Revendicare imobiliară. Hotărâre din 21-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 1531/193/2012
Dosar nr._ Revendicare imobiliară
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 21 noiembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – T. C. N.
GREFIER – L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect revendicare imobiliară, formulată de reclamanții B. C. D. și B. E. în contradictoriu cu pârâtul O. C. G..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15 noiembrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.01.2012 reclamanții B. D. și B. E. au chemat în judecată pe pârâtul O. G., pentru revendicarea suprafeței de 200 m.p. teren situat în tarlaua 134, p.c. 1068/1 din intravilan loc. N. B., oraș Flămânzi,județul B., pârâtul să fie obligat să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie această suprafață de teren și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, se arată că reclamanții sunt proprietarii suprafeței de teren pe care o revendică, vecinii terenului fiind la N – R. C., la E. – O. G., la S – R. T. G. și la V – D.S. 1966. Dovada dreptului de proprietate înțeleg să o facă cu Titlul de proprietate nr. 9207/21.11.1993 pe numele lui B. C. D.. Pârâtul le ocupă fără nici un drept suprafața revendicată, începând cu data de 19.10.2010 și până în prezent.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei testimoniale, înscrisuri și efectuarea unei expertize de specialitate topografice.
Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare (f. 15, 16 ds.) prin care a arătat că învinuirile care i se aduc nu sunt întemeiate.
Conflictul are loc de peste 29 de ani. În anul 1983 și-a construit casa iar atunci reclamanții nu erau vecini cu el, în locul lor fiind proprietar R. C., terenul fiind la CAP. Între el și R. C. a existat o înțelegere, el urmând să lucreze o suprafață de aproximativ 2.500 m.p., toamna urmând să-i dea o parte din recoltă.
În anul 1987, B. D. a intrat abuziv pe acest teren, sub pretextul că vrea să țină lot în folosință și a stabilit hatul dintre ei în mod haotic, intrând pe partea laterală unde este proprietar Ț., aproximativ 8 – 10 m.
În anul 1991 el a fost pus în posesie cu suprafața de 10 ari, eliberându-se și titlu de proprietate. În următorul an au venit moștenitorii lui R. T. și i-au revendicat terenurile, iar una dintre moștenitoare, B. M., a întocmit un act de mână prin care vinde lui B. D. suprafața de 1700 m.p. Pe această suprafață de teren reclamantul și-a făcut titlu de proprietate și a început să-l amenințe și să-i spună că îi va lăsa doar 250 mp.
Scandalul a început când vecinul R. M. și-a făcut gard pe aliniamentul dintre el și părțile din acest dosar. Cu aceeași ocazie, și pârâtul și-a refăcut gardul dintre el și reclamanți.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii, ca fiind nefondată.
În dovedire, s-au depus înscrisuri.
Reclamanții, la data de 9.10.2012, și-au completat acțiunea în sensul că solicita ca, în contradictoriu cu pârâtul, să se stabilească și linia de hotar dintre proprietățile lor, iar pârâtul să fie obligat să-și ridice de pe terenul revendicat gardul cu fundație de beton și construit din tablă, ori a se încuviința ca reclamanții să efectueze această operație pe cheltuiala lor. De asemenea, solicită obligarea pârâtului la despăgubiri în cuantum de 5.000 lei, reprezentând contravaloarea a 12 șpalieri de vie însușiți de către pârât, a butucilor de vie, a copacilor tăiați și lipsa de folosință a terenului pe ultimii 2 ani, respectiv pentru perioada anilor 2010 – 2012.
În motivare, se arată că a fost depusă o plângere penală la Poliția Flămânzi, pentru tulburare de posesie și distrugere, formându-se dosarul nr. 4672/P/2011, dosar în care a fost efectuată și o expertiză tehnică de specialitate.
În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 132 Cod procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 563 și urm. din Noul Cod Civil.
La termenul din data de 25.10.2010 reclamanții și-au restrâns pretențiile constând în despăgubiri la suma de 3.000 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea, așa cum a fost precizată, reclamanții B. D. și B. E. revendică de la pârâtul O. G. suprafața de 200 m.p. teren situat în p.c. 1.068/1, tarlaua 134 din intravilan N. B., oraș Flămânzi. Se mai solicită stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți și obligarea pârâtului la plata sumei de 3.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului revendicat pentru perioada 2010 – 2012, contravaloarea a 12 șpalieri, a butucilor de vie, a copacilor tăiați.
Reclamanții susțin că sunt proprietarii suprafeței de teren revendicate având titlul de proprietate nr. 9.207/21.11.1993 (f. 7 ds.) și contract de dare cu plată pentru suprafața de 250 m.p. din 23.02.1979 (fila 63 ds.), iar din acest teren suprafața de 200 m.p. este ocupată de către pârât din data de 19.10.2010.
