Fond funciar. Hotărâre din 22-10-2013, Judecătoria BOTOŞANI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 1257/193/2010*
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 22.10.2013
Completul compus din :
PREȘEDINTE – B. P.
GREFIER – G. O. - D.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect plângere fond funciar, formulată de petentul A. A. în contradictoriu cu intimații P. C., P. P., P. Ș., D. L., P. M., C. L. DE FOND FUNCIAR SULIȚA, PRIN PRIMAR și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991 PREFECTURA B., PRIN PREFECT.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 08.10.2013, fiind consemnate în încheierea din data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 15.10.2013 și apoi pentru astăzi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 27.01.2010, sub nr._ și precizată ulterior, petentul L. G. a formulat, în contradictoriu cu intimații C. locală de fond funciar Sulița, C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B., P. Ș. și D. L. plângere la fond funciar, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 1000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Poienița” și 4000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Coșuleni”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu aceste suprafețe de teren, suprafața de 1000 m.p. din „Poienița” urmând a fi exclusă din Titlul de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., din p.c. 1143.
În motivare petentul a arătat că în urma împroprietăririlor primite, tatăl său L. Ghe. V., a avut suprafața de 5000 m.p. teren situat în tarlaua „Poienița”, de la boierul F., care în rolul agricol a fost înscrisă cu 0,49 ha, și din care în Titlul de Proprietate care i s-a eliberat, cu nr._/30.07.2002, a fost înscrisă în p.c. 1204/19 o suprafață de 4000 m.p., restul de 1000 m.p. fiind deținut în fapt de petent și înscris în Titlul de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M. – autoarea intimaților.
Mai arată faptul că a mai avut teren și la Albești, de la boierul G., în suprafață de 5000 mp, netrecută în rolul agricol și nici în Titlul de Proprietate, însă din acest teren el deține în fapt 4000 m.p. în tarlaua „Coșuleni”, unde au fost puși în posesie cei care au avut rol agricol pe raza . schimb între aceste comune și că este posibil ca pentru terenul de la boier în titlul de proprietate să se fi înscris 300 m.p. în prima parcelă din titlu, însă nu dorește reconstituirea decât pentru terenul de 4000 m.p..
Petentul a învederat că în titlu mai este înscrisă la prima poziție împroprietărirea de 1 ha de la „Vădăni” primită de bunicul din partea mamei P. T., cu care a fost înzestrată mama sa și care apare și în rolul agricol, precum și suprafața de 1000 m.p. în intravilan care provine din cea de 1400 m.p. din rolul agricol, care însă a fost cumpărată fără acte, așa încât nu are nici o pretenție la diferență.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri și memorii și a cerut audierea martorilor A. Ghe., înlocuit apoi cu M. C., iar în prelungire cu Ș. Ghe. și M. M..
Intimatul P. Ș. în interogatoriu a arătat că nu este de acord cu anularea titlului de proprietate al mamei sale, deoarece terenul de la „Poienița” a fost primit ca împroprietărire de către bunicul său P. I., căruia i s-au dat 5000 m.p., cu vecini M. I. și P. C., din acest teren 700 m.p. intrând sub apa Iazului Dracșani și totodată a precizat că în prezent el deține în fapt terenul, și că a fost lucrat câțiva ani după revoluție și de petent, deoarece tatăl său i l-a dat spre folosință unei surori de-a sa.
În apărare, intimatul a solicitat audierea martorei Bastangă Aspazia.
Judecătoria B., prin sentința civilă nr.8111 din 24 decembrie 2010, a admis plângerea și a dispus modificarea HCJ B. nr. 56/1991, în sensul că a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului și pentru suprafețele de 1000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Poienița” și 4000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Coșuleni”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu aceste suprafețe de teren.
A constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/26.04.2002, emis pe numele P. M., în sensul că a exclus suprafața de 1000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în p.c. 1143, individualizat potrivit schiței realizate de Primăria . – f. 69 ds..
În motivele soluției sale, a reținut judecătorul de fond că, potrivit adreselor trimise la dosar de către C. L. Sulița, petentul a obținut prin Titlul de proprietate nr._ din 30 iulie 2002 reconstituirea suprafeței de 1,53 ha, din care 4000 mp la „Poienița” și 1000 mp intravilan, deși petentul a depus la dosar extrasul eliberat de Arhivele Naționale - Direcția Județeană B. prin care a dovedit împroprietărirea tatălui său L. Gh.V. cu suprafața de 5000 mp la „Poienița” și cu 5000 mp Albești Ghe.G..
De asemenea, s-a arătat că, prin adresele trimise la dosar, C. L. Sulița a precizat faptul că petentul a fost pus în posesie cu suprafețele solicitate prin prezenta cerere, respectiv cu 1000 m.p. în „Poienița”, cu vecinii P. M., P. C., iaz și DE, precum și cu 4000 m.p. în tarlaua „Coșuleni”, cu vecinii R. P., M. Ghe., DE și DE, care provin din împroprietărirea făcută tatălui său, și din care cei 1000 m.p. au fost incluși în Titlul de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., în p.c. 1143, din cauza faptului că . evidențe.
