Pretenţii. Sentința nr. 858/2013. Judecătoria BLAJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 858/2013 pronunțată de Judecătoria BLAJ la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 1054/191/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – JUDEȚUL A.
Sentința civilă nr.858/2013
Ședința publică din data de 13.11.2013
Completul constituit din:
Președinte: R. E. S.
Grefier: M. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . Comunei J., în contradictoriu cu pârâta ..R.L. A. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa reprezentanților părților.
În baza art. 241 alin.3 Cod procedură civilă, instanța din oficiu verifică legalitatea procedurii de citare și constată că aceasta este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și reține cauza în pronunțare cu privire la această excepție.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria B. sub nr._, la data de 10.09.2013, reclamanta . Comunei J., în contradictoriu cu pârâta ..R.L. A. I., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 9338,67 lei, reprezentând sumele încasate pe nedrept și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi a României s-a stabilit că totalul de 9338,67 lei îl reprezintă sumele încasate pe nedrept de către pârâtă. Reclamanta a mai precizat că prin Decizia nr. 48/2012 Curtea de Conturi a Județului A. a dispus restituirea acestor sume.
În drept, au fost invocate prevederile art. 998 și 999 ale Codului civil de la 1864 și dispozițiile art. 194 din Noul Cod de procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: Decizia nr. 48/2012 emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi a Județului A. (filele 12-25), Contract de execuție lucrări nr. 2479/16.05.2011 (filele 26-30) și ofertă lucrări nr. 176/03.05.2011 (filele 31-33).
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Prin rezoluția din data de 01.10.2013, instanța, potrivit prevederilor art. 2 alin. 11 din Legea nr. 192/2006 actualizată, a obligat reclamanta, ca până la primul termen de judecată, să depună certificatul de informare eliberat de mediator privind dovada participării la ședința de informare, sub sancțiunea respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă (fila 35).
De asemenea, prin rezoluția din data de 01.10.2013, s-a dispus citarea pârâtei cu un exemplar din cererea de chemare în judecată și actele anexate cererii cu mențiunea că are obligația să depună întâmpinare, în termen de cel mult 25 de zile de la comunicarea cererii, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică (fila 36).
Potrivit dovezii de înmânare de la dosar, la data de 03.10.2013, actele au fost înmânate numitului Ș. V., în calitate de persoană însărcinată cu primirea corespondenței pârâtei (fila 40).
La data de 07.11.2013, după expirarea termenului acordat de către instanță pentru depunerea întâmpinării, prin serviciul registratură al instanței, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată (filele 46-47).
În motivare, pârâta a arătat că Decizia nr. 48/2012 nu îi este opozabilă. De asemenea, a precizat că la pct. 3 din decizia menționată, coroborat cu art. 1 lit. g), se poate observa faptul că este culpa exclusivă a reclamantei faptul că nu a înregistrat în evidența sa contabilă 3 grinzi de pod.
Conform contractului de execuție încheiat între părți, la art. 4 pct. 4 se prevede faptul că materialele folosite la execuția lucrării vor fi achiziționate de către reclamantă, puse la dispoziția executantei pârâte, motiv pentru care reclamanta trebuia să înregistreze în contabilitatea sa cele 3 grinzi achiziționate și puse la dispoziție conform contractului. În continuare, a mai arătat că grinzile puse în operă de către pârâtă la obiectivul de investiții construire pod Balcaciu, au fost achiziționate de către reclamantă și puse la dispoziția pârâtei, astfel că nu se poate reține în sarcina acesteia nicio culpă pentru modalitatea de achiziționare și înregistrare în contabilitatea reclamantei a celor 3 grinzi.
Pârâta a mai învederat că la pag. 7 din Decizia Curții de Conturi se menționează faptul că, raportat la cele 3 grinzi de pod puse în operă, această abatere de la legalitate și regularitate a reclamantei nu a creat prejudicii.
În final, pârâta a menționat că nu cunoaște modalitatea de stabilire a prejudiciului și ce reprezintă suma din acțiunea principală, ci doar a dedus că este vorba despre grinzi având în vedere că în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu este precizată natura sumei încasate pe nedrept.
Pârâta nu a motivat întâmpinarea în drept și nu a solicitat probe în apărare.
La termenul din data de 13.11.2013, instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de instanță din oficiu, pe care analizând-o, o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, în vederea soluționării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de lege.
De asemenea, prevederile art.601 din Legea nr.192/2006 stipulează materiile în care partea interesată sau părțile, după caz, sunt obligate să facă dovada că au participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii (în domeniul protecției consumatorilor, în materia dreptului familiei, în domeniul litigiilor privind posesia, grănițuirea, strămutarea de hotare, precum și orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate, în domeniul răspunderii profesionale, în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă, în litigiile a căror valoare este sub 50.000 lei).
Dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părți refuză în scris participarea la ședința de informare, nu răspunde invitației prevăzute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru ședința de informare, se întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul instanței.
Prin rezoluția din data de 01.10.2013, instanța, potrivit prevederilor art. 2 alin. 11 din Legea nr. 192/2006 actualizată, a obligat reclamanta, ca până la primul termen de judecată, să depună certificatul de informare eliberat de mediator privind dovada participării la ședința de informare, sub sancțiunea respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă (fila 35).
Potrivit dovezii de înmânare de la dosar, la data de 03.10.2013, actele au fost înmânate numitei Jigmund G., în calitate de funcționar însărcinat cu primirea corespondenței reclamantei (fila 39).
Instanța constată că până la primul termen de judecată stabilit în data de 13.11.2013 și acordat în acest sens reclamantei pentru a face dovada participării la ședința de informare, reclamanta nu a înțeles să dea curs dispozițiilor instanței.
Având în vedere că medierea este o activitate de interes public astfel cum este definită prin Legea nr. 192/2006, nerespectarea procedurii prealabile de prezentare la ședința de informare privind avantajele medierii în domeniile mai sus menționate anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau, după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop, conduce la aplicarea de către instanța de judecată a sancțiunii inadmisibilității acțiunii potrivit art. 2 alin. 12 din Legea nr.192/2006.
Procedura prealabilă reglementată de art. 193 Cod procedură civilă nu trebuie confundată cu anumite proceduri facultative ce tind la rezolvarea litigiilor pe cale extrajudiciară, dar care nu sunt obligatorii, iar dispozițiile art. 193 din codul de procedură civilă nu sunt aplicabile în cazul medierii deoarece Legea nr. 192/2006 nu prevede în mod expres procedura prealabilă depunerii cererii de chemare în judecată. Procedura privind participarea la ședința de informare privind avantajele medierii are un caracter special ce derogă de la regula generală prevăzută de art. 193 Cod procedură civilă, nerespectarea acesteia conducând la aplicarea de către instanța de judecată a sancțiunii inadmisibilității acțiunii, prevăzută expres de textele legale.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 2 alin. 12 din Legea nr.192/2006, instanța va admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu și, în consecință, va respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . Comunei J..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată - invocată din oficiu – și, pe cale de consecință:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta . Comunei, cu sediul în J., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. I. S.R.L. A. I., cu sediul în Mun. A. I., .. 10A, jud. A..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER, R. E. S. M. P.
Red./Tehnored.RES
02 Decembrie 2013/ 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 345/2013.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
