autovehicule sunt la curent cu această reglementare, precum și cu privire la necesitatea obținerii unei autorizații care să le permită circulația prin municipiul Bistrița.
Observând modul de formulare a plângerii contravenționale, constată că petenta se află în eroare cu privire la motivul pentru care a fost aplicată sancțiunea contravențională, acuzând organul constatator de rea-credință. Precizează că motivul principal pentru care a fost sancționată petenta este staționarea pe domeniul public și în subsidiar faptul că nu deținea autorizația de liberă trecere - care oricum nu îi conferă dreptul de a staționa sau parca decât pentru efectuarea operațiunilor de încărcare-descărcare marfă. Arată că fapta petentei nu este lipsită de importanță sau de pericol social, deoarece prin staționarea și parcarea autocamioanelor de transport marfă în mod sistematic pe străzile din municipiul Bistrița afectează în mod evident atât circulația în oraș, cât și infrastructura stradală. Dacă toți transportatorii de marfă ar avea această conduită, s-ar ajunge la o situație imposibil de gestionat pentru autorități, astfel că apreciază că sancționarea contravențională a celor care nu se conformează nu numai că se justifică, dar este imperativă.
În concluzie, aspectele invocate de către petentă nu sunt de natură să afecteze în vreun fel legalitatea sau temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2786/09.02.2013, motiv pentru care solicită respingerea plângerii.
În drept invocă prev. art. 205 și urm. C. pr. civ., art. 17 și 27, lit. a), pct. 1 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului Bistrița, art. 16 și art. 28, din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 23-30).
În data de 14.11.2013, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care arată că, potrivit art. 1 din Hotărârea Consiliului local al municipiului Bistrița, excepția este situația in care se efectuează operațiunea de aprovizionare a magazinului deținut de societatea petentă chiar în acea zonă. Mașina se afla pe . amenajată, deoarece aceasta se situează în fața magazinului unde are sediul și spațiul comercial. Fapta este lipsită de pericol social, deoarece această normă nu este încălcată cu bună știință, hotărârile Consiliului local nu au o publicitate adecvată și nu sunt cunoscute de către publicul larg.
Rolul contravențiilor este acela de a obliga firma să intre în legalitate și nu acela de a taxa firma cu o sumă imensă de bani. Scopul acestor acte normative emise la nivel național nu este doar unul sancționator, ci și unul preventiv.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 06.08.2013, petenta, persoană juridică, a fost sancționată în temeiul art. 27 pct. 27 din HCL 153/2009 privind măsuri de bună gospodărire a mun. Bistrița, reținându-se în sarcina sa că, la data de 02.08.2013, ora 14.42, autoutilitara marca Ford Transit cu nr. de înmatriculare nr._ aparținând acesteia, a staționat pe domeniul public al mun. Bistrița, pe . maximă autorizată mai mare de 2,5 tone și nu deținea autorizație de liberă trecere eliberată de Primăria mun. Bistrița, faptă prevăzută de art. 17 pct. 1 din același act normativ.
Procesul-verbal a fost încheiat la sediul intimatei, în urma verificărilor efectuate în bazele de date, în lipsa vreunui reprezentant al societății petente, precum și în lipsa unui martor asistent, fiind efectuate fotografii la fața locului. Totodată, în procesul-verbal se consemnează faptul că s-a lăsat și invitația cu nr. 529/02.08.2013 pentru prezentare la sediul intimatei, neprezentându-se însă nimeni din partea petentei.
Instanța reține așadar, atât din procesul-verbal întocmit cât și din susținerile intimatei din cuprinsul întâmpinării și al înscrisurilor anexate, că petenta a fost sancționată în considerarea calității sale de proprietar al autovehiculului, fapta fiind constatată în lipsa conducătorului auto și fără ca acesta să fie ulterior identificat.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Legalitatea implică trăsătura contravenției de a fi prevăzută de lege, principiul legalității funcționând și în materie contravențională în termeni identici cu principiul legalității pedepsei și incriminării penale. În consecință, nici o persoană nu poate să răspundă contravențional în lipsa unei norme care să stabilească împrejurarea că fapta comisă este contravenție și nici o persoană nu poate fi sancționată cu o sancțiune contravențională pe care legea nu o prevede.
Potrivit art. 3 din OG nr. 2/2001, actele normative prin care se stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea. Persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții.
Raportat la cauza de față, potrivit art. 17 pct. 1 din HCL nr. 153/2009 este interzisă și constituie contravenție oprirea, staționarea și parcarea autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 2,5 tone pe domeniul public de pe raza mun. Bistrița; excepție face situația în care se efectuează operațiuni de aprovizionare sau de încărcare-descărcare, în condițiile existenței unei autorizații de liberă trecere eliberată de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Bistrița. În ce privește sancțiunea pe care actul normativ precitat o prevede pentru săvârșirea acestei fapte, potrivit art. 27 pct. 27 lit. a), constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1500 lei la 2500 lei, nerespectarea de către persoanele juridice a interdicției prevăzute la art. 17 pct. 1.
Pe de altă parte, același articol 17 prevede la pct. 17 că ,,este interzisă omisiunea sau refuzul proprietarului ori utilizatorului unui autovehicul de a da relații în scris, în termenul stabilit, în legătură cu identitatea persoanei căreia i s-a încredințat spre a fi condus autovehiculul, cu încălcarea prevederilor prezentei hotărâri’’, iar sancțiunea pentru această faptă comisă de o persoană juridică este, potrivit art. 27 pct. 27 lit. c), amenda de la 300 lei la 1000 lei.
