Partaj judiciar. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 7664/193/2012
Dosar nr._ Partaj succesoral
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Nr._
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier A. H.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta-pârâtă K. N., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. M., având ca obiect partaj succesoral.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 28 octombrie 2013, apoi la data de 04 noiembrie 2013 și 11 noiembrie 2013, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 28.05.2012 sub nr._, reclamanta K. N., în contradictoriu cu pârâta C. M. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se rezolve succesiunea după tatăl său, C. C..
În motivare, reclamanta arată că tatăl său s-a despărțit de mama sa de când era ea mică și s-a recăsătorit cu numita Fîrtate M..
Menționează că în anul 2009 tatăl său s-a îmbolnăvit de cancer, iar în decembrie 2009 a decedat. După înmormântare a căzut de acord cu numita C. M. (soția de a doua a tatălui ei) de a face partajul și să îi dea partea ei din apartament și bunuri în bani, iar C. M. să rămână în apartament.
Arată că au trecut ani din 2010 și pârâta nu are de gând să rezolve această problemă.
Mai arată că în apartamentul a cărui partajare o solicită – fila 32, locuiește pârâta, fiul acesteia cu soția sa, iar tatăl ei nu a avut nici un copil cu pârâta, fiul pârâtei este din altă căsătorie.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională – filele 14-18.
Prin întâmpinare, pârâta-reclamantă a invocat a invocat excepția netimbrării cererii și nerespectării procedurii prealabile prevăzute de art. 109 V.C.proc.civ. – excepții rămase fără obiect ca urmare a complinirii lipsurilor de către reclamanta-pârâtă – fila 56, de asemenea pârâta-reclamantă a invocat prescripția dreptului de opțiune succesorală a reclamantei-pârâte, excepția lipsei calității procesuale active, iar prin cererea reconvențională pârâta-reclamantă a arătat că moștenirea este grevată de un pasiv succesoral, privitor la cheltuielile făcute cu înmormântarea, parastasul și pomenirile ulterioare, precizate la termenul de judecată din data de 29.01.2013 - fila 34.
La data de 28.03.2013, reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând și partajarea unor bunuri mobile aflate în apartament – filele 46-47.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părți și proba testimonială cu martorii D. M., pentru reclamanta-pârâtă – fila 68 și martorii Poamă-N. L. – fila 66 și D. T. – fila 67.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
La data de 06.12.2009 a decedat în Mun. B. numitul C. C., cu ultimul domiciliu în Mun. B., jud. B..
Reclamanta K. N., fiica defunctului C. C., a chemat în judecată pe pârâta C. M., soția supraviețuitore, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se efectueze partajul succesoral după tatăl său, C. C.. Reclamanta a precizat bunurile a căror partajare o solicită – fila 32 și 46-47.
Pârâta-reclamantă a invocat prescripția dreptului de opțiune succesorală a reclamantei-pârâte și, pe cale de consecință, excepția lipsei calității procesuale active.
Reclamanta-pârâtă a dat la data de 13.07.2011 declarația autentificată sub nr. 1990/13.07.2011 – BNPA „M. S. D.-I. Miahela B.”, B. – fila 5, prin care a arătat că a acceptat succesiunea defunctului C. C., față de care are calitatea de fiică, prin acte de stăpânire în fapt a averii.
Succesibilul, respectiv persoana care îndeplinește condițiile pentru a putea moșteni, dar care nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală, are dreptul de a alege între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii și desființarea acestui titlu, prin renunțarea la moștenire.
Vechiul Cod civil, aplicabil în speță, raportat la data decesului numitului C. C., precizează la art. 686 C.civ. un principiu de ordine publică, respectiv „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine”.
Principiul „nemo invitus heres” (nimeni nu poate fi moștenitor fără voia lui), domină dreptul de opțiune succesorală. Succesibilul are un drept absolut de a alege între posibilitățile conferite de dreptul de opțiune. El nu poate fi obligat să justifice motivele pentru care a acceptat sau a renunțat la moștenire, nici să răspundă pentru consecințele alegerii făcute.
