Întoarcere executare. Sentința nr. 7006/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7006/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 3139/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7006/2014
Ședința publică din data de 23 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. V., judecător
GREFIER: B. C. I.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamanta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA NĂSĂUD, în contradictoriu cu pârâtul T. V. și cu chematul în garanție ., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 19.09.2014, note scrise din partea reclamantei.
Față de actele existente la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA NĂSĂUD a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul T. V., să dispună întoarcerea executării instituite în dosarul execuțional nr. 154/ex/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc B. D. M..
În motivare arată că, prin Sentința civila nr. 340/CA/2011 pronunțata la data de 05.04.2011 de Tribunalul Bistrița Năsăud, în Dosarul nr._, C. Județeană de Pensii Bistrița Năsăud a fost obligata în favoarea reclamantului T. V., la plata unei compensații bănești egale cu cinci salarii lunare raportate la salariul de încadrare avut la data eliberării sale din funcția publica de execuție pe care a deținut-o în cadrul instituției.
La data de 21.07.2011, reclamanta CJP B-N a procedat la promovarea caii de atac - recurs - împotriva hotărârii opozabile. Prin Decizia civila nr. 1643/2012 pronunțata de Curtea de Apel Cluj în dosarul cu același număr, s-a admis recursul declarat de C. Județeană de Pensii B-N împotriva Sentinței civile nr. 340/CA/2011, pe care o modifica în sensul ca respinge cererea formulata de reclamantul T. V..
În intervalul de timp scurs de la data pronunțării sentinței de către instanța de fond (05.04.2011) și data exercitării caii de atac de către reclamantă (21.07.2011), pârâtul (în dosarul de fata) T. V. a cerut executarea silita a Sentinței nr. 340/CA/2011, investind în acest sens Biroului Executorului Judecătoresc B. D. M.. Potrivit procedurii incidente în cauza, acesta a cerut la data de 20.07.2011 Judecătoriei Bistrița încuviințarea executării silite a Sentinței civile nr. 340/C A/2011 - obiect al dosarului execuțional nr. 154/ex/2011. Judecătoria Bistrița a admis cererea și a încuviințat executarea silita prin încheierea pronunțata la data de 26.07.2011, în dosarul nr._ . Urmare admiterii cererii, s-a demarat procedura executării silite, emițându-se cele doua acte de executare: Somația și Procesul verbal din data de 02.08.2011, ambele în același dosar execuțional nr. 154/ex/2011. Astfel, la data de 24.02.2012, s-a procedat la poprirea sumei de 7.115,3 lei din contul Casei Județene de Pensii B-N, deschis la Trezoreria Bistrița, banii fiind virați în contul beneficiarului Biroul Executorului Judecătoresc B. D. M..
Potrivit dispozițiilor art. 404 din Codul de proc.civ.- în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Având în vedere faptul că Sentința civilă nr. 340/C A/2011 (titlul de creanță) a fost desființată în totalitate prin Decizia civilă nr. 1643/2012, apreciază că pârâtul T. V. a realizat o îmbogățire fără justă cauză, pentru sumele anterior indicate - fapt pentru care solicită să fie obligat să le restituie.
Pentru a se afla în prezenta raportului juridic de drept material care sa permită introducerea acțiunii de întoarcere a executării, reclamanta consideră ca este necesara îndeplinirea celor doua condiții: sa se fi procedat la executarea integrala a obligației stabilita prin titlu executoriu, iar executarea sa fie desființat ca efect al desființării titlului executoriu.
Or, potrivit expunerii anterioare, precum și anexării dovezilor concludente, din contul CJP B-N a fost reținuta și virata în contul Biroului Executorului Judecătoresc B. D. M., suma de 7.115,3 lei, în executarea titlului executoriu (provizoriu).
Urmare desființării titlului executoriu, în speța admiterea recursului Casei Județene de Pensii Bistrița Năsăud și respingerea acțiunii reclamantului T. V. (se respinge și cererea de revizuire potrivit Deciziei nr. 56/2012 pronunțata în dosarul nr._ ), se impune întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia - astfel cum își găsește reglementarea în Capitolul I, Secțiunea VI din Codul de proc. Civ.
