Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 5564/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5564/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 5564/2015
Dosar nr._ acțiune în răspundere delictuală
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 29.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – P. S.
GREFIER – M. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5564
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală, formulată de reclamanta L. M., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A. B. și S.C. A. R. ASTRA SA., chemat în garanție . SA., J. C. și R. V..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 22.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.02.2014, sub nr._, reclamanta L. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S.C. E. S.A. B. și S.C. A. R. ASTRA SA. Și chemații în garanție . SA., J. C. și R. V., ca prin hotărârea ce urmează a fi pronunțată să se dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 17.079 lei reprezentând prejudiciu suferit compus din suma de 15.000 lei daune morale și 831 lei daune materiale, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1248 lei.
În motivare se arată că la data de 27.09.2013 Judecătoria B., în dosar penal nr._ a hotărât condamnarea inculpaților ., J. C., . SA privind săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Se arată că după soluționarea definitivă a cauzei s-a încercat stingerea litigiului pe calea medierii, în acest sens prezentându-se doar reprezentantul . B..
În drept ,au fost indicate disp. art. 27 al.2 Cod pr. Penală, art. 998 Cod civil.
În dovedire au fost depuse la dosar înscrisuri.
Pârâții au fost legal citați.
Societatea de A. - R. ASTRA S.A. - prin Sucursala B., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibila. S-a arătat că Judecătoria B. a stabilit că în cauză este dată vinovăția prim pârâtei ., care în calitate de concesionar al căii de rulare și responsabil cu starea tehnică a acesteia, s-au luat măsurile necesare în ceea ce privește siguranța tramvaielor, acesta fiind culpabil pentru neîndeplinirea unei obligații contractuale față de concedent și pentru manifestarea neglijenței în legătură cu realizarea obiectului său de activitate, respectiv pentru nerespectarea obligației de întreținere a căii de rulare ce decurge in contractul de concesiune, precum și a prepusului acesteia - numitul J. C., care în calitatea sa de angajat al prim pârâtei este culpabil pentru neîndeplinirea unei atribuțiuni de serviciu, respectiv pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind exercitarea unei profesii, întrucât în calitatea sa de șef al departamentului care răspunde de întreținerea și siguranța căii de rulare a manifestat neglijență la efectuarea reviziilor tehnice, neconstatând în nici un fel de afecțiune sau uzură a șinelor de tramvai în zona producerii accidentului, neluarea măsurilor necesare conducând la deraierea tramvaiului nr. 26. Se arată că, în mod greșit Judecătoria B. în dosarul penal a reținut în practicaua sentinței că polița de asigurare a fost încheiată de S.C. E. S.A.
Cum culpa prim pârâtei S.C. E. S.A. si a prepusului acesteia J. C. constă în neglijenta manifestată în legătură cu obiectul lor de activitate, risc neacoperit de asigurarea obligatorie de răspundere civilă, solicită a se reține că asigurătorul nu poate fi obligat la plata vreunei despăgubiri. Solicită a se da eficiență dispozițiilor imperative ale art. 48,49 și 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 cu modificările și completările ulterioare, care prevăd obligația de desdăunare a asigurătorului numai în condițiile în care se reține culpa conducătorului auto asigurat în producerea prejudiciului. Or, in cauză nu se poate reține că cel care avea controlul și supravegherea tramvaiului, "respectiv vatmanul R. V. a săvârșit vreo faptă generatoare de prejudicii.”
Solicită a se constata că în cauză nu poate fi antrenata răspunderea asigurătorului, care nu acoperă prin această formă de asigurare răspunderea asiguratului pentru neglijența manifestată în legătură cu realizarea obiectului său e activitate si nici nu asigură șinele de tramvai, ci răspunderea civila delictuala a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei parti, prin intermediul vehiculului, în conformitate cu dispozițiile imperative le Legii nr. 136/1995 cu modificările și completările ulterioare și ale art. 1 alin. 2 in Ordinul nr. 11/2007 al CSA, art. 26 pct. 2 din același act normativ.
