Plângere contravenţională. Sentința nr. 529/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 529/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 18-01-2013 în dosarul nr. 18639/193/2011
DOSAR NR._ -plângere contravențională-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. -
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 18.01.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. L.
GREFIER – C. A. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 529
La ordine judecarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta S.C. E. G. S.R.L B., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimata Poliția L. a mun. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat consilier juridic A. I. pentru petenta S.C.E. G. SRL, martora N. V., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, petentul depune la dosar înscrisuri ce atestă permisiunea de folosire a locului public nr. 511/2011 pentru perioadele 20.04._11 și 01.05._12 și actele adiționale nr.1 și 2 la Permisiunea de folosire a locului public din 30.09.2011.
Instanța procedează la luarea unei declarații martorului N. V., susținerile acesteia fiind consemnate pe o filă separată atașată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul petentului pe fond.
Consilier juridic A. I. pentru petenta S.C.E. G. SRL solicită anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 30.09.2011, prin care a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1000 lei, întrucât agentul constatator nu a solicitat informațiile referitoare la autorizația de funcționare a terasei, deși avea posibilitatea, programul de lucru fiind între orele 8-24. Acesta precizează faptul că, în cazul în care agentul solicita personalului de la bar actele doveditoare pentru folosirea spațiului public, avea posibilitatea să constate existența autorizațiilor de funcționare. Mai mult decât atât, susține consilier juridic A., agentul constatator a desemnat o persoană din aceeași localitate cu el drept martor la constatarea contravenției pentru care s-a întocmit procesul verbal supus anulării.
În temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța se socotește lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza pentru a se pronunța pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată în data de 14.12.2011 sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., petenta S.C. E. G. S.R.L. a chemat în judecată pe intimata Poliția L. a Municipiului B. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 30.09.2011, prin care a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 11 din H.C.L. nr. 76/2002 coroborat cu art. 25 lit. b) din același text de lege.
În motivare se arată că, în data de 05.11.2011 petentul s-a deplasat la Direcția de Impozite și Taxe Locale pentru a plăti obligațiile bugetare, ocazie cu care a luat la cunoștință că figurează cu o amendă în cuantum de 1000 lei. A solicitat o copie după procesul verbal de contravenție constatând
că, a fost sancționat pentru „ocuparea suprafeței de 28 mp fără să dețină permisiunea de folosire, loc public, eliberată de Primăria Mun. B.”.
Mai arată petentul că a fost intrigat de faptul că s-a întocmit un proces verbal și s-a stabilit o sancțiune atât timp cât agentul constatator nu a solicitat informații în prezența contravenientului, în condițiile în care menționează reclamantul că deținea autorizație pentru spațiul cu destinație terasă pentru desfășurarea activității de alimentație publică nr. 321/26.05.2009 vizată pentru anii 2010-2011.
Astfel în baza acestui înscris consideră petentul că fapta nu există astfel încât, dacă agentul constatator ar fi solicitat informații de la petent și acesta din urmă ar fi putut să facă eventualele obiecțiuni și ar fi prezentat autorizația.
Plângerea contravențională a fost motivată în drept prin invocarea art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2002 în sensul că dintre elementele constitutive ale faptei contravenționale ar lipsi elementul material- acțiunea interzisă de norma care prevede contravenția.
În dovedire s-a anexat copie după procesul verbal de contravenție contestat, autorizație privind desfășurarea activității de alimentație publică și acte adiționale la aceasta.
Conform art. 36 din OG 2/2001, plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Poliția L. B. a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție, cu toate măsurile dispuse prin acesta, procesul verbal fiind legal întocmit, iar fapta dovedită corespunzător.
De asemenea a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, arătând că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 14.12.2011 iar procesul verbal a fost comunicat în data de 10 octombrie 2011, iar potrivit Codului de procedură civilă termenul ar fi depășit.
În susținerea menținerii procesului verbal se mai arată că, în data de 30.09.2011, în urma control efectuat în zona Calea Națională nr. 66 s-a constat că petenta a amplasat o terasă estivală pe trotuarul aferent străzii, ocupând o suprafață de circa 28 mp, fără a deține acordul Primăriei B..
Mai arată intimata că autorizația pentru desfășurarea activității de alimentație publică nr. 321/26.05.2009 a fost eliberată conform art. 571 din Codul fiscal și că nu este echivalentă sub aspect juridic cu permisiunea de folosire a spațiului public.
În dovedire s-au depus originalul procesului verbal de contravenție, H.C.L. nr. 76/2002.
În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea plângerii și în lipsa reprezentantului inspectoratului.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar, proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept:
În data de 30.09.2011, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 30.09.2011, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 11 din H.C.L. nr. 76/2002 coroborat cu art. 25 lit. b) din același text de lege.
Pentru a aplica această sancțiune, agentul constatator a reținut că, în data de 02.04.2011 în urma control efectuat în zona Calea Națională nr. 66 s-a constat că petenta a amplasat o terasă estivală pe trotuarul aferent străzii, ocupând o suprafață de circa 28 mp, fără a deține acordul Primăriei B..
Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente, existând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate și din oficiu.