Având în vedere aceste considerente, solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata, iar pe cale de consecința, restituirea sumelor reținute, în vederea restabilirii situației anterioare executării.
În vederea soluționării prezentului litigiu, reclamanta consideră că ar fi oportuna acvirarea dosarelor nr._ ,_ ,_ (respingerea cererii de revizuire),_ .
În drept a invocat prevederile Codului de procedura civila.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-15).
Prin înscrisul depus la fila 23 dosar, reclamanta a solicitat instanței să constate că titlul executoriu în baza căruia s-a încuviințat executarea silită (Sentința civilă nr. 340/CA/2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._ ) a fost desființat definitiv și irevocabil prin Decizia nr. 1643/2012 dată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._ (menținută prin Decizia nr. 56/2012 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în revizuire, în dosarul nr._ ).
În drept a invocat prev. art. 27 din NCPC coroborate cu prev. art. 242 alin. 2 NCPC și 245 C.pr.civ..
Legal citat, pârâtul T. V. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant și excepția inadmisibilității prezentei acțiuni. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii formulate ca fiind neîntemeiată.
Raportat la prima excepție invocata, arată faptul ca exista atât în acțiunea inițiala, din dosar nr._, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici-salarii compensatorii, cat și în dosarul având ca obiect contestație la executare,_, ca și pârât C. Teritoriala de Pensii, fiind vorba despre același raport juridic.
Se impune a fi respinsa prezenta cerere având ca obiect întoarcerea executării, raportat la excepția invocat mai sus, atât timp cat Titlul executoriu pus în executare de către pârât privește un alt pârât, decât cel care formulează prezenta acțiune, fără a dovedi în vreun fel calitatea de reprezentant, așa cum exigentele art. 161 Cod procedura civila o cer.
În ceea ce privește cea de-a doua excepție, aceea a inadmisibilității acțiunii formulate, raportat la prevederile exprese ale legii, arată faptul ca reclamanta a formulat pe rolul Judecătoriei Bistrița o acțiune având ca obiect contestație la executare, în dosar nr._, contestație prin care a solicitat același lucru, contestație respinsa de către instanța de judecata, hotărârea devenind definitiva și irevocabila câtă vreme reclamanta C. Teritoriala de Pensii nu a formulat recurs în termen legal.
Pe fondul cauzei, arată faptul ca executarea silită demarată în speță a fost încuviințată prin încheierea 6804/CC/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
În drept a invocat prev. art. 65 alin 4 5, disp.art.115-118, disp. art.3711 și următoarele din Codul de Procedura civila.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 37-39).
În data de 11.12.2013, reclamanta a depus la dosar Precizări la întâmpinarea formulată.
Referitor la excepția lipsei calității de reprezentant, arată că potrivit prevederilor art.4 alin.l, alin.2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificata și completata (intrata în vigoare începând cu data de 01.01.2011-art. 193 alin.l), de la data intrării în vigoare a legii, C. Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale devine C. Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNP, instituție care păstrează modul de organizare și funcționare, preia personalul, precum și drepturile și obligațiile acesteia.
În subordinea CNPP funcționează case județene de pensii, în fiecare municipiu-reședință de județ, precum și C. de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
Conform prevederilor art.2 alin.l și ale prevederilor art.17 lit.t)-cap.IV din H.G. nr. 118/2012 privind aprobarea Statutului Casei Naționale de Pensii Publice, CNPP are în subordine case județene de pensii și C. de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
Conducerea caselor teritoriale de pensii este asigurată de directorul executiv, care exercită o funcție publică de conducere; iar printre atributele de esența în exercitarea acestei funcții publice se număra și asigurarea reprezentării în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte casele de pensii ca urmare a aplicării dispozițiilor legale specifice domeniului propriu de activitate-lit. ț).
În susținerea poziției sale, pârâtul reclama ca titlul executoriu pus în executare de către acesta privește un alt pârât decât cel care a formulat acțiunea de fata și nu a dovedit, „potrivit exigentelor art.161 C.pr.civila,,, calitatea de reprezentant.