Se arată că potrivit dispozițiilor imperative ale art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 11/2007 al CSA "asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru cheltuielile penale la care ar putea fi obligat proprietarul sau conducătorul autovehiculului asigurat răspunzător de aducerea pagubei, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă".
Cu privire la petitul privind acordarea despăgubirilor materiale în sumă de 83 1 lei, apreciază că acestea se impun a fi admise, din probatoriul administrat în cadrul procesului penal rezultând că suma solicitată de reclamantă prin prezenta acțiune reprezintă cheltuielile ocazionate de refacerea sănătății sale.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea daunelor morale în sumă de 15.000 lei, solicită admiterea în parte a acestuia, iar la acordarea despăgubirilor nepatrimoniale să aveți în vedere că se impune ca acestea să fie cenzurate, să se rețină că victima a suferit un prejudiciu moral, însă compensația materială pe care instanța o acordă trebuie să nu depășească limitele unei reparații echitabile, pentru a nu transforma automat acest proces într-o îmbogățire fără justă cauză. Solicită a se observa că partea civilă nu a rămas în urma accidentului cu o infirmitate permanentă, i-au deși fost necesare pentru vindecare un nr. de 75- 80 de zile de îngrijiri medicale, împrejurarea că prima operație la deget a fost nereușită nu poate fi imputată autorilor faptei prejudiciabile sau asigurătorului. Consideră că acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat de reclamantă nu se justifică în primul rând raportat la situația de fapt, accidentul producându-se din culpă și nu cu intenție, precum și la faptul că o intervenție chirurgicală nereușită, care de altfel a condus la majorarea nr. de îngrijiri medicale, nu poate fi imputată asigurătorului.
Apreciază ca suma solicitată de reclamantă este mare, această sumă depășește
granițele unor daune morale rezonabile si funcția pe care aceste daune morale o au,
aceea de compensare pentru partite prejudiciate care au fost supuse unor suferințe
fizice si psihice. Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral acesta se stabilește, prin apreciere ca urmare a aplicării de catre instanța de judecata a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care le-a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala. Insa, toate aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs victimelor.
.. a formulat întâmpinare prin care se arată că s-a reținut în sarcina societății că în calitate de concesionar al căii de rulare și .abil cu starea tehnică a acesteia nu a luat toate măsurile necesare în ce privește circulația tramvaielor pe traseul 102 din B. iar al doilea, în calitate de șef al departamentului care răspundea de întreținerea și siguranța căii de rulare, a manifestat superficialitate în efectuarea reviziilor tehnice, neconstatând defecțiuni sau uzuri la șinele de ai în zona producerii accidentului, neluând nicio măsură în vederea remedierii lor cu privința producerii deraierii unui vagon la data de 11.04.2008, în acea zi, în jurul orei 05:45, tramvaiul nr. 26 ca circula din direcția . Națională din B. a acroșat autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ în care se jartea vătămată L. M., persoană vătămată, care a suferit leziuni corporale și care a necesitat pentru vindecare, un număr de 75-80 zile îngrijiri medicale.
Se arată că prin Sentința penală nr. 2142, pronunțată de Judecătoria B. în martie 2013, în dosarul nr._, s-a dispus condamnarea inculpatei S.C. E. S.A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. I alin. 2 și 4 cu aplicarea art. 711 alin. 2 din vechiul Cod penal, respectiv a inculpatului J. C. pentru comiterea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 184 alin. 2 și 4 cu licărea art. 74 lit. a și art. 76 lit. e din vechiul Cod penal.
Cu privire la vinovăția societății E. S.A., precum și a legăturii de cauzalitate, precizează următoarele: Vinovăția exprimă atitudinea subiectivă a celui care a săvârșit fapta ilicită, față de această faptă. Fapta care a generat prejudiciul solicitat de către reclamantă a făcut obiectul unui dosar penal însă instanța care a soluționat acest dosar a dispus achitarea inculpaților (care au calitatea de pârâți în prezenta cauză), motivat de faptul că infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 184 din vechiul Cod penal, a fost dezincriminată ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal. Astfel, se arată că instanța penală nu s-a pronunțat în mod definitiv cu privire la vinovăția inculpaților și, pe cale de consecință, soluția acesteia nu are autoritate de lucru judecat cu privire la vinovăția inculpaților în fața instanței civile. Se arată căR. V. putea preveni producerea accidentului dacă ar fi oprit și ar fi solicitat ajutor specializat imediat ce a constatat că sistemele de rulare - direcție și cel de frânare al tramvaiului nu funcționează corespunzător.
