Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2896/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2896/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 13739/193/2014
Dosar nr._ - acțiune în răspundere contractuală -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 19.03.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – L. L.
GREFIER – B. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2896
Pe rol judecata pricinii civile având ca obiect acțiune în răspundere contractuală, formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții B. F. și I. P..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 05.03.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată în data de 25.09.2014 pe rolul Judecătoriei B., reclamanta . a chemat în judecată pe pârâții B. F. și I. P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să oblige pe aceștia din urmă la plata sumei de 627,66 lei, din care: 178,49 lei - preț al serviciilor apă-canal furnizate în perioada 23.04._11 și 399,17 lei – majorări de întârziere aferente debitului principal neachitat (23.04._11). Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 50 lei.
În motivarea acțiunii, s-a arătat, în esență, că pârâții au beneficiat în perioada menționată de serviciile de alimentare cu apă furnizate de către reclamantă, fără a achita contravaloarea acestora. În vederea identificării posibilităților de plată, reclamanta a inițiat procedura concilierii prealabile, însă pârâții nu au dat curs invitației societății creditoare. Mai precizează reclamanta că a emis și a distribuit lunar facturile ce fac obiectul prezentului litigiu, facturi care nu au fost contestate ori respinse la plată. Pârâții nu au solicitat debranșarea de la rețeaua de furnizare a apei curente.
În privința majorărilor de întârziere, se arată că acestea au fost calculate în baza prevederilor Legii nr. 51/2006 și ale Legii nr. 241/2006, fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a datoriilor bugetare. În concret, arată reclamanta, începând cu data de 01.01.2007 s-au aplicat majorări de întârziere în procent de 0,1%, potrivit Legii 210/2005. Ulterior, respectiv din data de 01.07.2010, s-au calculat dobânzi de întârziere de 0,05%, conform art. 1 pct. 10 din OUG nr. 39/2010. În cele din urmă, anume din data de 04.04.2011, s-au aplicat dobânzi de întârziere de 0,04%, potrivit art. 120 alin. 7 CPF, modificat prin Legea nr. 46/2011.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 969, 1073, 1079, 1082 C.civ., ale C., ale Legii nr. 51/2006, nr. 241/2006, nr. 210/2005, ale OUG nr. 39/2010.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări scrise.
În dovedirea cererii, s-a administrat proba cu înscrisuri, reclamanta depunând la dosar contract și facturi, notificările adresate pârâtului, procesul-verbal de conciliere, fișe ale abonatului și calculul penalităților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În perioada 23.04._11, . a furnizat pârâților B. F. și I. P., în mod constant, servicii de livrare a apei curente și de preluare a apei uzate. Reclamanta a executat aceste servicii în lipsa unui contract, beneficiarul fiind considerat un abonat de fapt al societății prestatoare.
Instanța reține, în acest context, că pârâții sunt proprietarii unui apartament situat într-un condominiu și că în această situație reclamanta nici nu are posibilitatea tehnică de a furniza serviciile sale altfel decât tuturor deținătorilor de locuințe din imobil, cu excepția cazului când vreunul dintre aceștia ar solicita și ar permite debranșarea din interior. Or, în cauză, pârâții nu au cerut sistarea serviciilor furnizate de către reclamantă. Mai mult, nu a contestat nici facturile emise pe numele său și distribuite lunar de către societatea prestatoare de servicii.
Odată ce au beneficiat de serviciile menționate, pârâții au și obligația de a achita prestatorului contravaloarea acestora, nefiind posibil a se presupune că reclamanta, în calitatea sa de societate comercială, prestează servicii gratuite. De altfel, așa cum a arătat aceasta, Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice prevede că furnizarea serviciilor de apă și canalizare atrage obligația achitării unui tarif. În același context, este de precizat că neîncheierea unui contract de servicii poate fi imputabilă însuși beneficiarului acestor servicii și că absența acestui contract nu este în măsură să împiedice stabilirea unor raporturi juridice comerciale și, în fine, recuperarea contravalorii serviciilor, inclusiv prin raportare la exigențele principiului îmbogățirii fără just temei.
Pârâții nu au contestat facturile invocate dar nici nu a achitat, anterior promovării prezentei acțiuni sau pe parcursul judecății, debitul principal menționat.
Având în vedere elementele de fapt precizate precum și documentele doveditoare depuse la dosar, cu privire la contravaloarea serviciilor furnizate pârâtului, în temeiul art. 986 și 1073 Cod civil, instanța urmează a admite cererea principală a reclamantei și a obliga pârâții la plata sumei de 178,49 lei cu titlu de debit neachitat, aferent perioadei menționate.
În ceea ce privește majorările/dobânzile de întârziere, instanța reține că acestea au fost calculate de reclamantă în baza contractului dintre părți și a dispozițiilor art. 30 alin. 4 din Legea nr. 241/2006, dispoziții potrivit cărora neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează: - penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită și acest capăt de cerere, obligând pârâții la plata sumei de 399,17 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului principal înregistrat în intervalul 23.04.2009 – 29.09.2011.
Cu privire la solicitarea reclamantei de obligare a pârâților la plata sumei de 50 lei reprezentând contravaloare invitație mediere, instanța urmează a o respinge întrucât nu s-a făcut dovada transmiterii acestei invitații și a urmării procedurii medierii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. A. G. S.A. prin lichidator judiciar C.II. D. C. L., cu sediul în B., .. 3, jud. B., împotriva pârâților B. F. și I. P., ambii domiciliați în B., . nr. 3, ..
Obligă pârâții să achite părții adverse suma de 178,49 lei reprezentând contravaloare servicii prestate in perioada 23.04._11, cu penalitati in cuantum de 399,17 lei.
Respinge capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 19.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. L.L../ Tehnored. A.B./ ex. 3/26.03.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2992/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2277/2015. Judecătoria... → |
|---|