Coroborând prevederile legale invocate mai sus, în acord cu cele prevăzute de art.161 din C.pr.civila și cu cele conținute de prevederile art.2 alin.(l), alin.(2), alin.(3) lit. g) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, modificata și completata, funcționarul public numit, în condițiile legii, într-o funcție publică de conducere, are în ansamblul atribuțiilor sale si pe cel de reprezentare în justiție a autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cat și de delegare a competentelor.
În contextul dat, arată ca în cauza este vorba de una și aceeași instituție, și se constate ca sub ambele denumiri este una și aceeași entitate, reprezentata prin directorul executiv.
Cat privește dovada calității de reprezentant a părții, în susținerea respingerii excepției, anexează în copie certificata pentru originalitate actul de numire în funcția publica de conducere - Ordinul nr. 1044/25.07.2011.
Calitatea de reprezentant consideră ca este dovedita și susținuta, și solicită sa se constate ca lipsurile invocate pe cale de excepție s-au îndeplinit și pe cale de consecința, solicită respingerea excepției.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, arată că a argumentele prezentate de către pârât, vizează circumstanțe care nu pot fi opuse prezentei cauze nici pe calea excepției de inadmisibilitate, nici pe fondul cauzei.
În speța este vorba despre desființarea titlului executoriu (Sentința civila nr.340/CA/2011 pronunțata de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._ ) prin hotărâre irevocabilă - Decizia civila nr. 1643/2012 pronunțata de Curtea de Apel Cluj în recurs (prin care cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata sumei ce a făcut obiectul executării silite, a fost respinsa).Decizia data în recurs a fost menținută și în urma cererii de revizuire făcuta de pârât, prin Decizia civila nr.56/2012 pronunțata de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._ .
Cauza este diferita în raport cu obiectul cererii, a temeiurilor invocate, și nu întemeiază admiterea excepției.
Dimpotrivă, potrivit art.404 ind.l C.pr.civila, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau executarea silita, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării silite prin repunerea în situația anterioara. Almintere, dispozițiile incidente nu si-ar mai găsi eficienta.
Apoi, la reglementarea procedurii de întoarcere a executării a executării, legiuitorul nu are în vedere numai situația în care titlul executoriu desființat a făcut obiectul executării silite (cum este în cazul de față), ci și ipoteza în care executarea titlului s-a făcut benevol, ceea ce scoate din context inadmisibilitatea cererii.
Așadar, din dispozițiile legale pe care se întemeiază, rezulta neîndoielnic ca pentru întoarcerea executării urmare desființării titlului executoriu se cere doar existenta desființării titlului, fără o alta condiție.
Plecând de la faptul ca hotărârea de desființare a titlului executoriu este definitiva, irevocabila, acțiunea promovata se justifica, este întemeiata. Ceea ce e relevant în admiterea unei astfel de acțiuni, condiție împlinita, este doar desființarea titlului executoriu.
Cauza acțiunii în întoarcerea executării, în repunerea în situația anterioara, o constituie admiterea recursului declarat de reclamantă prin care s-a înlăturat obligația din titlul executoriu, prin însăși respingerea acțiunii reclamantului. Sentința civila-titlu executoriu si-a pierdut puterea.
., prevederile art.311 din C.pr.civila care reglementează asupra actelor de executare, coroborate cu prevederile art. 404 C.pr.civila, permit întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia ; actele de executare fiind desființate de drept.
Urmare a acestei situații juridice, pârâtul a realizat o îmbogățire fără justa cauza; restituirea acestora prin întoarcerea executării și repunerea în situația anterioara, fiind deplin justificata și se impune.
Pe fondul cauze, în baza considerentelor exprimate, reclamanta solicită instanței sa respingă excepțiile invocate și sa admită acțiunea promovata.
În drept a invocat prevederile art.161, art.311, art.404 ind.l, art.404 ind.2 alin.3, 404 ind.3.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 46-53).
În data de 13.05.2014, pârâtul T. V. a formulat Cerere de chemare în garanție a ., prin care în temeiul art. 60-63 Cod procedura civila, în ipoteza în care instanța va admite acțiunea reclamantului, solicită admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea ., la plata tuturor sumelor pe care pârâta va fi obligata sa le acorde reclamantului.