Instanța reține că în sistemul european de protecție a drepturilor omului, fapta este calificată ca fiind ”acuzație în materie penală”, Curtea Europeana a Drepturilor Omului făcând aplicarea unor criterii de delimitare de materia civilă. Spre exemplu, în hotărârea A. contra României, Curtea a calificat fapta respectivă ca fiind acuzație în materie penală, astfel încât a concis că reclamantul se bucură de prezumție de nevinovăție.
De asemenea în cauza Bendenoun contra Franței, Curtea a precizat că și o sancțiune cu amenda poate duce la considerarea acuzației agenților statului ca fiind suficient de importantă pentru a justifica considerarea ei ca o acuzație în materie penală. Instanța reține însă că procesul verbal întocmit de organul constatator nu se poate bucura de o prezumție absolută de adevăr dar se bucură totuși de o prezumție simplă de veridicitate, prezumție care trebuie să fie dublată de alte probe administrate în cursul judecății.
În cauza de față instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină că mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat nu sunt conforme cu realitatea astfel încât nu pot conduce la situația înlăturării prezumției de nevinovăție. De asemenea, instanța reține pe de o parte că intimata nu a probat nici un moment situația de fapt reținută prin procesul verbal contestat, iar pe de altă parte contestatorul a administrat probe care pune la îndoială temeinicia procesului-verbal contestat.
Având în vedere cele expuse anterior, instanța consideră că procesul verbal este netemeinic întocmit.
Astfel, în fapt instanța constată, în baza declarațiilor martorei propuse de petent dar și a înscrisurilor depuse atât de petent cât și de contestator că în data de 30.03.2011 petentul a desfășurat activitate economică pe amplasamentul unei terase estivale amenajate pe domeniul public aflat în administrarea Primăriei Municipiului B..
În analiza elementelor constitutive ale contravenției instanța a avut în vedere în mod deosebit latura obiectivă a acesteia așa cum a fost învestita de către petent prin plângere. Astfel latura obiectivă a contravenției este acea parte care se poate observa de către ceilalți și constă în acțiunea descrisă și interzisă de norma contravențională, rezultatul produs și raportul cauzal între acestea. Latura obiectivă este alcătuită din mai multe elemente printre care și elementul material adică acțiunea sau inacțiunea interzisă de norma care prevede contravenția.
Or, potrivit art. 11 din H.C.L. nr. 76/2002 acțiunea interzisă este reprezentată de ocuparea suprafețelor de teren, aparținând domeniului public și privat al Municipiului B. fără acordul Primăriei. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei coroborate cu alte materiale probatorii existente în dosar, reiese o situație de fapt contrară elementului material al laturii obiective descrise în art. art. 11 amintit mai sus, în sensul că contestatorul deținea autorizație de folosire a terasei, reprezentată de actul adițional nr. 2 din 30.09.2011 la Permisiunea de folosire a locului public nr. 511/2011 cu valabilitate de la 16.09.2011 până la 15.10.2011.
De asemenea, din declarația martorului propus de petent rezultă că programul de desfășurare a activității petentei era favorabil, unei informări corecte din partea agentului constatator, dacă deține autorizație, în sensul că există câte doi reprezentanți ai contestatorului permanent în unitate astfel încât se putea interesa pentru a sancționa și apoi comunica procesul verbal de contravenție.
În ce privesc apărările intimatei, precum că plângerea s-a introdus tardiv, urmează a fi respinse de către instanță pentru considerentele, constând în aceea că, prin procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție, s-a cauzat o vătămare petentei, care nu poate fi înlăturată decât prin acordarea posibilității acesteia din urmă de a se adresa instanței competente pentru a-și putea susține nevinovăția.
Altfel spus, afișarea procesului verbal pe ușa principală a locuinței destinatarului, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare de la fila 13 ds., în prezența unui martor asistent, cu care agentul „a copilarit impreuna” (fila 27 ds.), nu îndeplinește exigențele unei proceduri de comunicare care să permită celui sancționat să ia cunoștință de învinuirea care i se aduce și al cărui scop este tocmai acela de a-și putea susține nevinovăția.
Astfel aceste elemente de fapt induc o stare de dubiu în privința vinovăției contestatorului (care nu este aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție), stare de fapt care are consecințe și în privința încadrării în drept a pretinsei fapte contravenționale. Astfel lipsa laturei obiective a faptei echivalează cu lipsa faptei contravenționale înseși, iar lipsa faptei contravenționale se traduce în
plan juridic prin nulitatea absolută a actului de constatare a contravenției în condițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede că dacă fapta menționată în actul constatator nu întrunește toate condițiile cerute de textul incriminator procesul verbal va fi anulat.
Cu alte cuvinte instanța constată în baza materialului probator că fapta pretinsă nu s-a întâmplat în realitate, astfel încât în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2002 "...lipsa ...faptei săvârșite ...atrage nulitatea procesului verbal".
Având in vedere cele expuse mai sus, în temeiul art.34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța urmează să admită plângerea petentului ca întemeiată și să anuleze procesul verbal de contravenție . nr._ din 30.09.2011 ca fiind netemeinic și nelegal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta . prin reprezentant legal, A. I., cu sediul în B., .. 72, ..1, ., în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului B. cu sediul în B., ..20, jud. B.. Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.09.2011.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.01.2013.
Președinte, Grefier,
Red.CL/ Tehn. CMA
4Ex./23.01.2013
| ← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 18-12-2013,... | Pretenţii. Sentința nr. 9127/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
