Contestaţie la executare. Sentința nr. 6267/2013. Judecătoria BOTOŞANI
Comentarii |
|
Sentința nr. 6267/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 4925/193/2013
ROMÂNIA
Judecătoria B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică din 27.05.2013
Completul compus din:
Președinte – H. F.
Grefier – T. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6267
La ordine pronunțarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare formulată de către contestatoarea P. Dumitrița F., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală B..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 20 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrata la aceasta instanța la nr._ din 08 martie 2013 contestatoarea P. Dumitrița F. a solicitat in contradictoriu cu AFP B. anularea somației nr._ din 27 decembrie 2012 și a titlului executoriu nr._ din aceeași dată precum și obligarea celei din urma la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul dosar.
În motivarea contestației a arătat că intimata a emis împotriva sa un titlu executoriu pentru suma de 16 lei și respectiv 86 lei reprezentând obligații de plata accesorii, contribuții de asigurare sociala sume pe care nu le datorează întrucât nu a fost înștiințata cu privire la existenta acestora datorii, ca nu are încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate un contract ca apoi să poată avea obligații către aceasta.
Intimata a formulat întâmpinare prin care arată că în conformitate cu art. V alin.4 din OUG nr. 125/2011 pentru modificările și completarea Legii nr. 571/ 2003 privind Codul Fiscal începând cu data de 01.07.2012 casele de asigurări de sănătate predau organelor fiscale din subordinea ANAF in vederea colectării creanțelor reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice prevăzute la capitolul II și III din titlu IX al Codului Fiscal stabilite și neachitate până la data de 30.06.2012.
Prin urmare neplata la scadenta a obligațiilor fiscale a determinat organul fiscal sa declanșeze procedura silită de executare silită în baza titlurilor de creanța transmise de CAS, unele din aceste titluri fiind transmise odată cu dreptul de executare dar și in format electronic, unde se regăsește situația fiscală a debitorului.
Arată intimata că în cauză CAS nu a transmis autorității fiscale dreptul de executare ci doar evidentele debitorului în format electronic rezultând ca petenta avea o obligație restanta cu titlu de contribuție – asigurare sociala de sănătate în cuantum de 74 lei, obligația nefiind achitată, AFP B. a preluat la continuarea formelor de executare silita emițând somația nr._/2012.
Mai arată intimata ca petenta contestă această măsura dar mai arată în ce constă greșita aplicare a măsurilor de executare silita așa încât solicită respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare mai sus menționate efectuate în dosarul execuțional nr. 7/_ /_ invocând disp. art. 141 alin.1 din OG nr. 92/2003, potrivit căreia „ executarea silita a creanțelor se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritoriala își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris, potrivit legii constituie titlu executoriu sau în acceptarea legii arată petenta prin titlul de creanța fiscala se înțelege actul juridic declarativ de drepturi și obligații prin care se stabilește întinderea obligației de plata ce revine persoanei fizice sau juridice care au calitate de contribuabil.
Învederează petenta, lipsa de comunicare a actelor emisa de CAS B., decizia de impunere a somației de plata și a titlului executoriu, faptul ca nu a fost înștiințata în mod corespunzător în legătura cu obligația de plata.
F. de situația de fapt descrisa de actele existenta la dosar, instanța apreciază contestația formulată ca fiind întemeiată.
Astfel instanța, retine ca potrivit disp. art. 141 alin.1 din OG nr. 92/2003 executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu.
Potrivit aceluiași act normativ executarea silită a creanțelor fiscale presupune ca premiza esențiala existenta unui titlu de creanța care să fi devenit executoriu prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege ceea ce nu s-a realizat în cauza nu se cunoaște proveniența creanței.
Dispozitivul art. 110 din OG nr. 92/2003 stipulează că titlu de creanța este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscala întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii.
În cauza de fata intimata nici măcar nu a depus la dosar decizia de impunere.
Art. 141 alin. 2 din OG nr. 92/2003 statuează ca titlu de creanța devine executoriu la data la care creanța fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau un alt mod prevăzut de lege.