În motivare arată că, raportat la solicitarea formulate, în cursul anului 2013, printr-un contract de cesiune debit, ., în temeiul Codului civil, a încheiat cu pârâtul, un contract prin care aceasta se oblige a înlocui pe debitor cu privire la executarea obligațiilor asumate sau impuse de către eventualul creditor, în speță C. Teritorială de Pensii Bistrița-Năsăud, obligându-se de asemenea la achitarea sumei menționate, la scadență, a sumelor pe care pârâtul ar fi obligat să le achite printr-o Hotărâre judecătoreasca definitivă.
În concluzie, solicită admiterea prezentei cereri de chemare în garanție, raportat atât la actele invocate în speță cât și la temeiul de drept invocate.
În temeiul art.411, alin. 1, pct.2 Cod proc civ, solicită și judecarea în lipsa.
În drept, invocă disp. art. 1599 Cod civil, art. 60-63 și următoarele Cod Proced. Civilă..
În data de 19.09.2014, reclamanta a depus la dosar Note prin care arată că datele din dosarul cauzei (întreg probatoriu care s-a administrat) sunt deosebit de lămuritoare și nu lasă loc de interpretare.
Dovezile existente, grefate pe întregul istoric al cauzei, și pe care și-a întemeiat just cererea, consideră ca nu pot fi înlăturate prin niciuna din solicitările pe care pârâtul le-a formulat.
Introducerea în cauza a altei persoane (încheierea de ședința din data de 25.03.2014) nu este o cerere susținuta, pertinenta sau motivata. E vădit faptul ca printr-o asemenea cerere s-a încercat tergiversarea cauzei și ca finalitate, prin intermediul instanței, nerestituirea prejudiciului cauzat reclamantei prin desființarea titlului executoriu în baza căruia s-a finalizat procedura de executare silita.
În cazul de față, cererea de chemare în garanție, nu s-a făcut cu respectarea procedurii incidente, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, este nelegala și nedovedita (art.61 alin.2, art.62, ,art.H2, art.114, art.135 din C.pr.civ.) .. nu s-a aflat și nu se afla în raporturi juridice cu reclamanta și nici cu pârâtul din prezenta cauza, neavând nicio legătura cu obiectul dosarului, iar pârâtul nu poate susține și motiva cererea sa.
Chemarea în garanție este o forma de participare a terților la activitatea judiciara care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane ce ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea respectiva ar pierde procesul.
Cum instituția chemării în garanție se întemeiază pe existenta unei obligații, în cazul dat nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a chemării în garanție. Pârâtul nu afirma existenta unei obligații legale sau convenționale de garanție și nici a unei obligații de despăgubire iar sub aspectul formei cererea nu este făcuta cu respectarea condițiilor de forma prevăzute pentru cererea de chemare în judecata.
Cererea de chemare în garanție consideră că nu-si găsește rațiunea nici sub aspectul domeniului de aplicare.
Cu deplina relevanta în cauza, este și actul întocmit de executorul judecătoresc: Procesul-verbal încheiat la data de 16.03.2012 în dosarul execuțional nr.l54/ex/201l cu privire la eliberarea și distribuirea sumei rezultate din executarea silita.
Procesul-verbal din 16.03.2012 elimina orice posibilitate ca pârâtul sa poată motiva chemarea în garanție a altei persoane, în condițiile existentei dovezilor încasării creanței în nume propriu și pentru sine. În asemenea context, cum cererea reclamantei de întoarcere a executării silite vizează o soluție deplin raționala și care este destinata sa asigure o repunere integrala în situația anterioara, solicită instanței să respingă cererea de chemare în garanție, și sa dispună în sensul restabilirii situației anterioare executării.