De asemenea, opțiunea succesorală nu poate fi afectată de termen sau condiție, deci trebuie să fie un act juridic pur și simplu, neafectat de modalități. Dacă opțiunea ar fi afectată de o modalitate, nu ar putea produce niciun efect, fiind nulă absolut.
Dacă există o pluralitate de succesibili, precum în prezentul dosar, fiecare este liber să opteze în sensul dorit, indiferent de alegerea făcută de ceilalți, deci este posibil ca unii să accepte moștenirea, alții să renunțe la ea.
Părțile au posibilitatea ca în temeiul art. 81 din Legea nr. 36/1995 să se adreseze notarului public pentru eliberarea unui certificat de calitate de moștenitor, astfel, potrivit dispozițiilor legale menționate, „în cazul în care nu s-a făcut dovada existenței unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operațiuni de durată și moștenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moștenitor.”
Potrivit art. 700 V.C.civ, termenul de 6 luni pentru acceptarea moștenirii începe să curgă de la deschiderea succesiunii, în speță 6 decembrie 2009.
În cauză, reclamanta nu au făcut dovada existenței unui act de acceptare expresă a moștenirii în termenul de 6 luni. Repunerea în termen, la care se refera la art. 700 alin.2 Cod civil, are în vedere împiedicarea moștenitorului de a se folosi de dreptul său din motive de forță majoră, numai în aceasta situație instanța putând prelungi, la cererea moștenitorului, termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârșit împiedicarea. În cauză, nu a fost solicitată repunerea în termen și nici nu se verifică un asemenea caz de forță majoră, câtă vreme reclamanta a avut cunoștință despre decesul numitului C. C. și nu a fost împiedicată să facă acte de acceptare. În plus, trebuie precizat faptul că un succesibil, o persoana care are vocație succesorală, dar care nu a făcut propriile demersuri pentru dezbaterea succesiunii are posibilitatea de a obține informații despre o eventuala dezbatere succesorala, astfel încât acest aspect nu poate fi apreciat ca un caz de forță majoră.
Pe de altă parte, nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 689 V.C.civ pentru a se considera acceptată tacit succesiunea. Pentru acceptarea tacită este necesară voința succesibilului de a accepta succesiunea, materializată în acte sau fapte din care să rezulte intenția neîndoielnică de a culege moștenirea.
Ori reclamanta-pârâtă nu a preluat vreun bun din masa succesorală, iar potrivit declarațiilor martorilor, nu a locuit în casa defunctului după decesul acestuia și nici nu a preluat bunuri din locuință. Acceptarea tacită a moștenirii nu poate fi întemeiată pe acte de conservare sau de administrare provizorie a bunurilor sau pe suportarea unor cheltuieli cu înmormântarea sau praznicele defunctului.
Așadar având în vedere că înăuntrul termenului de acceptare a succesiunii de 6 luni, reclamanta-pârâtă nu și-a exercitat dreptul de opțiune nici expres, nici tacit, titlul de moștenitor se stinge, iar succesibilul este considerat străin de moștenire.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamantei, invocată prin întâmpinare de către pârâtă, va admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată prin întâmpinare de către pârâtă, pe cale de consecință va reține că reclamanta-pârâtă nu are calitate procesuală activă pentru a solicita partajul succesoral și va respinge acțiunea principală, formulată de reclamanta K. N., în contradictoriu cu pârâta C. M., ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Având în vedere și susținerile pârâtei-reclamante și soluția pronunțată în ceea ce privește acțiunea principală, instanța va respinge cererea reconvențională, ca rămasă fără obiect.
Instanța va respinge cererea pârâtei-reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamantei, invocată prin întâmpinare de către pârâtă.
Admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată prin întâmpinare de către pârâtă.
Respinge acțiunea principală, formulată de reclamanta K. N., domiciliată în mun. B., .. 2, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. M., domiciliată în mun. B., .. 56, ., ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge cererea reconvențională, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Noiembrie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Redactat .> Tehnoredactat A.H.
Ex. 4 /18 iunie 2014
| ← Anulare act. Sentința nr. 4478/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Actiune in regres. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