Pârâtul O. G. solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, deoarece el nu ocupă teren din proprietatea reclamantului, terenul el îl deține din anul 1983, pe atunci nefiind vecin cu B. D., pentru terenul pe care îl deține întocmindu-i-se Titlul de proprietate nr. 37.280/23.09.1994, în p.c. 1068/3 având suprafața de 1.000 m.p., terenul fiind și intabulat.
Mai arată că, în data de 10.01.1993, s-a încheiat cu contract de dare cu plată (f.23 ds.) prin care a devenit proprietarul suprafeței de 250 m.p., dar acest teren este inclus în titlul său de proprietate. La fel și reclamanții au inclus în titlul lor de proprietate suprafața de 250 m.p. pentru care dețin contract de dare cu plată încheiat cu CAP N. B..
În dovedirea susținerilor lor, părțile au solicitat a se efectua o expertiză de specialitate, pentru măsurarea terenurilor din titluri și a celor deținute de părți și stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți.
S-a depus la dosarul cauzei și expertiza efectuată în dosarul penal nr. 4672/P/2011 de către expert C. M. (f.39-42, 67-71 ds.). Potrivit concluziilor din această expertiză, O. G., înainte de 19.10.2010 avea în proprietate o suprafață de 840 m.p., diferența de 146 m.p. nu i-a aparținut niciodată, acest teren fiind cultivat cu viță de vie și pomi fructiferi de către B. D. din 1978. Nu au fost identificate procese verbale de punere în posesie cu schițe anexe, în care să fie înscrise dimensiunile terenurilor.
Ambele părți au solicitat administrarea în cauză a probei testimoniale, reclamanți propunând ca martori pe C. N., T. M. și R. T.-A., iar pârâtul pe B. D..
Martorul C. N. (f.46 ds.) a declarat că l-a ajutat pe reclamant, în anii ’70, la ridicarea casei, pârâtul având deja casa construită, nu își mai amintește dacă între cele două proprietăți era sau nu gard despărțitor.
Pe parcursul timpului, reclamanții au plantat vie pe latura ce se învecinează cu O., rândurile de vie venind perpendicular pe linia de hotar. În luna octombrie 2010 a fost la B. acasă și acesta i-a arătat că fuseseră scoase rândurile de vie pe o lățime de circa 20 m. și o adâncime de 9 m., suprafața pe care se intrase fiind de circa 150 metri și împrejmuită cu gard de către O..
În dreptul vechiului gard erau 5 sau 6 copaci care, în octombrie 2010, au fost tăiați, pe suprafața pe care a fost vie fiind construite acum anexe.
Nu cunoaște dacă la fața locului s-au deplasat cei de la Comisia Locală pentru a face măsurători în teren, cunoaște că B. are titlu de proprietate, o parte din suprafață fiind cumpărată de la vechii proprietari.
Martorul B. D. (f. 48 ds.) a declarat că este vecin cu pârâtul, dar pentru un teren aflat la circa 300 de metri, el nu a avut nici un fel de discuții cu acesta referitor la linia de hotar.
Nu cunoaște suprafețele pe care le au părțile în litigiu, pe linia de hotar exista vie, dar nu știe dacă mai există în momentul de față. Nu cunoaște dacă gardul făcut de O. în urmă cu 2 ani a respectat linia de hotar și nici nu a observat pe aliniament să existe semne distinctive.
Terenul pe care au gospodăriile cei doi a aparținut lui R., fiii săi V. și A. având acum teren acolo, R. A. fiind vecin cu cei doi.
R. T. A. (f.83 ds.) a arătat că în anul 2007 a cumpărat proprietatea vecină cu a părților de la bunica sa, în 2009, începând construirea unei case, iar în 2009 – 2010 a refăcut gardul ce desparte proprietatea sa de cele ale părților. A vorbit cu vecinii săi și s-a ridicat gardul pe amplasamentul celui deja existent.
Muncitorii pe care îi avea angajați la ridicarea gardului i-au spus în una din zile că cei doi vecini se ceartă de la limita lor de proprietate. El a fost acolo și cel care reclama că i s-ar fi intrat în proprietate era B. D.. Nu cunoaște dacă proprietățile celor doi erau delimitate de copaci, pe limita de proprietate dintre el și părți există plantați pomi. Știe că era plantată și vie și când a avut loc scandalul se vorbea despre tăierea viei.
T. M. (f.62) martor propus de către reclamanți cunoaște proprietățile părților, lucrează de mult timp pentru familia B., terenurilor celor doi fiind despărțite de vie.