Deși a fost legal citată, chemata în garanție nu a depus Întâmpinare și nici nu și-a delegat reprezentant în instanță pentru exprimarea poziției procesuale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 137 al. 1 Cod procedură civilă, instanța este datoare să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor de fond ori de procedură ce fac inutilă cercetarea pe fond a cauzei.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei, invocată de pârât prin întâmpinare, instanța reține că identitatea reclamantei din speța pendinte, respectiv C. Județeană de Pensii Bistrița-Năsăud este una și aceeași cu cea a Casei Teritoriale de Pensii Bistrița-Năsăud, variațiunile fiind date de decizii administrative de schimbare a denumirii instituției publice.
Astfel, potrivit prevederilor art.4 alin.1, alin.2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată și completată (intrată în vigoare începând cu data de 01.01.2011), de la data intrării în vigoare a legii, C. Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale devine C. Națională de Pensii Publice, instituție care păstrează modul de organizare și funcționare, preia personalul, precum și drepturile și obligațiile acesteia. În subordinea CNPP funcționează case județene de pensii, în fiecare municipiu-reședință de județ, precum și C. de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
Conform prevederilor art.2 alin. l și ale prevederilor art.17 lit. t) - cap. IV din H.G. nr. 118/2012 privind aprobarea Statutului Casei Naționale de Pensii Publice, CNPP are în subordine case județene de pensii și C. de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică. Conducerea caselor teritoriale de pensii este asigurată de directorul executiv, care exercită o funcție publică de conducere; iar printre atributele de esența în exercitarea acestei funcții publice se număra și asigurarea reprezentării în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte casele de pensii ca urmare a aplicării dispozițiilor legale specifice domeniului propriu de activitate - lit. ț).
Așadar, prin raportare și la dispozițiile art. 161 Cod procedură civilă, coroborat cu cele ale art. 2 alin.(l), alin.(2), alin.(3) lit. g) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, modificată și completată, funcționarul public numit, în condițiile legii, într-o funcție publică de conducere, are în ansamblul atribuțiilor sale și pe cel de reprezentare în justiție a autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cât și de delegare a competențelor, rezultă fără putință de tăgadă că numitul F. I., având funcția de director executiv, are calitatea de reprezentant dovedită și susținută, motiv pentru care instanța urmează să respingă excepția invocată de pârât.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât prin raportare la existența cauzei nr._ a Judecătoriei Bistrița, formulată de reclamantă și având ca obiect contestație la executare, respinsă de instanță printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, argumentele invocate de parte vizează circumstanțe care nu pot fi opuse prezentei cauze nici pe calea excepției de inadmisibilitate, nici pe fondul cauzei.
Astfel, potrivit art.404 ind. l Cod procedură civilă, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau executarea silita, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării silite prin repunerea în situația anterioară. Apoi, la reglementarea procedurii de întoarcere a executării a executării, legiuitorul nu are în vedere numai situația în care titlul executoriu desființat a făcut obiectul executării silite (cum este în cazul de față), ci și ipoteza în care executarea titlului s-a făcut benevol, ceea ce scoate din context inadmisibilitatea cererii.
Așadar, din dispozițiile legale pe care se întemeiază, rezultă neîndoielnic că pentru întoarcerea executării urmare desființării titlului executoriu se cere doar existenta desființării titlului, fără o alta condiție. Întrucât hotărârea de desființare a titlului executoriu este definitivă și irevocabilă, acțiunea promovată este admisibilă.
Cauza acțiunii în întoarcerea executării, în repunerea în situația anterioară, o constituie admiterea recursului declarat de reclamantă prin care s-a înlăturat obligația din titlul executoriu, prin însăși respingerea acțiunii reclamantului. Pe când, în acțiunea invocată de pârât, respectiv contestația la executare, cauza o reprezenta însăși desființarea actelor de executare efectuate în temeiul unui titlu executoriu contestat.
Așa fiind, instanța urmează să respingă și această excepție invocată, ca fiind neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, se reține că, prin Sentința civilă nr. 340/CA/2011, pronunțată la data de 05.04.2011 de Tribunalul Bistrița Năsăud, în dosarul nr._, C. Județeană de Pensii Bistrița Năsăud a fost obligată, în favoarea reclamantului T. V., la plata unei compensații bănești egale cu cinci salarii lunare raportate la salariul de încadrare avut la data eliberării sale din funcția publică de execuție pe care a deținut-o în cadrul instituției.
