Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 8520/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8520/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 10565/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8520/CC/2014
Ședința din camera de consiliu din 28 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. M. A., judecător
GREFIER: P. I. G.
Pe rol fiind soluționarea cererii de încuviințare a executării silite formulată de BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC R. C..
Fără citarea părților conform art. 665 alin. 2 C.proc.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În procedura verificării competenței instituită prin art. 131 C.proc.civ., instanța, din oficiu invocă excepția necompetenței generale a Judecătoriei Bistrița în soluționarea prezentei cereri și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Constată că:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, B. R. C. a solicitat să se încuviințeze executarea silită a debitorilor B. SAROLTA și B. C., în baza contractului de credit nr._/12.12.2007, pentru satisfacerea creanței în sumă de 29.385,15 lei.
La dosar s-au depus, în copie, cererea creditorului urmăritor, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 664 al. 1 C.proc.civ. și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:
Conform art.248 Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz cercetarea în fond a cauzei.
Competența reprezintă capacitatea unei instanțe de a soluționa litigii sau de a rezolva cereri. Prin competența generală se delimitează atribuțiile instanțelor judecătorești de activitatea altor autorități sau instituții, Constituția României instituind, în această privință, principiul potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Aceasta înseamnă că toate cauzele civile sau de altă natură sunt de competența instanțelor judecătorești, cu excepția acelora date în mod expres prin lege în căderea altor autorități sau instituții - natura unor litigii determinând necesitatea rezolvării lor de către alte organe decât instanțele judecătorești.
Conform art. 665 alin.2 Cod de procedură civilă (forma în vigoare la data formulării cererii de încuviințare), prevede că „Executorul judecătoresc se pronunță asupra încuviințării executării silite, prin încheiere, fără citarea părților.”
Din acest text legal rezultă că legiuitorul a exclus din competența instanțelor judecătorești soluționarea cererile privind încuviințarea executărilor silite, stabilind ca acestea să fie soluționate de executorul judecătoresc la care s-a înregistrat cererea de executare.
Faptul că cererea de executare silită a fost înregistrată la executorul judecătoresc, în data de 17.10.2014, înainte de . Legii 138/2014, nu poate să ducă la altă soluție, instanța fiind ținută să își verifice competența în raport de legea în vigoare la data înregistrării cererii de încuviințare – cunoscut fiind faptul că legea civilă nu produce efecte după ieșirea din vigoare.
Pentru a îmbrățișa această soluție instanța reține că Legea 138/2014 nu este o lege nouă în materie de procedură, ci este o lege de modificare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Ori, conform art. 62 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”.
Plecând de la această situație, instanța reține că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 24 Cod de procedură civilă (în sensul aplicării dispozițiilor din legea 138/2014, doar executărilor începute după . acestei legi), deoarece acest text legal, conține dispoziții tranzitorii, de aplicare în timp a noului cod de procedură civilă, în raport de vechea reglementare (vechiul act normativ).
În acest sens, art. 54 alin. 1 din Legea 24/2000 prevede: „Dispozițiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ”. În cazul de față nu se pune problema existenței unui nou act normativ ci de modificare a legii de procedură existente, astfel încât dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 24 cod civil nu își găsesc aplicabilitatea.
În concluzie instanța reține că la data înregistrării cererii de încuviințare a executării silite, respectiv 22.10.2014, competența de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite a fost stabilită conform art. 665 alin.2 Cod de procedură civilă, în favoarea executorilor judecătorești.
Pentru aceste motive văzând și dispozițiile art. 129 alin. 2 pct.1 Cod de procedură civilă, potrivit cu care necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești, va admite excepția și, în temeiul art. 132 alin. 4 Cod de procedură civilă, va respinge ca inadmisibilă cererea, întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite excepția necompetenței generale a Judecătoriei Bistrița, invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea având ca obiect „încuviințare executare silită”, formulată de petentul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC R. C., cu sediul în Cluj N., Calea Dorobanților, nr. 96, ., ., jud. Cluj, ca fiind inadmisibilă.
Cu drept de recurs, în termen de 30 de zile de comunicarea hotărârii, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. M. A. P. I. G.
RED/DACT
BMA/PIG
21.11.2014 /3EX.
| ← Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 8912/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5548/2014. Judecătoria... → |
|---|
