Grăniţuire. Sentința nr. 9065/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9065/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 12241/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9065/2014
Ședința publică din data de 13 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. M. A., judecător
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. E., împotriva pârâtului S. T., având ca obiect grănițuire.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Cauza s-a judecat în fond la termenul de judecată din 10 noiembrie 2014, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea hotărârii din lipsă de timp pentru deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, la data de 30.10.2012, reclamantul S. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. T., stabilirea liniei de mejdie dintre proprietățile părților, identificate în CF_ Josenii Bîrgăului, nr. top. 321/1, 3221/1, respectiv CF_ Josenii Bîrgăului, nr. top. 321/2, 322/1/2, conform raportului de expertiză ce se va efectua în cauză; și obligarea pârâtului să-i permită reclamantului edificarea gardului pe linia de mejdie ce va fi astfel stabilită; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că parcelele ale căror grănițuire se solicită au constituit un corp de avere comun, proprietatea reclamantului, parte din acesta fiind înstrăinat pârâtului la data de 20.08.1971, tranzacție validată prin Sentința civilă nr. 956/1974 a Judecătoriei Bistrița. Întrucât vânzătorul avea edificată casa de locuit pe terenul tranzacționat, măsurarea parcelei înstrăinate s-a făcut până la picătura streșinii imobilului, neînțelegerile dintre părți cu privire la limita de proprietate ivindu-se în cursul anului 2012, când reclamantul i-a solicitat nepotului său – pârâtul din cauză – să-i permită accesul pe teren pentru a-și repara și izola termic locuința, fiind refuzat de acesta din urmă.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri: dovada achitării taxei de timbru (f. 3, 13), extras CF_-_ (f. 4-5), Sentința civilă nr. 956/1974 a Judecătoriei Bistrița (f. 6), plan situație și defalcare (f. 7), contract vânzare – cumpărare teren (f. 8).
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu stabilirea liniei de mejdie dintre cele două proprietăți, conform raportului de expertiză ce se va efectua în cauză, dar nu este de acord cu edificarea unui gard pe această linie întrucât imobilele de locuit au fost construite chiar pe această linie.
În motivare se arată că pârâtul a permis reclamantului să-și izoleze locuința, în acest sens fiind necesar accesul pe terenul său, însă acesta din urmă a dorit să-și edifice un gard despărțitor și să toarne un trotuar pe lângă casă, fapt refuzat de pârât pe considerentul că i se încalcă proprietatea, streșinile casei reclamantului aflându-se oricum deasupra terenului său cu aprox. 60 cm.
În drept s-au invocat prevederile art. 115 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri: împuternicire avocațială (f. 16), parte avans onorariu expert (f. 21), delegație substituire (f. 28), planșe fotografice imobile (f. 93-95), diferență onorariu expert (f. 96).
În ședința publică din 02.04.2013, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice judiciare pentru stabilirea liniei de hotar dintre imobilele în litigiu, desemnând în acest sens pe expert P. L. D. (f. 18).
Pentru termenul din 19.12.2013, expertul a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză efectuat (f. 37-45).
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din 13.02.2014, reclamantul a arătat că expertiza întocmită în cauză nu lămurește în niciun fel care este linia de mejdie corectă dintre proprietățile în litigiu, astfel că solicită admiterea variantei I propuse de expert, având în vedere și faptul că pârâtul a cumpărat de la reclamant suprafața de 640 mp iar în prezent folosește 643 mp, astfel că cei 18 mp găsiți în plus cu ocazia măsurătorii din 2013 nu pot să profite decât reclamantului.
Reclamantul mai învederează că înțelegerea avută cu tatăl pârâtului, întrucât acesta din urmă avea patru ani în 1974, când s-a perfectat vânzarea-cumpărarea, poate fi confirmată de martorul S. I., singura persoană în viață care a asistat la tranzacție, delimitarea proprietății înstrăinate fiind efectuată în prezența oficialităților locale și fiind amplasat un stâlp de delimitare în acest scop, însemn ce a fost scos din pământ de către pârât odată cu demararea cauzei pendinte, fapt ce l-a determinat să facă o plângere orală la Primărie.
În probațiune s-a solicitat admiterea probei testimoniale și efectuarea unei cercetări la fața locului.
Pentru termenul din 12.06.2014, expertul P. L. D. a depus la dosarul cauzei completare la raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 59-61).
La data de 15.10.2014, pârâtul a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar (f. 71), admisă de instanță la termenul din 28.10.2014 (f. 86).
În ședința publică din 10.11.2014, instanța a procedat la consemnarea declarației testimoniale a numiților T. M. (f. 91) și C. I. (f. 92).
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :
Potrivit art. 584 cod civil de la 1864, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Este reglementat astfel izvorul juridic al dreptului reclamantului din prezenta cauză de a solicita intervenția instanței pentru grănițuirea proprietății pârâtului, lipite de cea a reclamatului.
Sarcina instanței investită cu o acțiune de grănițuire este de a determina prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate, atât în cazul inexistenței unei delimitări, cât și în situația în care aceste semne există, dar sunt contestate de părți, caz în care se determină hotarul real.