Sub aspectul succesiunii în timp a cauzelor, se observă că în derularea evenimentului rutier deciziile vatmanului R. V. au generat apariția stării de pericol - decizia de a continua cursa, deși tramvaiul prezenta defecțiuni, respectiv au generat producerea accidentului - conducerea cu o viteză neadecvată sectorului de drum.
Sub aspectul legăturii de cauzalitate, opinează că responsabilitatea producerii eventului rutier revine numitei R. V., care a continuat cursa în condițiile survenirii defecțiuni tehnice și care nu a adaptat viteza la condițiile de drum, aspecte care au minat deraierea tramvaiului într-o zonă în care, tocmai datorită configurației căii de aaces.
Având în vedere aceste considerente, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a opera răspunderea civilă delictuală în sarcina S.C. E. S.A. Având în vedere faptul că la data producerii accidentului numiții J. C. și R. V. erau angajați ai S.C. E. S.A., solicită chemarea în garanție a numiților J. C. și R. V. pentru motivele arătate prin cererea de chemare în garanție.
Cu privire la răspunderea solidară a asiguratului și a asigurătorului, precizează faptul că, în situația analizată, nu poate exista solidaritate, deoarece în sistemul Codului Civil, solidaritatea nu poate rezulta decât din lege sau din convenția părților. Astfel, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a opera răspunderea civilă delictuală a societății E. S.A., însă în măsura în care instanța o va reține o culpă a acesteia în producerea prejudiciului, solicită obligarea chemaților în garanție la repararea acestuia.
La data de 23.07.2014, . a formulat cerere de chemare în garanție a S.C. A. R. Astra SA, arătând că s-a reținut în sarcina societății că, în calitate de concesionar al căii de rulare și responsabil cu starea tehnică a acesteia nu a luat toate măsurile necesare în ceea ce privește siguranța circulației tramvaielor pe traseul 102 din B., iar al doilea, în calitate de șef al compartimentului care răspundea de întreținerea și siguranța căii de rulare, a manifestat superficialitate în efectuarea reviziilor tehnice, neconstatând defecțiuni sau uzuri la șinele de tramvai în zona producerii accidentului, neluând nici o măsură în vederea remedierii lor cu consecința producerii deraierii unui vagon la data de 11.04.2008.
Prin Sentința penală nr. 2142, pronunțată de Judecătoria B. la data de 27.09.2013, în dosarul nr._, s-a dispus condamnarea inculpatei S.C. E. S.A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 2 și 4 cu aplicarea art. 711 alin. 2 din vechiul Cod penal, respectiv a inculpatului J. C. pentru comiterea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 184 alin. 2 și 4 cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. e din vechiul Cod penal. Totodată, prin aceeași hotărâre, s-au admis în parte acțiunile civile promovate de Spitalul Județean de Urgență „Mavromati" B. și Spitalul Clinic de Urgență „B. -A." București și a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă S.C. A.-R. Astra S.A. București să achite părților civile constituite în cauză, în locul inculpaților, despăgubirile solicitate. Cu privire la pretențiile civile formulate de L. M., acestea au fost admise în parte, asigurătorul fiind obligat să plătească în locul inculpaților suma de bani în cuantumul stabilit de instanță, respective suma solicitată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
Având în vedere că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul Cod penal, prin Decizia penală nr. 44 pronunțată de Curtea de Apel Suceava la data de 17.20.2014, s-a dispus admiterea apelurilor formulate de către părți și desființarea în totalitate a Sentinței penale nr. 2142/27.09.2013 a Judecătoriei B. și, în rejudecare, s-a dispus achitarea inculpaților S.C. E. S.A. și J. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal din 1969. Prin aceeași hotărâre, acțiunile civile exercitate de către părțile civile, inclusiv Spitalul Clinic de Urgență „Mavromati" B., au fost lăsate nesoluționate.
