Plângere contravenţională. Sentința nr. 3254/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3254/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 11870/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3254/2014
Ședința publică din data de 23 aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. C. G., judecător
GREFIER: A. C. I.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul P. A., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, încheiat de intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD la data de 25.11.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În procedura verificării competenței, potrivit art. 131 C., prin raportare la dispozițiile art. 32 din OG 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
În temeiul art. 237 C., instanța deschide faza de cercetare judecătorească, etapă în care se îndeplinesc, în condițiile legii, acte de procedură la cererea părților ori din oficiu, pentru pregătirea dezbaterii în fond a procesului, dacă este cazul.
În baza prevederilor art. 238 alin. 1 C., ținând seama de împrejurările cauzei, raportat la obiectul cauzei, la probele solicitate, la apărările formulate, văzând necesitatea soluționării procesului într-un termen optim și previzibil, instanța estimează durata necesară cercetării procesului ca fiind de 2 luni.
În temeiul art. 258 C., instanța încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
În temeiul art. 258 C., având în vedere faptul că nu s-a indicat nici teza probatorie pentru a se putea analiza admisibilitatea acesteia, instanța respinge proba testimonială propusă de petent pe motiv că aceasta nu este utilă, concludentă și pertinentă pentru soluționarea cauzei.
În baza art. 244 C., nemaifiind alte excepții și cereri de formulat, instanța declară faza cercetării judecătorești încheiată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul P. A. a solicitat să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD la data de 25.11.2013, ca fiind netemeinic și nelegal, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare se arată că petentul locuiește în municipiul Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, împreună cu fosta sa soție, C. L., și cei doi copii pe care îi au împreună. Din septembrie 2013, cei doi sunt divorțați, însă s-au separat faptic de aproximativ un an de zile, petentul locuind împreună cu fiul său de 10 ani într-o cameră, iar fosta soție împreună cu fiica lor de 17 ani, în altă cameră, holul, baia și bucătăria fiind folosită în comun.
În seara zilei de 25.11.2013, fosta soție a petentului a plecat de acasă, aceasta având obiceiul de a pleca și lipsi peste noapte frecvent. În jurul orei 22.00, după ce a verificat copiii, petentul susține că a închis ușa de la intrare, neștiind că fosta sa soție se va întoarce. A doua zi, când a venit de la lucru, părinții acestuia, care locuiesc în aceeași curte, i-au înmânat procesul – verbal contestat. Acesta, găsind-o acasă pe fosta sa soție, i-a cerut explicații deoarece consideră că nu a comis faptele consemnate de către agentul constatator, spunându-i că putea să bată la geam sau la ușă dacă voia să intre în casă, sau să sune la telefon pe oricare membru din familie, lucru pe care nu l-a făcut. În schimb, aceasta a luat procesul – verbal de pe masa din bucătărie și l-a aruncat în foc.
Petentul mai învederează că nici agentul care a răspuns la sesizarea soției sale nu l-a contactat în niciun fel. În motivarea petitului subsidiar invocă faptul că, deși este salariat, este singurul care suportă toate cheltuielile casei și întreținerii celor doi copii.
În drept s-au invocat prevederile art. 7 și 8 din Legea 61/1991 și art. 6, 7, 8 și 31 și urm. din OG 2/2001.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 11) și s-a solicitat admiterea probei testimoniale cu martorul M. D..
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care și-a exprimat poziția față de plângerea formulată, arătând că nu se opune admiterii acțiunii.
Astfel, prin procesul – verbal contestat, petentul a fost sancționat cu 200 lei amendă (minimul special) pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 28 din Legea 61/1991 republicată, reținându-se că, în data de 25.11.2013, fiind la domiciliul său din Bistrița, ., a alungat-o din locuința comună pe soția sa, P. L..
Agentul constatator a fost dirijat la locul faptei în urma apelului telefonic efectuat la numărul 112 de persoana care s-a recomandat cu numele de P. L., aceasta reclamând că a fost alungată din locuința comună de către petent. Acesta a încercat să ia legătura cu petentul care nu a deschis ușa și nu a răspuns la telefon, de față fiind numita A. F., aceasta semnând procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției în calitate de martor asistent.