Se impune a se face distincție intre titlu de creanța și titlul executoriu.
Or „ daca atât titlul de creanța cât și titlul executoriu constituie temeiul legal pentru colectarea creanțelor fiscale, deosebirea esențiala dintre cele doua documente justificatoare consta in faptul ca unul din ele ( în speța titlul de creanța) se refera la creanțele fiscale care nu au ajuns la scadența prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege, iar celalalt ( în speța titlul executoriu), se refera tocmai la creanțele fiscale care au ajuns la scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege, titlul executoriu fiind practic documentul specific de începere a procedurilor de executare silită. ( Codul de procedura fiscala comentat și explicat D. R. ș.a.).
În prezenta cauza titlul de creanța, decizia de impunere nu a devenit titlu executoriu întrucât decizia nu a fost comunicata in mod legal debitoarei anterior procedurii de executare silită astfel încât să curgă termenul de plata prevăzut de lege și apoi la împlinirea acestuia se putea vorbi și de existenta unui titlu executoriu.
În cauză intimata a depus o xerocopie a unei comunicai către debitoare a titlului executoriu și a somației și chiar daca s-ar fi făcut dovada unei comunicări a deciziei odată cu cele doua acte de executare nu este legal, întrucât decizia titlului de creanța trebuia comunicat anterior pentru a curge termenul de plata ( de care erau legate anumite drepturi ale debitoarei) și abia după împlinirea termenului existând decizie asupra emiterii titlului executoriu și somației.
Ca urmare instanța constata că nu există o decizie de impunere, ci nu s-a realizat o procedura de comunicare efectiva a acesteia către debitoare ca în acest mod decizia de impunere nu a putut deveni titlu executoriu, deoarece lipsind aceasta comunicare prevazută de lege nu a început curgerea termenului care transforma titlul de creanța in titlu executoriu.
În funcție de aceasta comunicare care trebuie sa fie anterioara executării silite curg o . drepturi ale debitoarei, cum ar fi al contestării deciziei la organul ierarhic superior și apoi la instanța de contencios administrativ, drepturi de care debitoarea nu poate fi lipsită.
Susținerea contestatoarei ca nu datorează CAS, întrucât nu are contract încheiat cu aceasta sunt aspecte ce țin de substanța titlului neputând fi analizate în contestația la executare, doar în cazul în care nu ar fi avut o cale separata și apoi faptul ca în prezenta cauză contestatoarea facă apărări și cu privire la cuantumul sumelor, denota încă odată în plus că decizia nu i-a fost comunicată legal debitoarei, contestatoarea făcând referire și la substanța titlului.
În consecința instanța reținând ca în cauza titlul de creanța nu a devenit titlu executoriu prin ceea ca nu a fost comunicat către debitor și ca fără titlu executoriu nu poate aceasta executare silită, urmează a admite contestația la executare și a dispune anularea formelor de executare efectuate împotriva debitoarei contestatoarei.
Având în vedere ca s-a procedat conform dispozițiilor art. din OG nr. 51/2008 la scutirea contestatoarei de la plata taxei de timbru în sumă de 194 lei acestea vor rămâne în sarcina statului având în vedere și disp. art. 23 (1) lit.e din Legea 146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de către contestatoarea P. Dumitrița F., cu domiciliul în localitatea T. V., ., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală B., cu sediul în B., .. 5, județul B..
Dispune anularea formelor de executare întocmite de A.F.P. B. reprezentate de somația nr._ din 27.12.2012 și a titlului executoriu nr._ din 27.12.2012.
Cheltuielile de judecată în sumă de 194 lei taxă timbru acțiune avansate de acesta rămân în sarcina sa în baza art. 23 ( 1) lit. e din Legea 146/1997.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. H.F./Tehnored. TC./Ex.4/01.07.2013
← Fond funciar. Hotărâre din 22-10-2013, Judecătoria BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7444/2013. Judecătoria... → |
---|