Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9266/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9266/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 3526/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9266/2014
Ședința Camerei de Consiliu din 20 noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. M.
GREFIER: A. C. I.
Pe rol fiind soluționarea cererii introductive, formulată de reclamanta . SECURITATE SRL, în contradictoriu cu pârâta . SRL, având ca obiect „cerere de valoare redusă”.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Judecata pe fond a cauzei a avut loc la data de 06.11.2014 când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 20.11.2014.
Încheierea din 06.11.2014 face parte din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, la data de 08.04.2014, reclamanta S.C. B.-D. DE SECURITATE S.R.L., a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre împotriva pârâtei S.C. IT Z. C. S.R.L., prin care să fie obligată la plata sumei de 852,10 lei, reprezentând debit neachitat, penalități de întârziere în cuantum de 612 lei reprezentând 0,15%/zi de întârziere; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că între părți a fost încheiat contractul de monitorizare și intervenție rapidă nr._/30.07.2013/53, iar pentru serviciile prestate reclamanta a emis factura fiscală nr._/27.11.2012, cu valoarea de 2563,70 lei. Din această factură debitoarea a achitat doar o parte din sumă, rămânând debit suma de 852,10 lei.
În drept, nu s-a invocat nici un temei legal.
În probațiune, s-au depus înscrisuri filele 5-25.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 50 lei (f. 5), astfel cum prevede art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, deși i-a fost comunicată în mod legal acțiunea și nici nu a înțeles să se apere în nici un alt mod.
La termenul de judecată din data de 23.10.2014 reclamanta a depus la dosarul cauzei, fila 40, înscrisul note de ședință, prin care a comunicat modalitatea de calcul a penalităților de întârziere, precum și o chitanță (f. 34) din care reiese că pârâta a mai achitat o parte din debitul principal, anume suma de 400 lei.
La termenul de judecată din data de 06.11.2014 reclamanta a depus la dosarul cauzei o chitanță (f. 43), precizând că pârâta a achitat și restul sumei de 452,1 lei, ca reprezentând diferență din debitul principal neachitat. Reclamanta a menționat de asemenea că înțelege să își precizeze cererea de chemare în judecată, în sensul că solicită instanței să oblige pârâta doar la plata penalităților de întârziere și a cheltuielilor de judecată, întrucât pârâta a achitat în cursul judecății suma de 852,1 lei reprezentând debit principal.
Instanța a încuviințat și administrat în prezenta cauză proba cu înscrisuri pentru reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între părțile din prezenta cauză s-a încheiat la data de 30.07.2012 contractul de monitorizare și intervenție rapidă nr._ (f. 9-17), contract semnat și ștampilat de ambele părți.
La art. II din contract, care are denumirea marginală „obiectul contractului2 se reține că acesta este reprezentat de supravegherea electronică de la dispeceratul B., cu aparatură adecvată, numai la obiectivul situat în Mun. Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud.
La art. IV din același contract se prevede că valoarea contractului îl reprezintă contravaloarea echipamentului antiefracție, menționat în anexa 1 a prezentului contract și cuantumul abonamentelor lunare de monitorizare pe toată durata contractului. Tariful abonamentului lunar este de 90 de lei pe lună plus TVA.
La data de 27.11.2012 s-a emis de către reclamantă factura fiscală ., nr._ (f. 8) pentru suma de 2563,70 lei, scadentă la data de 02.12.2012, reprezentând contravaloare instalație sistem video. Factura a fost semnată și ștampilată de ambele părți.
La filele 22 și 23 din dosarul cauzele la anexa nr. 1 și 2 la contractul încheiat între părți se prevede în mod expres ce echipamente au fost montate pârâtei la adresa indicată, fiind stabilită și o sumă totală, anume 2067,50 lei fără TVA. Aceste anexe la contract au fost semnate de către pârâtă.
Astfel, reclamanta a menționat că pârâta nu a achitat toată suma de 2563,70 lei (f. 8) ce reprezintă contravaloarea instalării sistemului video, rămânând un rest de plată de 852,1 lei.