La data de 21.07.2011, reclamanta CJP Bistrița-Năsăud a procedat la promovarea căii de atac - recurs - împotriva hotărârii opozabile. Prin Decizia civilă nr. 1643/2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul cu același număr, s-a admis recursul declarat de C. Județeană de Pensii Bistrița-Năsăud împotriva Sentinței civile nr. 340/CA/2011, pe care o modifică în sensul că respinge cererea formulată de reclamantul T. V..
În intervalul de timp scurs de la data pronunțării sentinței de către instanța de fond (05.04.2011) și data exercitării căii de atac de către reclamantă (21.07.2011), pârâtul (în dosarul de față) T. V. a cerut executarea silită a Sentinței nr. 340/CA/2011, învestind în acest sens B. B. D. M.. Potrivit procedurii incidente în cauză, acesta a cerut, la data de 20.07.2011, Judecătoriei Bistrița încuviințarea executării silite a Sentinței civile nr. 340/C A/2011 - obiect al dosarului execuțional nr. 154/ex/2011. Judecătoria Bistrița a admis cererea și a încuviințat executarea silită prin încheierea pronunțată la data de 26.07.2011, în dosarul nr._ . Urmare admiterii cererii, s-a demarat procedura executării silite, emițându-se cele două acte de executare: Somația și Procesul verbal din data de 02.08.2011, ambele în același dosar execuțional nr. 154/ex/2011. Astfel, la data de 24.02.2012, s-a procedat la poprirea sumei de 7.115,3 lei din contul Casei Județene de Pensii Bistrița-Năsăud, deschis la Trezoreria Bistrița, banii fiind virați în contul beneficiarului Biroul Executorului Judecătoresc B. D. M..
Potrivit dispozițiilor art. 404 din Codul de procedură civilă, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Având în vedere faptul că Sentința civilă nr. 340/CA/2011 a fost desființată în totalitate prin Decizia civilă nr. 1643/2012, instanța apreciază că pârâtul T. V. a realizat o îmbogățire fără justă cauză, pentru sumele anterior indicate - fapt pentru care solicită să fie obligat să le restituie, ca efect al repunerii părților în situația anterioară.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a societății A. P. SRL, formulată de pârât în temeiul prevederilor art. 60-63 Cod procedură civilă, instanța reține că instituția chemării în garanție presupune existența unui raport juridice între partea căzută în pretenții și cea care va răspund efectiv în numele acesteia din urmă.
Astfel, în speța pendinte, societatea A. P. SRL nu s-a aflat și nu se află în raporturi juridice cu reclamanta și nici cu pârâtul din prezenta cauză, neavând nicio legătură cu obiectul dosarului.
Chemarea în garanție este o forma de participare a terților la activitatea judiciara care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane ce ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea respectivă ar pierde procesul.
Cum instituția chemării în garanție se întemeiază pe existenta unei obligații, în cazul dat nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a chemării în garanție. Pârâtul nu afirmă existența unei obligații legale sau convenționale de garanție și nici a unei obligații de despăgubire în sarcina societății.
Așa fiind, văzând considerentele expuse anterior, instanța urmează să admită acțiunea civilă formulată, cu consecința întoarcerii executării instituite în dosarul execuțional nr. 154/ex/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc B. D. M. prin restabilirea situației anterioară executării. Totodată, respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul T. V. în contradictoriu cu chematul în garanție ., ca neîntemeiată.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei, invocată de pârât prin întâmpinare.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât prin întâmpinare.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA NĂSĂUD, cu sediul în Bistrița str. ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul T. V., domiciliat în mun. Bistrița, .. 1, ., .-Năsăud și, în consecință:
- dispune întoarcerea executării instituite în dosarul execuțional nr. 154/ex/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc B. D. M. prin restabilirea situației anterioară executării;
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul T. V. în contradictoriu cu chematul în garanție ., cu sediul în Năsăud, . B, jud. Bistrița-Năsăud.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. V. B. C. I.
RED/DACT
VV/M./R.
16.10.2014-2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9868/2014. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 167/2014. Judecătoria... → |
|---|