În plus, în scopul furnizării informațiilor privind identitatea conducătorului auto, organele intimatei au procedat la lăsarea unei invitații pe parbrizul vehiculului, care nu asigură însă garanția unei comunicări efective, cum sunt modalitățile de comunicare prevăzute de art. 27 din OG nr. 2/2001, neputându-se stabili cu certitudine dacă documentul a ajuns efectiv în posesia și la cunoștința contravenientului. Această necesitate se impune cu atât mai mult cu cât, persoana fizică, potrivit art. 17 pct. 16 din HCL 153/2009 are obligația de a se prezenta, în termenul stabilit, la sediul organului constatator la care a fost invitată pentru soluționarea oricărei probleme referitoare la obligațiile stabilite prin acest act normativ, iar potrivit art. 17 pct. 17, după cum s-a arătat mai sus, atât persoana fizică cât și cea juridică sunt obligate, sub sancțiunea aplicării unei amenzi, să dea relații în scris, în termenul stabilit, în legătură cu identitatea persoanei căreia i s-a încredințat spre a fi condus autovehiculul, cu încălcarea prevederilor actului normativ.
Având în vedere starea de fapt și de drept expuse mai sus, din moment ce fapta de a staționa pe domeniul public a fost constatată în lipsa conducătorului auto (a cărui identificare nu s-a reușit nici ulterior), urmată de lăsarea unei invitații pentru prezentare la sediul intimatei în scopul furnizării informațiilor privind identitatea acestuia, fără să se prezinte însă nimeni din partea societății petente și fără să fie date relațiile solicitate, instanța apreciază că, în lipsa unei prevederi exprese a legii, sancțiunea ce putea fi eventual aplicată petentei este cea prevăzută de art. 27 pct. 27 lit. c), respectiv pentru omisiunea sau refuzul de a da acele relații, iar nu sancționarea acesteia, în calitatea sa de proprietar al bunului, pentru staționarea pe domeniul public cu autoturismul în cauză, în temeiul verificărilor efectuate în bazele de date.
În acest sens, este de remarcat că pentru fapta de a staționa pe domeniul public în condițiile arătate, nici un text legal din HCL nr. 153/2009 sau din alt act normativ incident în cauza dedusă judecății nu instituie o prezumție de responsabilitate, nici măcar relativă, în sarcina proprietarului vehiculului și deci nu îndrituiește organul constatator al intimatei ca, în lipsa identificării conducătorului auto, să procedeze la sancționarea proprietarului bunului. De altfel, intimata nici nu arată în baza cărui temei legal a procedat, în lipsa identificării conducătorului auto, la atribuirea calității de contravenient persoanei juridice proprietară a autoturismului și la sancționarea acesteia ca atare.
Cu alte cuvinte, HCL 153/2009 prevede că, în cazul în care fapta de a staționa cu autovehiculul cu masa maximă autorizată mai mare de 2,5 tone pe domeniul public de pe raza mun. Bistrița a fost constatată în lipsa conducătorului auto, nereușindu-se identificarea lui, iar proprietarul sau utilizatorul nu se prezintă la sediul organului constatator și/sau nu furnizează informațiile privind identitatea celui vinovat, proprietarul poate fi sancționat pentru aceste din urmă fapte – de neprezentare la intimată și/sau de necomunicare a informațiilor –, dar nu dispune că într-o asemenea ipoteză – de identificare a unui autovehicul nelegal staționat – va fi prezumat vinovat, și deci sancționat, proprietarul autoturismului.
Sub un alt aspect, în ceea ce privește latura obiectivă a contravenției, în primul rând este necesară existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. În măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține, este exclusă răspunderea sa.
Chiar dacă actul normativ ar institui, în lipsa identificării conducătorului, prezumția de responsabilitate a proprietarului autoturismului implicat în comiterea faptei, aceasta nu ar putea fi decât una relativă, iar dacă persoanei sancționate nu i se permite să probeze faptul că nu ea a comis actul incriminat, ar însemna ca, de multe ori, să răspundă pentru o faptă pe care a comis-o altcineva, atribuindu-se de fiecare dată proprietarului calitatea de garant față de faptele comise de cel care devine detentor al bunului. Or, după cum s-a arătat, prin lăsarea unei invitații pe bordul mașinii, în exteriorul acesteia, proprietarului autoturismului nu i se asigură în mod cert și efectiv posibilitatea de a se prezenta la sediul organului constatator și de a furniza informațiile cu privire la identitatea celui ce se face vinovat de comiterea contravenției.
În lumina considerentelor expuse mai sus, instanța apreciază că a fost încălcat principiul legalității, instituindu-se o prezumție de vinovăție în sarcina proprietarului bunului pe care nici HCL 153/2009 și nici un alt act normativ aplicabil în cauză nu o prevăd, proprietarului persoană juridică fiindu-i atribuită astfel calitatea de contravenient, fără ca agentul intimatei să identifice un conducător auto, reprezentant sau prepus al intimatei, și care să comită fapta în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
Pe cale de consecință, instanța va dispune anularea procesului-verbal ., nr._ din data de 06.08.2013, ca fiind nelegal întocmit. Având în vedere soluția ce urmează a fi dispusă și motivele pe care ea se întemeiază, instanța consideră că nu se mai impune analiza apărărilor petentei privind durata și scopul staționării.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, față de dispozițiile art. 453 Cod proc. civ. potrivit cărora partea care pierde procesul, va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, având în vedere și respectarea principiului disponibilității, instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta S.C. B. C. S.R.L., cu sediul în Bistrița, .. 4, jud. Bistrița-Năsăud, având C. RO_, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, cu sediul în municipiul Bistrița, Piața Centrală nr. 2, CUI_.
Dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 06.08.2013.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. C. G. A. C. I.
RED/DACT
CCG/M.
06.01.14
← Plângere contravenţională. Încheierea nr. 3460/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
---|