În anul 2010 au dispărut mai mulți butuci de vie, pe o adâncime de 9 m. și o lățime de 19-20 m, au dispărut și 4-5 pruni. Când a fost tăiată via a fost construit un nou gard de către O., înglobând în proprietatea sa și suprafața ce a fost cu vie. Nu a auzit ca între părți să existe certuri cu privire la ridicarea noului gard. Vechiul gard era din sârmă, prunii fiind pe linia de hotar încă de la început.
Potrivit înscrisurilor de la dosar, ambele părți au încheiat cu CAP N. B. contracte de dare cu plată pentru suprafața de 250 m.p., reclamanții, în 23.02.1979, iar pârâtul în data de 10.01.1983. La întocmirea acestor contracte s-au efectuat și schițe (f. 64, 65 ds.) din care reiese faptul că ambele suprafețe aveau lățimea la stradă de 12 m.l. și o adâncime de 21 m.l., cele două proprietăți având ieșiri la străzi diferite.
La dosarul cauzei a fost depusă documentația ce a stat la baza eliberării titlurilor de proprietate emise părților (f.94 – 109 ds.). Conform relațiilor primite de la Primăria Flămânzi (f. 113) reclamanții figurează înscriși în registrul agricol cu suprafețele de: 318 m.p. - arabil, 700 m.p. – vii, 682 m.p. curți construcții. Suprafața de 250 mp cumpărată de la CAP fiind cu destinația construcție locuință și este inclusă în suprafața de 1700 mp din Titlul de proprietate nr. 9207/1993.
Se mai precizează că numita B. M., cea care le-a vândut reclamanților suprafața de 1700 m.p. în 24.03.1992 (f. 6 ds.) nu apare în arhiva Primăriei Flămânzi cu nici o declarație dată în 1992 și nici cu contract de v/c.
Așadar, suprafețele de 250 m.p. pe care le-au cumpărat părțile de la CAP nu apar pentru nici unul dintre ei în mod distinct în titlul de proprietate, ele sunt înglobate în suprafața totală din intravilan.
Pârâtul O. G. nu a avut anterior colectivizării teren în acea parcelă, el primind respectivul lot, ca lot în folosință, la fel ca și reclamanții, pentru ridicarea unei case. După incidentul din octombrie 2010, la terenul aparținând pârâtului s-au deplasat membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Flămânzi și s-a întocmit de către aceștia procesul-verbal de constatare din 3.03.2011 (f.21 ds.), la măsurători găsindu-se suprafața de 948,72 m.p. Acest teren a fost și intabulat de către pârât, conform extrasului de carte funciară pentru informare din 16.06.2010 (f. 18 ds.), deci anterior evenimentelor din data de 19.10.2010.
În dovedirea acțiunii formulate s-a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate. Prin încheierea de ședință din data de 5.03.2013 a fost desemnat expert pentru efectuarea expertizei, exp. M. G. C., obiectivele pentru expertiză fiind: – identificarea, individualizarea și delimitarea suprafețelor de teren din titlurile de proprietate ale celor două părți; – delimitarea suprafețelor de teren din cele două titluri de proprietate care se suprapun și dacă pârâtul ocupă vreo suprafață de teren din titlul de proprietate al reclamanților; – dacă pe titlul de proprietate al reclamanților se regăsește suprafața de teren de 250 m.p., din p.c. 1068/1, primită cu dare în plată; – dacă pe aceste suprafețe de teren se regăsesc vii sau plantații; – stabilirea liniei de hotare dintre cele două proprietăți; – alte aspecte tehnice, utile cauzei.
Potrivit raportului de expertiză (f.140-144, 163 ds.) s-au identificat în teren proprietățile celor două părți, din măsurători reieșind la reclamanți suprafața de 1705 mp, iar la pârât suprafața de 980 mp. Suprafața de 250 mp cumpărată cu contract de dare cu plată fiind identificată ca făcând parte integrantă din întreaga suprafață deținută de către reclamanți.
Așadar, din măsurători a reieșit că reclamanții țin mai mult cu 5 m.p., iar pârâtul mai puțin cu 20 m.p., terenul acestuia fiind și intabulat cu acordul său, cu minus la măsurătoare.
Expertul stabilește linia de hotar dintre cele două proprietăți ca fiind pe aliniamentul gardului construit de către pârât., conform schiței aflate la fila 142 dosar.