Consideră că cererea de chemare în garanție este admisibilă în principiu și urmează ca, în ipoteza în care va cădea în pretenții față de reclamant, chemata în garanție să fie obligată, la rândul ei, la plata despăgubirilor către .>
Totodată, la fila 113 dosar, . solicitat chemarea în garanție a numitei R. V., arătând că, sub aspectul legăturii de cauzalitate, la producerea accidentului rutier a contribuit și eroarea numitei R. V., care a continuat cursa în condițiile survenirii unor defecțiuni tehnice și care nu a adaptat viteza la condițiile de drum, aspecte care au determinat deraierea tramvaiului într-o zonă care, tocmai datorită configurației căii de rulare, dar și datorită adaptării vitezei, necesita o atenție sporită și o conduită prudentă.
J. C., legal citat, s-a prezentat în fața instanței și a formulat întâmpinare la dosar. Prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, în ceea ce-l privește, ca fiind nefondată.
Arată pârâtul că tramvaiul condus de R. V., deși era defect la poarta depoului, i s-a permis cu ușurință să mai efectueze o tură în oraș. Se arată că în condițiile în care asiguratul se face vinovat de producerea accidentului și implicit a vătămării din culpă, sunt aplicabile disp. art. 50 din Legea nr. 136/1995, text ce impune asiguratorului să achite despăgubirile.
În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba cu martorul U. M., părțile arătând că își însușesc probatoriul administrat în cadrul dosarului penal nr. 548/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și în cadrul cauzei penale ce a făcut obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei B..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, astfel cum rezultă din coroborarea probelor administrate în cadrul dosarului penal nr. 548/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și în cadrul cauzei penale ce a făcut obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei B. la care părțile au aderat, în dimineața zilei de 11.04.2008, în jurul orelor 04.40, chemata în garanție R. V., vatman în cadrul S.C. "E." S.A., a plecat din depoul de pe . mun. B. cu tramvaiul nr. 26, pe traseul 302 Primăverii-Mobilă. După prima cursă, când se deplasa din direcția
Primăverii către stația Mobilă, din dreptul stației Gară, aceasta a constatat că tramvaiul începe să nu se comporte normal, respectiv ampermetrul indica accidental valori mult mai mari decât cele normale. În aceste condiții, vatmanul a oprit a pus plăcuța cu inscripția "DEFECT" și a oprit în dreptul depoului pentru a gara tramvaiul, dar nu a reușit să intre, deoarece în spatele său ajunseseră și alte tramvaie, iar manevra de mers înapoi ar fi presupus o stânjenire semnificativă a traficului. Pentru a evita acest lucru, R. V. a decis să mai meargă o dată pe traseu fără călători, pentru a putea intra a doua oară cu fața în depou. După ce a ajuns la capătul liniei la bucla din Primăverii, martora, revenind spre capătul Mobilă, a oprit în stația Cornișa și a luat în tramvai un coleg de serviciu, martorul C. D., care mergea și el la depou. În continuare, aceasta a oprit pe . a efectua virajul la dreapta către . acorda prioritate de trecere autovehiculelor care circulau pe această din ultimă arteră, prioritară. După plecarea de pe loc tramvaiul a intrat în viraj, iar după ce s-a înscris pe .-a accelerat necontrolat, a parcurs astfel 20-25 m, după care boghiul 2 a sărit de pe șine, spatele tramvaiului a supravirat și a pătruns, oblic, pe sensul opus de mers, acroșând autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, condus de martorul M. I., care circula regula regulamentar pe . axul drumului, către ieșirea din oraș.
În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a tuturor ocupanților autoturismului Dacia, reclamanta L. M., care se afla pe bancheta din spate, în partea stângă, suferind leziuni pentru vindecarea cărora i s-au stabilit, inițial, 38-40 zile îngrijiri medicale (Raport de constatare medico-legală nr. 414/05.05.2008 ), iar, în urma reexaminării și având în vedere actele medicale depuse ulterior, i s-au stabilit 75-80 zile îngrijiri medicale (Raport de expertiză medico-legală nr. 594/12.06.2009).