Litigiul din prezenta cauză vizează neînțelegerea dintre reclamantul S. E. și nepotul său, pârâtul S. T., în ce privește linia de hotar dintre proprietățile lor.
Necontestat de către părți și dovedit prin extrasul cf_ Josenii Bârgăului, top 321/2, 322/1/2, imobilele teren ale părților pentru care trebuie stabilită linia de hotar provin dintr-un corp comun, care anterior a aparținut reclamantului, fiind formate prin validarea antecontractului de vânzare cumpărare prin sentința civilă nr. 956/1974( fila 6) conform planului de situație și defalcare întocmit de expertul C. V..
Extrasele de carte funciară cu privire la imobilele părților, dovedesc suprafața scriptică a celor două imobile, respectiv de 820 mp reclamantul și 640 mp pârâtul.
În ce privește linia de hotar, reclamantul o plasează la picătura de streașină a imobilului casă de locuit edificată pe imobilul teren ce-i aparține, în timp ce pârâtul o plasează chiar pe limita casei de locuit ce aparține reclamantului, limita dinspre proprietatea pârâtului .
Analizând planului de situație și defalcare întocmit de expertul C. V., instanța reține că laturile imobilelor teren nu au menționate și dimensiunile însă este menționată scara de 1:500 astfel că este posibilă stabilirea suprafeței laturilor de pe schița întocmită la momentul defalcării .
Prin expertiza judiciară topografică efectuată în cauză s-au stabilit dimensiunile laturilor imobilelor din cauză folosind scara de 1:500 și schița de defalcare, după cum urmează:
- frontul dinspre stradă al reclamantului de 18 m, latura opusă de 11m, latura opusă liniei de hotar din cauză de 57 m;
- frontul dinspre stradă al pârâtului de 13 m, latura opusă de 10 m, latura opusă liniei de hotar din cauză de 57 m;
În ce privește cele două variante propuse de părți a liniei de hotar, instanța reține că linia de hotar pe liniile A-B-C sau a-b-c sunt identice în accepțiunea părților cât și a expertului ( f.41, f.42, f.60) cât și cu folosința actuală pașnică de.a lungul grădini și a grajdurilor, sens în care instanța va reține că pe această porțiune aceasta este linia de hotar, urmând a analiza în continuare linia de hotar de la limita imobilului reclamantului( punctul c, punctul C) până la frontul la stradă.
În urma măsurării suprafețelor folosite faptic de către cele două părți, expertul judiciar a constatat că folosința celor două părți este cu 18 mp mai mare decât suprafața scriptică din cartea funciară a celor două imobile teren, respectiv 1478 mp, față de 1460 mp.
Cât timp instanța nu a fost investită cu un capăt de cerere având ca obiect rectificarea înscrierilor din cartea funciară cu privire la suprafața imobilelor, folosința unei suprafețe mai mari decât cea scriptică de către părți, nu poate avea vreo relevanță la soluționarea cauzei.
De reținut este că în ambele propuneri formulate de părți cu privire la linia de hotar, ambele părți ar deține o suprafață de teren mai mare decât cea scriptică din cartea funciară, astfel că suprafața folosită în plus nu poate influența stabilirea liniei de hotar, spre deosebirea în care una din părți ar fi folosit mai puțin decât suprafața scriptică din cartea funciară, caz în care instanța ar fi exclus o asemenea variantă.
În ce privește frontul la stradă, instanța reține că în varianta propusă de pârât, frontul reclamantului la stradă( 16,44 m) ar fi mai mic decât cel stabilit pe baza scării din schița de defalcare(18 m) iar frontul pârâtului (13,49) ar fi mai mare cu 0,49 m decât cel stabilit pe baza scării din schița de defalcare( 13 m).
În ce privește varianta propusă de reclamant, instanța reține că, frontul reclamantului la stradă ( 17,13 m) ar fi mai mic decât cel stabilit pe baza scării din schița de defalcare(18 m) iar frontul pârâtului (12,8 m) ar fi mai mic cu 0,20 m decât cel stabilit pe baza scării din schița de defalcare( 13 m).
În consecință dimensiunile laturilor loturilor așa cum au fost stabilite din schița de defalcare pe baza scării precizate de expertul C. V.), nu pot constitui unic criteriu de stabilire a liniei de hotar dintre părți, în ambele variante frontul la . cu dimensiunile din schița de defalcare.
Probatoriul testimonial administrat în cauză, confirmă varianta propusă de pârât, martorul T. M.( f. 91), precizând că își aduce aminte de când e mică că limita dintre proprietăți era marcată de stâlpii metalici dinspre stradă, stâlpi ce se continuă pe linia peretelui casei reclamantului dinspre pârât.
Martorul C. I.( f. 92) precizează că părinții pârâtului au construit fântâna dinspre casa reclamantului și doar ei o foloseau, întrucât reclamantul avea o altă fântână. Totodată martorul confirmă folosirea stâlpilor de metal pentru delimitarea proprietăților, martorul asistând personal la montarea celor doi stâlpi pe aliniamentul peretelui casei reclamantului.