În plus, s-a evocat în considerente că, și martorii audiați în cauză au confirmat deținerea terenului de către petent până în anul 2009 inclusiv, relevant fiind faptul că vechiul amplasament al autorului petentului este cel solicitat, pe care C. L. Sulița a permis să-l dețină încă din anul 1990, creându-i convingerea că acționează în legalitate, petentul fiind recunoscut și de către celălalt vecin-proprietar de . sentinței, D. L. și P. Ș. au declarat recurs în termen legal, criticând soluția instanței de fond care s-a investit cu o contestație la Legea nr.247/2005, solicitând direct în instanță o reconstituire a dreptului de proprietate fără respectarea procedurii prealabile ce ar fi presupus adresarea petentului Comisiei de fond funciar.
În plus s-a criticat și faptul că nu s-a avut în vedere că terenul de 1000 mp acordat de instanță nu face trup comun cu cei 4000 mp din tarlaua „Poienița”, unde a fost împroprietărit autorul petentului cu 5000 mp, și s-a arătat că în realitate petentul deține întreaga suprafață de 5000 mp la un loc, iar dacă s-a pierdut teren, acest fapt se datorează surpării malului iazului cu care se învecinează.
De asemenea, se evocă în continuarea motivelor de recurs că instanța nu a solicitat copie după certificatul de moștenitor a titularei dreptului de proprietate a cărui anulare a hotărât, respectiv a defunctei P. M., și nu i-a introdus în cauză pe toți moștenitorii, încât se impune casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare.
Recursul a fost considerat întemeiat, în special în raport de ultimul motiv, al nelegalei citări, deoarece reclamantul a pretins și a și obținut anularea titlului de proprietate nr._ din 26 aprilie 2002, emis pe numele defunctei P. M., în contradictoriu doar cu moștenitorii P. Ș. și D. L..
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că moștenitorii prezumați sunt cei doi pârâți, dar și numiții P. M., P. P., P. C. care nu au fost introduși în cauză sau citați pentru a-și exprima punctul de vedere în legătură cu succesiunea autoarei lor, instanța de fond încălcând astfel principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.
Așa fiind, Tribunalul B., în temeiul art.312 Cod procedură civilă, a admis recursul și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu obligația de a proceda la o cercetare judecătorească corespunzătoare pe fondul cauzei în sensul în care instanța de recurs a reținut că „părțile litigante au dovedit că autorii lor au avut înainte de cooperativizare terenuri cu amplasamentul în litigiu este imposibil de stabilit cu certitudine suprafețele la care ar fi îndreptățite părțile potrivit rolurilor agricole fără administrarea unei probe cu expertiza cadastrală care să le identifice atât în teren cât și în relație cu actele de reconstituire eliberate, respectiv numărul parcelelor cadastrale.
De altfel, în sprijinul acestei aprecieri a instanței de recurs trebuie evidențiată și susținerea recurentei că terenul de 1000 mp înscris în titlul său de proprietate deși se află în aceiași . parcelar decât cel în care se regăsește terenul de 4000 mp al reclamantului cu care ar trebui potrivit înscrisurilor prezentate de acesta să formeze un trup comun, aspect ce trebuie atent verificat, întrucât la prima vedere, verificând vecinătățile suprafeței de 4000 mp și ale celei de 1000 mp se observă că sunt îndepărtate, fiind vorba de p.c. 1143 (titlul de proprietate P. nr._) și 1204/19 (titlul de proprietate L. G. nr._-filele 3,13 dosar fond).”
Având în vedere dispozițiile obligatorii ale instanței de recurs, în rejudecare instanța a dispus citarea în calitate de intimați a numiților P. C., P. P., P. Ș., P. M. și D. L., alături de C. locală de fond funciar Sulița, C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B.. Având în vedere decesul petentului L. V. G. și solicitarea numitei A. A.-L. în calitate de unică moștenitoare a acestuia, instanța a dispus introducerea acesteia în cauză în calitate de petent (fila 137).
La termenul din data de 15.10.2012 a fost admisă administrarea probei cu expertiză tehnică de specialitate topografie, cadastru și geodezie fiind prorogată discutarea admiterii probei testimoniale după realizarea raportului de expertiză. La termenul din data de 20.09.2013, ținând cont de dispozițiile instanței de recurs, concluziile raportului de expertiză și suplimentului acestuia, precum și de neindicare în mod concret a tezei probatorii, instanța a respins solicitarea apărătorului intimaților de readministrare a probei testimoniale cu audierea martorilor.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese la OCPI B. pentru a se comunica documentația și anexele care au stat la baza emiterii HCJ nr. 56/27.08.1991 și la Primăria Comunei Sulița pentru a se comunica copia planului cadastral pentru titlul de proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele L. G. și pentru titlul de proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., înscrisuri depuse la dosar (filele 44-48, 62-81).
Analizând materialul probatoriu administrat instanța reține următoarele:
Prin cererea sa, petentul L. G. a solicitat modificarea HCJ B. nr. 56/1991 în primul rând în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Coșuleni”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu această suprafață de teren.