În drept, față de modificările legislative de dată recentă, instanța reține că are datoria de a stabili, cu prioritate, legea aplicabilă raportului juridic dedus judecății. Astfel, potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011 „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”.
În consecință, analiza raporturilor dintre părți se va face prin raportare la dispozițiile în vigoare la data nașterii acestuia, respectiv a legislației anterioare.
Examinând fondul cauzei, instanța reține că potrivit disp. art. 998-999 cod civil 1864 orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, fiind responsabil nu numai de prejudiciul cauzat cu intenție, dar și pentru cel produs din culpa sa.
Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Analizând pretențiile reclamantei prin prisma astfel cum rezultă din coroborarea probelor administrate în cadrul dosarului penal nr. 548/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și în cadrul cauzei penale ce a făcut obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei B. la care părțile au aderat, instanța reține că, în cauza dedusă judecății, au fost probate în sarcina pârâtei S.C. Eltran S.A. condițiile răspunderii civile delictuale.
Astfel, în ce privește cauzele evenimentului rutier soldat cu vătămarea corporală a numitei L. M., instanța constată că raportat la situația de fapt prezentată și probele administrate în cauză, sunt legate de starea necorespunzătoare a șinelor de cale ferată pe care rula vagonul nr. 26.
Raportul de expertiză tehnică întocmit în anul 2009, în cursul urmăririi penale menționează ca principala cauză a deraierii tramvaiului starea de uzură a șinelor mai ales la îmbinarea dintre cele două tipuri de profile diferite utilizate pentru curbă ( cu canal) și aliniament ( fără canal). Mai mult, experții au constatat că șina era crăpată ( așa cum se poate observa și în fotografiile făcute la fața locului) iar flancurile de protecție distruse în mare măsură. Viteza de deplasare a tramvaiului a fost stabilită prin aceeași expertiză în jurul valorii de 30 km/h; în mod normal această viteză nu ar fi trebuit să ducă la deraierea tramvaiului, ceea ce constituie un argument în plus în susținerea ipotezei conform căreia starea șinelor a reprezentat cauza primară a evenimentului.
Totodată, prin raportul de expertiză întocmit în cursul judecății de Laboratorul Interjudețean de expertize criminalistice Iași, deraierea tramvaiului s-a produs ca urmare a uzurii accentuate a șinelor de cale ferată, iar cauzele ce au favorizat producerea deraierii au fost uzura accentuată a sistemului de tracțiune- rulare ( roți, bandaj etc.) și un sistem de frânare ineficient și dezechilibrat. Mai menționează raportul că exista probabilitatea ca defecțiunea sistemului de tracțiune să fi produs deraierea în sensul că boghiul din spate a accelerat mai puternic decât cel din față producând în acest fel un moment de răsucire.
În raport de culpa vatmanului în producerea accidentului rutier, rapoartele de expertiză anterior arătate menționează referitor la viteza tramvaiului, că nu poate fi stabilită cu certitudine dar aceasta s-a situat în intervalul 25- 30 km/h. Prin urmare, susținerile pârâților potrivit cărora deraierea vagonului s-a datorat vitezei prea mare a vehiculului, viteză de care este răspunzătoare martora R. V., nu sunt susținute de probele administrate în cauză.
Viteza de deplasare a tramvaiului a fost estimată prin cele două rapoarte de expertiză la 25-30 km/h, viteză care se încadrează în limitele legale și care nu r fi produs această consecință dacă șinele căii de rulare din zona respectivă ar fi corespuns din punct de vedere tehnic.
Astfel, chiar din declarația martorului Din depozițiile martorilor R. V., U. M. rezultă că în timpul deplasării din dimineața zilei de 11.04.2008 vatmanul tramvaiului vatmanul circula cu viteză redusă.
În același sens, suplimentul la raportul de expertiză dispus în cadrul cauzei penale ce a făcut obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei B. confirmă că starea tehnică a căii de rulare era necorespunzătoare în intersecția . ; astfel, existau în zonă porțiuni de ecartament care depășeau uzura minim admisă. Cu toate acestea, șina uzată nu a fost înlocuită cu una nouă, așa cum ar fi trebuit, ci a fost umplută cu sudură. Ansamblul uzurilor expuse, mult peste limitele admise, au determinat ca deraierea să se poată produce și la viteze mai mici decât cele admise în mod uzual, ceea ce s-a întâmplat și în cazul de față.