Examinând fotografiile de la dosar( f.95), instanța reține că limita bordurii din ciment a fântânii pârâtului, corespunde cu aliniamentul peretelui casei reclamantului.
Pe baza mărturiei celor doi martori, care individualizează linia de hotar pe aliniamentul casei reclamantului, prin raportare la cei doi stâlpi metalici( foto f. 94), a limitei bordurii fântânii construite și folosită doar de părinții pârâtului și a formei liniei de hotar din schița de defalcare, parte integrantă din sentința civilă nr. 956/1974, linie de hotar ce se observă că este liniară, instanța va reține că linia de hotar dintre cele două imobile este constituită de prelungirea liniei imaginare constituită din extremitatea casei reclamantului către terenul pârâtului și în consecință va stabili linia de mejdie între imobilul teren al reclamantului înscris în CF_ JOSENII BÂRGĂULUI, nr. top 321/1, 322/1/1 și imobilul teren al pârâtului înscris în CF_ JOSENII BÂRGĂULUI, nr. top 321/2, 322/1/2 pe linia punctelor a- b- c-d-e-f din planul de situație varianta 2( fila 42 la dosar) din expertiza judiciară topografică efectuată în cauză de expert judiciar P. L. D..
Având în vedere că această linie de hotar se suprapune parțial pe aliniamentul b-c-d-e cu limita dintre grajdurile părților și limita casei reclamantului, instanța va respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la a-i permite să edifice gardul între aceste puncte, fiind evident că este imposibil a se construi gardul pe același loc cu peretele casei de locuit a reclamantului sau cu peretele grajdului și va admite cererea reclamantului de obligare a pârâtului la a-i permite să edifice gardul între punctele a-c și e-f.
În ce privește stabilirea cheltuielilor de judecată, instanța reține că pretențiile reclamantului au fost respinse în proporție de ½( raportat la porțiunea pe care s-a respins cererea de obligare a pârâtului de a-i permite construirea gardului) și admise în aceeași proporție, astfel că și cererile de acordarea a cheltuielilor de judecată vor fi admise în aceleași proporții de ½ din cheltuielile dovedit a fi suportate.
În timp ce reclamantul a dovedit suportarea doar a taxei judiciare de timbru( 27 de lei, chitanță fila 3, chitanță fila 13), pârâtul a suportat parte din onorariul expertului judiciar topograf – 500 lei, chitanță fila 21( cealaltă parte din onorariu fiind suportată de stat cu titlu de ajutor public judiciar - încheiere fila 87) și onorariu avocațial ( 1000 lei chitanță fila 96), în consecință raportat la art. 274 și 276 din cod procedură civilă de la 1865 instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 13,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cotă parte de ½ din taxa de timbru și timbru judiciar suportate de reclamant, în limita pretențiilor admise reclamantului, va obliga reclamantul la plata către pârât a sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cota de ½ din onorariul avocațial și onorariul expertului judiciar suportate de pârât și va compensa cheltuielile de judecată dispuse, urmând ca reclamantul să mai achite pârâtului suma de 986,2 lei.
În ce privește onorariul expertului judiciar suportat de stat, raportat la art. 18 din OUG 51/2008, va fi pus în sarcina reclamantului în limita căderii sale în pretenții și în consecință instanța va obliga reclamantul să plătească în favoarea statului suma de 350 de lei, reprezentând cota de ½ din onorariul expertului judiciar suportat de stat ca formă de acordare ajutor public judiciar pentru pârât
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. E., cu domiciliul în localitatea Mijlocenii Bârgăului, nr. 84, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul S. T., cu domiciliul în localitatea Mijlocenii Bârgăului, nr. 83, jud. Bistrița-Năsăud, prin avocat D. M. C., având ca obiect grănițuire.
Stabilește linia de mejdie între imobilul teren al reclamantului înscris în CF_ JOSENII BÂRGĂULUI, nr. top 321/1, 322/1/1 și imobilul teren al pârâtului înscris în CF_ JOSENII BÂRGĂULUI, nr. top 321/2, 322/1/2 pe linia punctelor a- b- c-d-e-f din planul de situație varianta 2( fila 42 la dosar) din expertiza judiciară topografică efectuată în cauză de expert judiciar P. L. D..
Obligă pârâtul să-i permită reclamantului edificarea gardului pe linia de mejdie între punctele a-b și e-f.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la a-i permite să edifice gardul pe linia de mejdie între punctele b-c-d-e.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 13,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cotă parte de ½ din taxa de timbru și timbru judiciar suportate de reclamant, în limita pretențiilor admise reclamantului.
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cota de ½ din onorariul avocațial și onorariul expertului judiciar suportate de pârât.
Compensează cheltuielile de judecată dispuse, urmând ca reclamantul să mai achite pârâtului suma de 986,2 lei.
Obligă reclamantul să plătească în favoarea statului suma de 350 de lei, reprezentând cota de ½ din onorariul expertului judiciar suportat de stat ca formă de acordare ajutor public judiciar pentru pârât.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
B. M. A. S. E.
RED./DACT
BMA/R.
02.01.2015 5 ex
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Prestaţie tabulară. Sentința nr. 849/2014. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