Având în vedere Titlul de proprietate nr._/30.07.2002 ,așa cum a fost modificat (fila 169 verso) și concluziile raportului de expertiză de la punctul 8 (fila 53-54) în care se arată că reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 4000 m.p. a fost aprobată de către C. Județeană de Fond Funciar și a fost trecută în titlul amintit, emis pe numele lui L. G. prin HCJ nr. 87/2013, fiind identificat și delimitat în .. 1438/56 în extravilanul . să respingă acest capăt de cerere ca rămas fără obiect.
În al doilea rând, petentul L. G. a solicitat modificarea HCJ B. nr. 56/1991 în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Poienița”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu această suprafață de teren și constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., în sensul de a exclude suprafața de 1000 m.p. situată în p.c. 1143.
Cu privire la acest capăt de cerere, instanța reține că, potrivit Titlul de proprietate nr._ din 30 iulie 2002 (fila 169) petentul a dovedit reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1,93 ha, din care 4000 mp la „Poienița” și 1000 mp intravilan .> Cu toate că prin adresele trimise la dosar (primul dosar de fond fila 42), Primăria Comunei Sulița a precizat faptul că petentul a fost pus în posesie cu suprafața solicitată prin prezenta cerere, respectiv cu 1000 m.p. a fost inclusă în Titlul de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., în p.c. 1143 se subliniază că . evidențele comisiei (L. G. neînscriind-o în titlul său de proprietate).
Mai mult decât atât, din analiza HCJ 56/27.08.1991 și a anexei sale (fila 48) reiese foarte clar că petentul L. V. G. a solicitat spre reconstituirea dreptului de proprietate doar în ceea ce privește suprafața de 1,53 ha și a fost validat cu privire la întreaga suprafață, Titlul de proprietate nr._/30.07.2002 fiind eliberat pentru suprafața de 1,53 ha. Or, având în vedere că prin HCJ nr. 87/2013 această suprafață a fost majorată cu 4000 m.p. instanța nu poate reține argumentul că petentul a fost în eroare cu privire la suprafața deținută atâta timp cât Titlul de proprietate a fost eliberat în data de 30.07.2002 și în cuprinsul său se regăsește întreaga suprafață solicitată și amplasamentul său.
De asemenea, instanța reține concluziile raportului de expertiză (fila 46) unde se arată că terenul în suprafață de 1000 m.p. din tarlaua „Poienița” a fost trecută în titlul de proprietate nr._/26.04.2002 fiind stăpânit din 2009 de către P. Ș., acesta fiind și cel care a plătit și impozitele. Prin răspunsul la obiecțiunile raportului de expertiză, întocmit de Ing. N. I. (fila 199 – 200), se arată că „real în teren și conform titlului de proprietate, moștenitorii defunctei P. M. țin și stăpânesc suprafața de 7500 m.p, cât în titlul lor de proprietate și nu mai mult” și că „nu sunt diferențe față de titlurile de proprietate mai puțin suprafața de 1000 m.p. revendicată de moștenitoarea lui L. G. și care în prezent este trecută în Titlul de proprietate emis pe numele P. Gh. M.”.
Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că nu s-a făcut dovada existenței unei cereri de reconstituirea a dreptului de proprietate în temeiul L. 18/1991 sau L.169/1997 și cu privire la suprafața de 1000 m.p. revendicată și că Titlul de proprietate nr._/26.04.2002 a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale, terenul fiind liber și la dispoziția Comisiilor, instanța va respinge capătul de cerere cu privire la modificarea HCJ B. nr. 56/1991 în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Poienița”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu această suprafață de teren și constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., în sensul de a exclude suprafața de 1000 m.p. situată în p.c. 1143 ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ. instanța va obliga petenta A. A. să plătească intimaților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul de avocat conform chitanțelor nr. 87/25.07.2013 și 141/07.10.2013 depuse la dosar.
Văzând că cererea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea la fond funciar formulată de către petentul L. G. și continuată de A. A. domiciliată în ., jud. B., în contradictoriu cu intimații C. locală de fond funciar Sulița, C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B., P. C. cu domiciliul în Comune Olbia, ., Provincia Olbia Tempio, Sardinia, Italia, P. P. cu domiciliul în ., jud. B., P. Ș., cu domiciliul în ., P. M. cu domiciliul în .>D. L., cu același domiciliu.
Respinge capătul de cerere cu privire la modificarea HCJ B. nr. 56/1991 în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Coșuleni”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu această suprafață de teren ca rămas fără obiect.
Respinge capătul de cerere cu privire la modificarea HCJ B. nr. 56/1991 în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 m.p. teren situat pe raza satului Dracșani, ., în tarlaua „Poienița”, precum și completarea Titlului de Proprietate nr._/30.07.2002 emis pe numele petentului cu această suprafață de teren și constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr._/26.04.2002 emis pe numele P. M., în sensul de a exclude suprafața de 1000 m.p. situată în p.c. 1143 ca neîntemeiată.
Obligă petenta A. A. să plătească intimaților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la data comunicării.
Pronunțată în ședință publică azi, data de 22.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored. BP
Ex. 10/03.03.2014
← Pretenţii. Hotărâre din 22-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6267/2013. Judecătoria... → |
---|