În concluzie, instanța de judecată investită cu soluționarea prezentei cauze reține drept cauză a accidentului de circulație a cărei victimă a fost numita L. M. la data de 11 aprilie 2008 starea neadecvată a șinelor căii ferate pe care a rulat tramvaiul condus de martora R. V..
Răspunderea întreținerii căii de rulare aparținea la acel moment în egală măsură, societății ce concesionase calea de rulare și șefului echipei care asigura verificarea și remedierea defecțiunilor . Prin încheierea nr. 1040/29.06.1998 a judecătorului delegat de Tribunalul B. de pe lângă Oficiul registrului Comerțului B. a fost autorizată constituirea și funcționarea Societății Comerciale „E.” Sa B. . prin contractul de concesiune nr. 1 /1998 societatea menționată a concesionat serviciul public de transport în comun cu tramvaiul precum și folosința bunurilor din domeniul public și privat aferente. Printre obligațiile concesionarului, reglementate de același contract și de caietul de sarcini, se numără și cea de a asigura din resurse proprii întreținerea parcului de vehicule, a infrastructurii și deszăpezirii traseelor de tramvaie. De asemenea, concesionarul asigura în exclusivitate serviciul de transport în comun de suprafață, utilizând infrastructura și instalațiile existente în patrimoniul public și privat ( calea de rulare pentru tramvaie, rețeaua de contact pentru tramvaie etc.) .
Instanța reține că pârâta S.C. E. S.A. este unica responsabilă de producerea prejudiciului întrucât, astfel cum rezultă din rapoartele de experiză întocmite în cauză coroborate cu declarațiile martorilor din cursul procesului penal, dar și cu declarația martorului U. M., în zonă au mai existat deraieri ale tramvaiului, însă, cu toate acestea, șina uzată nu a fost înlocuită cu una nouă, așa cum ar fi trebuit, ci a fost umplută cu sudură. S-a mai constatat, de asemenea, uzura accentuată a sistemului de tracțiune- rulare ( roți, bandaj etc.) și un sistem de frânare ineficient și dezechilibrat
Astfel, pârâta S.C. E. S.A. este unica vinovată de producerea accidentului întrucât nu a alocat fonduri necesare pentru înlocuirea efectivă a șinei, manifestând superficialitate și dezinteres pentru siguranța traficului rutier, manifestând un management defectuos prin găsirea unei soluții de remediere greștă, de umplere a șinelor cu sudură, în loc să se dispună înlocuirea acestora.
În aceste condiții, activitatea desfășurată de chematul în garanție J. C. de a identifica defecțiunile căii de rulare era din start un demers dirijat de managementul socirtățiiși se circumscria doar verificării lipsurilor unor elemente structurale și defecțiuni majore, fără a fi abilitat să solicite înlocuirea șinelor, aspect ce ține exclusiv de conducerea societății care, în situații asemănătoare, nu a dispus înlocuirea șinelor și doar remedierea superficială prin umplerea cestora cu sudură.
Înceea ce privește cuantumul prejudiciului, instanța reține că reclamanta a făcut dovada acestei sume prin înscrisurile depuse înscrisurile depuse de partea civilă la dosar ( bonuri ce atestă achiziționarea medicamentelor, certificate medico- legale, bonuri de transport ) rezultă că cheltuielile reale efectuate de victimă au fost de 831 lei. În această sumă se includ costurile medicamentelor cumpărare de partea civilă ( 386 lei - conform înscrisurilor de la filele 167, 169 dosar), cheltuielile cu deplasarea la B. pentru a fi examinată de medicul legist ( 140 lei – fila 176 dosar) și costul deplasărilor efectuate în luna august 2011 când partea civilă a venit la SML B..