Instanța constată că pârâta a achitat restul sumei de 852,1 lei, sumă care reprezintă capătul principal al cererii de chemare în judecată. Astfel, pârâta a achitat suma de 400 lei la data de 21.10.2014, astfel cum rezultă din chitanța nr._ (f. 39), iar la data de 23.10.2014 a achitat suma de 452,1 lei, aspect atestat de chitanța nr._ (f. 43). La termenul de judecată din data de 06.11.2014 reclamanta în urma depunerii chitanțelor a precizat că înțelege să precizeze cererea de chemare în judecată solicitând astfel instanței doar obligarea pârâtei la penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.
Instanța constată că prezenta cerere este formulată pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă și reține că în conformitate cu art. 1025 C.proc.civ prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10 000 lei la data sesizării instanței.
Din analiza textului legal menționat, rezultă stabilirea domeniului de aplicare pentru procedura cu privire la cererile de valoare redusă, legiuitorul prevăzând, pe lângă condițiile generale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție, îndeplinirea cumulativă a unor cerințe speciale. Astfel, este necesar ca acțiunea promovată să fie evaluabilă în bani și, în principiu, să aibă ca obiect o sumă de bani, iar suma pe care reclamantul o solicită pe calea acestei acțiuni speciale, să nu depășească, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, suma de 10.000 lei.
Instanța reține faptul că cererea astfel cum a fost formulată îndeplinește condițiile de a fi soluționată în baza procedurii simplificate privind cererile de valoare redusă.
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța are în vedere regula care se desprinde atât din dispozițiile art. 6 alin. 2 și 3 din actualul Cod civil, cât și din art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Astfel, contractul din prezenta cauză este încheiat la data de 30.07.2012, deci după . actualului Cod civil, ceea ce denotă faptul că litigiul dedus judecății va fi guvernat de dispozițiile actualului Codului civil.
În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1270 C.civ „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, astfel încât prin această dispoziție legală se instituie forța obligatorie a contractului între părțile contractante, conform principiului de drept pacta sunt servanda.
Totodată, potrivit art. 1170 C.civ. „părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale.
Conform art. 1516 C.civ. creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar potrivit art. 1351 C.civ. dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră sau de caz fortuit. De asemenea, potrivit art. 1548 C.civ. culpa debitorului unei obligatii contractuale se prezuma prin simplul fapt al neexecutării.
Totodată, potrivit art. 1530 C.civ. creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației, iar potrivit art. 1350 C.civ. atunci când fără justificare o parte a unui contract nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la penalități de întârziere în cuantum de 612 lei reprezentând 0,15%/zi de întârziere, calculate până la data de 31.03.2014, instanța îl va admite.
Instanța reține că potrivit art. 1535 C.Civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți, sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Art. 1489 C.Civ. stipulează că dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege.
Instanța constată că la art. IV din contractul încheiat dintre părțile din prezenta cauză la pct. 4.6 se prevede: “nerespectarea de către beneficiar a termenului de plată de 5 zile de la data primirii facturii, atrage dreptul prestatorului de a solicita penalități de întârziere de 0,15 %/zi din valoarea sumelor facturate și neachitate, precum și neasumarea răspunderii civile în cazul unui incident“.
Având în vedere cele reținute mai sus cu privire la faptul că pârâta achitat diferența restantă în cursul judecății, precum și factul că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere calculate până la data de 31.03.2014 (f. 40), așadar anterior achitării de pârâtă a debitului restant, instanța va oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 612 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 1031 alin. 1 rap. la art. 451 alin. 1 și art. 452 C.proc.civ., pârâta urmează a fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată legal datorate în cuantum de 150 lei, suportate de către reclamantă cu prilejul soluționării cererii, din care suma de 50 lei reprezintă taxă judiciară de timbru și suma de 100 lei reprezintă onorariu avocet conform chitanței de la fila 25..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta S.C. B.-D. DE SECURITATE S.R.L., cu sediul ales în Bistrița, ..5, . Năsăud, la av. R. A., J40/_/2003, CUI RO15704624, cont RO65RZBR_1856, în contradictoriu cu pârâta S.C. IT Z. C. S.R.L., cu sediul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița Năsăud, J_, CUI_, cont RO06RNCB_0001.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 612 lei reprezentând penalități de întârziere calculate de la scadența facturii până la data de 31.03.2014.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 150 de le cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Bistrița.
Executorie.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din data de 20.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. A. C. I.
Red/Dact
LM/NM
21.11.2014
C.A. 21 Noiembrie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7860/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4269/2014.... → |
|---|
