Plângere contravenţională. Hotărâre din 27-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 4527/193/2013
Plângere contravențională
ROMÂNIA
Judecătoria B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică din 27 noiembrie 2013
Completul compus din :
Președinte - H. F.
Grefier – O. B.
Sentința civilă nr._
La ordine judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul B. D. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc reprezentanții părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință.
În temeiul art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial față de dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001și estimează că cercetarea procesului se va finaliza la prezentul termen de judecată.
Din oficiu, instanța încuviințează și administrează în cauză proba cu înscrisurile depuse de societatea petentă la dosar.
Instanța se socotește lămurită și reține cauza pentru a se pronunța pe fond.
JUDECATA ,
Asupra plângerii contravenționale de față, constată că:
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 28.02.2013 sub nr._, petentul B. D. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 11.02.2013 încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, prin care a fost sancționat contravențional cu o amendă contravențională în sumă de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prev.de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare.
În motivare, petentul a arătat că la data de 14.01.2013, ora 10,52 pe DN 2 la km 335+950 în localitatea T., ar fi fost depistat în trafic autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_, circulând fără rovinietă valabilă.
Petentul susține că a vândut autoturismul marca Opel tipul Vectra nr. de identificare WOLOOOO87R5063169, . FS cilindree 1998 cmc, numitului D. G. din ., la data de 3 septembrie 2012, cu toate documentele aferente, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit . Arată de asemenea petentul că pe baza acestui contract a scos din evidență vehiculul de la impozite și taxe, a predat autoturismul noului proprietar, acesta urmând ca în termen de 30 de zile să o înscrie în circulație pe numele său, dar acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent
În dovedire petentul a depus la dosar înscrisuri (filele 5-9 ds).
Intimata, legal citat nu și-a trimis reprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Petentul B. D. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 11.02.2013 încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, prin care a fost sancționat contravențional cu o amendă contravențională în sumă de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prev.de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare.
La data de 11.02.2013 a fost emis procesul verbal de constatare a contravențiilor atacat, prin care s-a reținut în sarcina petentului că în data de 14.01.2013, ora 10,52 pe DN 2 la km 335+950 în localitatea T., vehiculul cu nr. de înmatriculare BT—03-GCGaparținând petentului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Procesul verbal a fost comunicat prin poștă, cu confirmare de primire, împotriva acestuia formulându-se, în termenul legal de 15 zile (art. 31 din OG nr. 2/2001), prezenta plângere.
Art.8 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.15/2001statuează că„ fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă”.
În conformitate cu prevederile art. 1 din OG nr. 2/2001, constituie contravenție fapta ilicită săvârșită cu vinovăție și prevăzută de lege în mod expres ca și contravenție.
Din economia textului mai sus menționat, rezultă faptul că, pentru a caracteriza o faptă ilicită ca fiind contravenție, aceasta trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative, printre care și aceea de a fi prevăzută de un act normativ în mod expres, ca fiind contravenție.
Această cerință cumulativă este una fundamentală, deoarece, în lipsa acesteia, fapta nu poate constitui contravenție, ci o faptă cu caracter mai puțin periculos ce poate da naștere unei răspunderi civile în locul unei răspunderi contravenționale sau o faptă cu un grad de pericol social mai ridicat, respectiv o faptă penală.
Prin urmare o primă sarcină a instanței de judecată sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale este aceea de a determina dacă fapta reținută în sarcina petentului este sau nu prevăzută de lege, ca fiind contravenție . Pe de o parte instanța va verifica dacă la data comiterii faptei era sau nu în vigoare textul de lege reținut de organul constatator și dacă prin acesta se stabilește că anumite fapte constituie contravenții.
Cercetând procesul verbal de constatare a contravenției,instanța a constatat că textul de lege reținut de agentul constatator ca fiind temeiul legal pentru sancționarea faptei constatate, ca fiind contravenție este în vigoare.
Cât privește temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției, deși OG nr. 2/2001 nu conține dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 se reține că procesul verbal de constatarea contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a în cadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit jurisprudenței CEDO dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de CEDO în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Solabioku și Vulic – Suedia).
Însă, forța probant ă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când apreciază probatoriul ( cauza Bosoni – Franța ).
Dispozițiile coroborate ale art.31-36 din OGnr.2/2001 dau dreptul oricărei persoane sancționate contravențional, la un proces echitabil în cadrul căruia să se poată folosi de orice mijloc de probă, orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta principiul proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare a persoanei sancționate contravențional.
Prin urmare, instanța apreciază că procesul verb al reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Întrucât este vorba despre o contravenție constată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta dau naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Așadar, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Ca atare, inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea art.1169 cod civil trebuie să ceară instanței în conformitate cu art.167 Cod procedură civilă încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul, mijloacele de probă fiind enumerate în dispozițiile art. 1170 Cod civil.
Procedând la verificarea dispozițiilor art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind legalitatea procesului verbal de constatarea a contravenției, instanța reține că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu pe cale de excepție, însă în procedura legalității actului constatator, plângerea contravențională pendinte apare ca fiind formulată în considerarea argumentelor ce vizează neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001.
Astfel, art. 2 alin.1 lit.c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stipulează vă este un act administrativ „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, modifică sau stinge raporturi juridice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ”.
Dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr. 2/2001 prevăd că „ dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului”, dând așadar caracter administrativ proceselor verbale de constatare a contravenției și subrogând această categorie de acte raporturilor de autoritate.
Nu în ultimul rând, potrivit dispozițiilor art. 3 și 4 din Legea nr. 455/2001, instanța reține că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; atât înscrisul electronic cât și semnătura electronică atașate acestora putând fi aplicate raporturilor juridice de drept privat.
Că este așa o confirmă și prevederile art.5 din Legea nr. 455/2001 în conformitate cu care „ înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”.
Actul constatator în cauză asupra căruia s-a formulat plângere reprezintă o dovadă că intimata a încheiat în sarcina petentului în formă electronică un proces verbal de constatare a contravenției, pe care nu l-a comunicat acesteia în modalitatea prevăzută de Legea nr. 455/2001, adică prin intermediul unui program informatic sau al unui procedeu similar, ci prin procedura prevăzută de OG nr. 2/2001.
Or, nici dispozițiile OG nr. 2/2001 și nici ale OG nr. 15/2002 nu prevăd expresis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator în formă electronică a procesului verbal, fiind de notorietate că acolo unde legiuitorul nu prevede în mod expres nici interpretul nu poate adăuga.
Rezultă așadar în mod neechivoc că dispozițiile legale, imperative privind modalitatea de întocmire a actelor administrative constatatoare nu au fost respectate, în speță, motiv pentru care în considerarea dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța constată întemeiată plângerea formulată de petent și va anula procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 11.02.2013 încheiat de C.N.A.D.R. SA – CESTRIN .
Văzând că cererea este scutită de plata taxei de timbru,
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul B. D., CNP_, cu domiciliul în . în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 11.02.2013 încheiat de C.N.A.D.R. SA – CESTRIN .
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
Redactat H.F.
Tehnoredactat O.B.
Ex.4/ 20.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5322/2013.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 27-11-2013,... → |
|---|