În ceea ce privește acordarea daunelor morale, potrivit raportului medico-legal, reclamanta L. M. a suferit leziuni corporale ce au necesitat 75- 80 zile îngrijiri medicale. Pe lângă suferința fizică inerentă vătămărilor corporale, victima a fost afectată și din punct de vedere psihic. Modul său de viață, activitățile desfășurate la locul de muncă au fost marcate negativ, o perioadă de câteva luni partea civilă fiind nevoită să se trateze, să urmeze ședințe de fizioterapie. Aflată în imposibilitatea de a se întreține singură, L. M. a fost ajutată o perioadă de timp de prieteni sau rude care i-au asigurat și suportul moral pentru a se reface.
În raport de aceste criterii vizând împrejurările legate de consecințele produse de accident asupra părții vătămate, gravitatea și amploarea vătămării, intensitatea durerilor apreciate în funcție de natura leziunilor, numărul de internări în spital, lipsa de afectare a capacității de muncinstanța constată că suma solicitată cu titlu de daune morale, instanța constată că suma de 15.000 lei, sumă considerată suficientă pentru repararea prejudiciului moral suferit de victimă.
Față de considerentele expuse anterior, instanța urmează a admite acțiunea civilă având ca obiect ,,acțiune în răspundere delictuală”, formulată de reclamanta L. M., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A. B. și a o obliga pe aceasta să plătească reclamantei suma de 831 lei reprezentând daune materiale, suma de_ lei daune morale și suma de 1248 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în cauza penală, respingând totodată cererile de chemare în garanție formulate de pârâta S.C. E. S.A. B., împotriva chemaților în garanție J. C. și R. V., ca neîntemeiate.
Față de cererea de chemare în garanție a societății S.C. A. R. Astra S.A., instanța reține că asigurătorul are calitate procesuală pasivă în baza Legii 136/1995, modificată. Potrivit prevederilor art. 72 alin.1 C.proc. civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire. Prin urmare, contrar susținerilor chematei în garanție S.C. A. R. Astra S.A., cererea de chemare în garanție poate fi formulată nu numai atunci când între părți există raporturi de garanție, ci și atunci când pârâtul căzut în pretenții se poate îndrepta împotriva altei persoane cu o cerere de despăgubiri. În consecință, instanța reține ca întemeiată cererea de chemare în garanție, chemata în garanție, în calitate de asigurător, fiind ținută să-i plătească pârâtei, în baza contractului de asigurare, despăgubirile reprezentând cheltuielile pe care aceasta le datorează reclamantei, urmând astfel să fie admisă cererea de chemare în garanție.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă va fi obligată chemata în garanție la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 315,61 lei către pârâtă, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar aferente cererii de chemare în garanție.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă având ca obiect ,,acțiune în răspundere delictuală”, formulată de reclamanta L. M., cu domiciliul în B., ., ., în București, ., ., ., sector 4, București, la Cabinet Avocat H. O. din B., .. 63, jud. B., în contradictoriu cu pârâții S.C. E. S.A. B., cu sediul în B., Calea Națională nr. 2, jud. B. și S.C. A. R. Astra S.A., cu sediul în B., Calea Națională nr. 56, jud. B..
Obligă pârâta S.C. E. S.A. B. să plătească reclamantei suma de 831 lei reprezentând daune materiale, suma de_ lei daune morale și suma de 1248 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în cauza penală.
Respinge cererile de chemare în garanție formulate de pârâta S.C. E. S.A. B., împotriva chemaților în garanție J. C., cu domiciliul în B., Al. Nucului nr. 7, ., . și R. V., cu domiciliul în B., .. 6, ., ., ca neîntemeiate.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta S.C. E. S.A. B., împotriva chematei în garanție S.C. A. R. Astra S.A.
Obligă chemata în garanție S.C. A. R. Astra S.A. să plătească în locul pârâtei S.C. E. S.A. B. suma de 831 lei reprezentând daune materiale, suma de_ lei daune morale și suma de 1248 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în cauza penală.
Obligă pârâta S.C. E. S.A. B. să plătească reclamantei suma de 300 lei cu titlu de onorariu curator special.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.05.2015.
Președinte,Grefier,
Red. S.P.
Tehnodact. M.M.
Ex. 4/15.09.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5537/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6735/2015.... → |
|---|