În conformitate cu art. 3 pct. 28 din Legea 61/1991 republicată, constituie contravenție alungarea din locuința comună a soțului sau soției, a copiilor, precum și a oricărei alte persoane aflate în întreținere. Legea prevede care sunt persoanele a căror alungare din locuința comună se sancționează contravențional iar principiul legalității incriminării presupune identitate între fapta comisă în concret și fapta prevăzută de norma de incriminare.
În speță, persoana alungată este fosta soție a petentului – căsătoria fiind desfăcută prin Sentința civilă nr. 7349/2013 din 20.09.2013 a Judecătoriei Bistrița. Confuzia a fost creată de petentă care i-a relatat agentului că este în proces de divorț cu petentul și s-a prezentat sub numele de P., deși instanța încuviințase reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de C..
În condițiile date, petentul apreciază că fapta nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 3 pct. 28 din Legea 61/1991, putând atrage eventual altfel de răspundere decât cea contravențională, astfel că nu se opune anulării procesului-verbal de contravenție contestat.
În drept s-au invocat prevederile art. 3 pct. 28 din Legea 61/1991.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 16-17).
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 25.11.2013, întocmit de intimat, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se în sarcina sa că, în data de 25.11.2013, la ora 22:13, a alungat din locuința comună pe soția sa, P. L., locuință care este situată în municipiul Bistrița, pe ., iar cei doi se află în proces de divorț și partaj. Procesul-verbal a fost întocmit la fața locului, în lipsa contravenientului, cele consemnate în cuprinsul său fiind atestate de martorul asistent A. F..
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, în sensul larg al acestui termen. Una dintre trăsăturile contravenției este tipicitatea, care reprezintă corespondența care trebuie să existe între fapta concretă comisă de contravenient și modelul abstract descris prin norma de incriminare a contravenției. Pentru ca o faptă concretă să fie contravenție, trebuie ca elementele sale să se suprapună exact peste cele abstracte existente în descrierea legală a contravenției. De asemenea, o altă trăsătură a contravenției o reprezintă legalitatea, care implică trăsătura contravenției de a fi prevăzută de lege. În consecință, nicio persoană nu poate să răspundă contravențional în lipsa unei norme care să stabilească împrejurarea că fapta comisă este contravenției și nicio persoană nu poate fi sancționată cu o sancțiune contravențională pe care legea nu o prevede.
Potrivit art. 3 pct. 28 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, în forma în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (art. 2 pct. 28 în prezent, în urma republicării din data de 07.02.2014) constituie contravenție alungarea din locuința comună a soțului sau soției, a copiilor, precum și a oricărei alte persoane aflate în întreținere. Așadar, textul de lege determină în mod expres și limitativ persoanele care pot avea calitatea de subiect pasiv – soțul/soția, copiii sau o persoană aflată în întreținere.
După cum arată în mod corect intimatul, agentul constatator a reținut greșit faptul că numita C. L. (fostă P.) ar fi deținut la data constatării și sancționării contravenției, 25.11.2013, calitatea de soție a petentului, prin Sentința civilă nr. 7349/2013 din 20.09.2013 a Judecătoriei Bistrița, definitivă la aceeași dată cu privire la divorț, dispunându-se desfacerea căsătoriei dintre cei doi soți.
Din moment ce la data constatării și sancționării contravenției numita P. L. nu mai avea calitatea de soție a petentului, dar nicio altă calitate prevăzută de art. 3 pct. 28 din Legea nr. 61/1991, se poate conchide în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de acest text de lege, cerința subiectului pasiv calificat nefiind întrunită.
Din considerentele expuse mai sus, instanța reține că procesul-verbal . nr._ din data de 25.11.2013 nu este temeinic, astfel că va dispune anularea acestuia.
Față de prevederile art. 453 Cod proc. civ., cheltuieli de judecată nu se vor acorda, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul P. A., CNP_, cu domiciliul în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, CUI_, cont nr. RO17 TREZ 1015 032X XX00 3248, deschis la Trezoreria Bistrița, cu sediul în Bistrița, .. 1-3, jud. Bistrița-Năsăud.
Dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.11.2013.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. C. G. A. C. I.
RED./DACT
CCG/R.
05.05.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 167/2014. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 9091/2014. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
