Plângere contravenţională. Sentința nr. 3157/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3157/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 18-04-2014 în dosarul nr. 11219/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. 11._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3157/2014
Ședința publică din data de 18 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. I. F., judecător
GREFIER: B. M.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul S. M., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 24.10.2013 de intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ BISTRIȚA NĂSĂUD.
Cauza s-a judecat pe fond la data de 11.04.2014, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești la data de 18.04.2014, încheierea de ședință respectivă făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul S. M. a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 24.10.2013 de intimatul INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare arată că, prin procesul verbal atacat a fost sancționat contravențional cu amendă în suma de 4000 lei pentru comiterea contravenției prev. de art.8 alin.l pct.15 din O.G. 37/2007.
Susține că, față de modalitatea concretă în care această contravenție a fost săvârșită - și pe care de altfel o recunoaște în totalitate - amenda contravențională în cuantum de 4.000 lei apare disproporționată.
În acest sens, arată faptul ca la data controlului conducea un autovehicul dotat cu tahograf digital, astfel cum se retine în procesul verbal contestat, precum și cu cartela tahograf, astfel ca urmarea produsa de comiterea contravenției este una minima.
În aceste condiții susține că instanța poate aprecia că, în raport de persoana contravenientului, și de urmarea efectiv produsă, de faptul ca sancțiunea aplicata este deosebit de împovărătoare pentru bugetul său - reprezentând drepturile sale salariale pe o perioada de aproximativ trei luni, sancțiunea contravențională a „avertismentului" este cea justă și proporțională.
În drept nu a invocat niciun temei legal.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-6).
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii petentei ca netemeinica și nelegala; menținerea în totalitate a procesului verbal de contravenție, cu obligarea petentei de a achita amenda contravențională.
În motivare arată că agentul constatator a reținut că „efectuând o listare cu imprimanta tahohrafului digital din memoria tahografului pentru data de 19.10.2013 am constatat că șoferul conducea un vehicul dotat cu tahograf digital fără a utiliza cartela tahografică deși aceasta deține cartelă tahografică, aceasta fiind prezentată în momentul controlului cotrolului. Conform listării efectuate din memoria tahografului a rezultat faptul că vehiculul a fost condus fără card 9 ore și 18 minute, parcurgându-se 534 km."
Prin urmare, fapta contravenționala a fost delimitată corect, a existat, a fost constatată și sancționată, procesul verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului, deci petentul nu poate fi exonerat de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționat petentul este individualizată în mod clar de art. 8 alin. (1) pct. 15 din OG 37/2007 aprobată cu modificări prin Legea 371/2007.
Menționează că prin OG 37/2007 cu modificările și completările ulterioare, a fost stabilit un sistem gradual de sancționare pentru abaterile de la Regulamentul nr. 561/2006. Precizează că acest sistem gradual a fost introdus în concordanță cu prevederile Directivei 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului, Directivă prin care a fost stabilit în mod unitar gravitatea nerespectărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006.
Pe cale de consecință, apreciază că sancțiunea avertismentului nu se impune atâta vreme cât petentul a săvârșit o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, iar agentul constatator a aplicat sancțiuni îndreptate spre minimul prevăzut de actul normativ.
Față de cele precizate, având în vedere și perioada lungă în care petentul a condus fără card tahograf, apreciază că sancțiunea avertismentului nu se impune pentru că o atare situație ca cea sancționată în cauza de față, nu poate fi socotită drept o faptă cu gravitate redusă în sensul art.7 al.2 din OG 2/2001.
Avertismentul se ia când fapta are gravitate redusă, or nu se poate susține un astfel de caracter mai puțin grav, unei fapte pe care legiuitorul o prevede sub sancțiunea minimă de 4.000 lei, cea maximă fiind de 8.000 lei.
Având în vedere ca petentul nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator, intimatul solciită instanței să constate netemeinicia plângerii și sa o respingă ca atare.
In drept a invocat disp. HG 69/2012, OMTI nr. 980/2011, OG nr. 26/2011, HG nr. 995/2011, OMTI nr. 1088/2011, OMT nr. 1058/2007, OG nr. 37/2007 cu modificările și completările ulteriare, OG nr. 2/2001, art. 205 și 411 alin. (1) teza finală C. pr. civ.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 21-24).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul–verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/24.10.2013, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 4000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 pct. 15 din OG 37/2007, reținându-se că, la controlul efectuat în trafic la data de 19.10.2013 ora 23:15, în localitatea Mureșenii Bârgăului, DN 17, a fost oprită autoutilitare_, la volanul căruia a fost identificat șoferul S. M. care efectua transport rutier de marfă de la B. în Italia, operator de transport fiind . iar la verificarea documentelor și a înregistrărilor tahografice din data de 19.10.2013, efectuând o listare cu imprimanta tahografului s-a constatat că șoferul conducea un vehicul dotat cu tahograf digital, fără a utiliza cartela tahografică, aceasta fiind prezentată în momentul controlului. Din listările efectuate a rezultat că vehiculul a fost condus fără cartelă 9 ore și 18 min., parcurgându-se 534 km.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, până la dovada contrară, se bucură de prezumția de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumție este una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Instanța reține, că în cauză prezumția de veridicitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor rămâne în ființă, deoarece din probele administrate de petentul la dosarul cauzei nu rezultă o situație de fapt contrară celei reținute în conținutul procesului-verbal - faptele reținute nefiind de altfel contestate de petent.
Potrivit art. 8 alin. (1) pct. 15 din OG nr. 37/2007, următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: conducerea unui vehicul dotat cu tahograf fără a utiliza diagrame tahograf și/sau cartela tahografică;
Iar potrivit art. 9 alin. (1) litera c din OG nr. 37/2007, „contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: (...) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15-16, 18-20, 22-26, 28-30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1-11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.
În cazul de față autovehiculul condus de petent fiind dotat cu tahograf digital, conducătorul auto avea obligația de a utiliza cartela tahografului, însă acesta a prezentat la controlul efectuat cartela care nu fusese utilizată iar din datele înregistrate de tahograful digital a rezultat că autovehiculul a circulat 9 ore și 18 minute fără cartelă, parcurgând o distanță de 534 km – în mod temeinic fiind astfel reținută în sarcina petentului contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 15 din OG 37/2007.
În consecință, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor face dovada deplină a situației de fapt reținute și că a fost legal și temeinic încheiat, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea aplicată (amendă la minimul special prevăzut de lege) este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului – petentul parcurgând o distanță considerabilă (534 km) fără a utiliza cartela tahografului – ori oboseala la volan este una din cauzele principale a accidentelor de circulație, trebuind în consecință să fie descurajate astfel de fapte.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, încheiat la data de 24.10.2013 contestat, este legal și temeinic iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca fiind neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul S. M., domiciliat in Mun. B., ., ., ., CNP_, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 24.10.2013 de INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORUL RUTIER, cu sediul in București ..38, sector 1, cod fiscal_, cu sediul procesual ales in Cluj N., sir. Al. V. Voievod, nr. 63, jud. Cluj,.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2014.
P. GREFIER
M. I. F. B. M.
RED/DACT
M./MFI
11.08.2014
2ex,
| ← Acţiune în constatare. Încheierea nr. 1282/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7465/2014.... → |
|---|