Reclamanții au susținut că ei ar trebui să dețină în acest loc suprafața de 1700 mp cumpărați de la B. în 1992 și 250 mp cumpărați de la CAP, în 1979. Dar, potrivit declarației dată de B. M. (f.6 ds.) ea a vândut lui B. D. suprafața de 0,17 ha. teren, “care are construită casa pe acest teren”. Deci, i s-a vândut practic și lotul cumpărat pentru această construcție casă de la CAP, în 1979. Așadar, suprafața pe care o au reclamanții este de doar 1700 m.p.
Este adevărat că martorii audiați în cauză au arătat că în luna octombrie 2010 pârâtul a stricat gardul despărțitor dintre el și reclamanți și a înglobat în proprietatea sa o suprafață de aproximativ 150 m.p. pe care o deținuse fam. B.. Dar, acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului-neproprietar. Or, în cauză, reclamanții nu și-au dovedit dreptul lor de proprietate asupra suprafeței de teren pe care o revendică și, ca urmare, acțiunea în revendicare promovată apare ca neîntemeiată.
Chiar dacă reclamanții au avut posesia unei suprafețe de teren ce a fost înglobată de pârât în proprietatea sa, această suprafață, potrivit înscrisurilor de la dosar și expertizei efectuate, este proprietatea pârâtului. Hotarul dintre cele două proprietăți fiind pe aliniamentul gardului construit de către pârât între punctele 13-15-16-4, conform schiței aflate la fila 142 ds., în temeiul art. 584 cod civil instanța va admite, în parte, acțiunea și va dispune grănițuirea proprietăților părților, conform schiței de la fila 142 ds. pe aliniamentul 13-15-16-4, ce corespunde gardului actual.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în anii 2010 – 2012 și contravaloare șpalieri, butuci vie și copaci, suma solicitată fiind de 3.000 lei.
Pentru dovedirea pretențiilor astfel formulate, reclamanții nu au înțeles să solicite administrarea nici unui probatoriu, iar în condițiile în care acțiunea principală de revendicare este respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea accesorie, de acordare despăgubiri va fi respinsă, pe același temei.
Întrucât potrivit art. 584 Cod civil “cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate” iar pentru realizarea grănițuirii a fost necesară efectuarea expertizei dispuse în cauză, instanța consideră că pârâtul trebuie să fie obligat a suporta parte din costul acesteia. Expertiza a avut ca obiective și întrebări referitoare la acțiunea în revendicare, acțiune ce a fost respinsă și, ca urmare, se apreciază că doar jumătate din onorariul expertului vizează acțiunea în grănițuire.
Reclamanții au achitat în contul expertului suma de 700 lei (.115, 157 ds.) și au primit ajutor public judiciar pentru suma de 400 lei (fila 153 ds.), din aceste sume pârâtul trebuie să suporte ¼ ca parte a cheltuielilor de grănițuire și anume suma de 175 lei onorariu expert înaintat acestuia, în temeiul art. 274, 276 Cod procedură civilă și 100 lei din ajutorul public judiciar acordat, în temeiul art. 18 din O.U.G. 51/2008.
Reclamanții au mai avansat și suma de 500 lei cu titlu de onorariu avocat, jumătate se consideră că este pentru acțiunea în revendicare și daune și jumătate, 250 lei, pentru acțiunea în grănițuire, iar în temeiul art. 584 Cod civil rap. la art. 274, 276 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 125 lei.
Pârâtul a făcut dovada achitării sumei de 500 lei cu titlu de onorariu avocat și, întrucât acțiunea în revendicare cu acordare daune a fost respinsă, fiind admisă acțiunea în grănițuire, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă instanța va obliga reclamanții să-i plătească pârâtului suma de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
După compensarea cheltuielilor, reclamanții vor fi obligați să-i plătească pârâtului suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274, 276 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 18 din O.U.G. 51/2008 pârâtul va fi obligat să înainteze către stat suma de 100 de lei reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamanților pentru onorariu expert.
Văzând că acțiunea este legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII:
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte cererea având ca obiect revendicare imobiliară, formulată de reclamanții B. C. D. și B. E., ambii domiciliați în localitatea N. B., oraș Flămânzi, județul B., în contradictoriu cu pârâtul O. C. G., cu domiciliul în . Flămânzi, județul B..
Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților din . intravilan N. B., oraș Flămânzi, jud. B. conform schiței de la fila 142 dosar, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pe aliniamentul gardului actual, între punctele 13-15-16-4.
Respinge acțiunea în revendicare și cea în pretenții.
Obligă reclamanții să-i plătească pârâtului suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă pârâtul să plătească statului suma de 100 de lei reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamanților pentru onorariu expert.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 21 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. T.C./Tehnored.T.C./ex.5/21.XI.2013
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 10-12-2013,... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 20-12-2013,... → |
|---|
