Plângere contravenţională. Sentința nr. 6737/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6737/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 6737/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6737
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul A. F. I., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 22.12.2014, sub numărul_, petentul A. F. I., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 03.12.2014. iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data 03.12.2014, orele 21:00, în timp ce conducea autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare_, pe DC 49, ., a fost oprit în trafic de agenții de poliție și sancționat pentru că nu a făcut dovada omologării foliilor aplicate pe geamurile autoturismului.
A precizat acesta că împrumutase autoturismul de la o rudă și că, din câte știa, foliile aplicate pe geamurile autoturismului erau omologate, însă documentele justificative nu se aflau în mașină. Totodată, petentul a arătat că, deși i-a solicitat agentului constatator să îi permită să se prezintă a doua zi la secția de poliție, pentru a prezenta dovada omologării, acesta nu a dat curs cererii sale.
Petentul a mai susținut că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută, întrucât agentul constatator a consemnat, la rubrica „alte mențiuni”, alte obiecțiuni decât cele pe care le-a formulat.
În motivarea cererii subsidiare, de înlocuire a sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului, petentul a învederat cuantumul foarte ridicat al amenzii, faptul că nu realizează venituri, pericolului social redus al faptei reținute în sarcina sa, precum și lipsa antecedentelor contravenționale.
În drept, au fost invocate prevederile art. 5, alin. 2, art. 20, alin.2 din OG 2/2001, art. 8, alin.3 din OG 15/2002, precum și jurisprudența C.E.D.O.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, în copie: procesul verbal de contravenție contestat (fila 10), cartea de identitate (fila 6), adeverință de venit (fila 7), declarație de conformitate folii auto (fila 8) și dovada reținerii certificatului auto (fila 9). Totodată, petentul a solicitat și încuviințarea administrării probei testimoniale cu martora E. M., din ., județul B..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 20.03.2014, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, cu menținerea procesului-verbal contestat și a măsurilor dispuse prin acesta.
În fapt, a arătat acesta că, în ziua de 03.12.2014, agentul constatator aflat în exercitarea sarcinilor de serviciu, pe raza localității Draxini, județul B., a constata în mod direct că petentul conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, având aplicate pe geamurile laterale, spate și lunetă, folie neomologată, în conformitate cu prevederile legale.
A precizat intimatul că petentul a semnat procesul verbal de contravenție, cu mențiunea că: „nu mi s-a dat omologare de către montatorul foliilor”.
Totodată, acesta a menționat că, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că cele consemnate în cuprinsul procesului verbal de contravenție se confirmă, apreciind astfel măsura luată de agentul constatator ca fiind legală și oportună.
În drept, au fost invocate prevederile art. 148, pct. 11 din HG 1391/2006.
În dovedire, intimatul a depus raportul agentului constatator (fila 22) și originalul procesului verbal de contravenție contestat (fila 21).
În conformitate cu dispozițiile art. 223, alin. 2 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 07.04.2015, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a reierat susținerile din cuprinsul plângerii contravenționale. Totodată, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 03.12.2014, s-a reținut că, la data de 03.12.2014, în jurul orelor 21:00, petentul a condus autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare_, pe DC 49, ., având montate pe geamurile laterale spate și lunetă, folii ce estompează vizibilitatea atât din interior, cât și din exterior, neomologate de autoritatea competentă RAR (fila 21).
Petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 810 lei și reținerea certificatului de înmatriculare, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 148, pct. 11 din HG 1391/2006 și sancționată de art. 102, alin. 1 pct. 35 din O.U.G. 195/2002.
Procesul-verbal a fost semnat de petent, cu mențiunea „nu mi s-a dat omologare de către montatorul foliilor”.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară, conform art. 34 O.G. nr.2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând niciun motiv de nelegalitate care să poată fi invocat de instanță din oficiu.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent, conform căreia agentul constatator a consemnat, la rubrica „alte mențiuni”, alte obiecțiuni față de cele pe care le-a formulat, instanța apreciază că este neîntemeiat. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Din acest text rezultă că agentul este obligat să aducă la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, nu și de a consemna absolut toate obiecțiunile contravenientului. Din plângere rezultă că petentului i-a fost adus la cunoștință acest drept, însă a fost nemulțumit de faptul că nu s-au consemnat exact argumentele sale. Această din urmă situație nu este prevăzută sub sancțiunea nulității exprese, astfel că anularea actului intervine în condițiile art. 175 C.pr.civ., în măsura dovedirii unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. Instanța constată că vătămarea cauzată petentului a fost înlăturată prin faptul că argumentele sale au fost consemnate în cuprinsul plângerii contravenționale, fiind analizate de instanța de judecată.
De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 03.12.2014 a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța consideră că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 pct. 11 din H.G.nr. 1391/2006 și ale art. 102 alin. 1 pct. 35 din OUG nr. 195/2002.
Astfel, potrivit art. 148 pct. 11 din H.G.nr.1391/2006, ”se interzice conducătorului să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunetă ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompează vizibilitatea, atât din interior cât și din exterior, cu excepția celor omologate și certificate, prin marcaj corespunzător, de către autoritatea competentă”.
Totodată, conform art. 102 alin. 1 pct. 35 din O.U.G. nr.195/2002, „constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice (...) 35. aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale cu excepția celor omologate și /sau certificate de către autoritatea competentă și care sunt marcate corespunzător”.
Petentul nu s-a prezentat în instanță, dar a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Referitor la procesul verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt și a încadrării juridice.
Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că, faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori acesta nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia H. și alții c. României (cererea nr. 7034/07) că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea încălcărilor legislației în materie de circulație rutieră, ce intră în competența poliției.
Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C. pr. civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din O.G. nr. 2/2001.
În fapt, instanța reține că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că, în cauză s-a probat o realitate contrară celei menționate în procesul-verbal contestat.
Așadar, reține instanța că potrivit Ordinului Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 2132/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor, condițiile de vizibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un autovehicul care circulă pe drumurile publice din România sunt: autovehicule trebuie echipate cu geamuri ce sunt omologate conform Regulamentului nr.43 CEE-O. sau in conformitate cu Directiva 92/22 CEE cu modificările ulterioare, având transparenta de min.75% pentru parbriz si min.70% pentru luneta si geamurile laterale; marca de omologare conform acestor reglementari, marca care trebuie sa existe pe geamuri, atesta faptul ca inițial acestea au avut transparenta de min. 75% pentru parbriz si min. 70% pentru luneta si geamurile laterale, foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie sa fie certificate si marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisa numai în atelierele autorizate; modificarea transparentei geamurilor nu se înregistrează în cartea de identitate a autovehiculului, însă atelierele autorizate să efectueze operațiunea de aplicare a foliei colorate, trebuie să elibereze un document privind certificatul de conformitate.
Potrivit declarației de conformitate încheiată la data de 12.11.2014 de S.C. CORPORATION PC SRL, folia solară de 5% aplicată pe luneta și geamurile laterale spate ale autovehiculului marca Audi, cu nr.de identificare WAVZZZ81ZVA144354 este în conformitate cu Regulamentul privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România-RNTR 1 și RNTR-7.
Așadar, instanța constată că, pe înscrisul depus la dosar de către petent, respectiv declarația de conformitate și certificatul de garanție nr._ emis de S.C. T.G.M. IMPEX SRL este menționat faptul că foliile auto aplicate pe geamurile laterale și lunetă ale autoturismului cu nr.de înmatriculare_ sunt de tip Solarzone, transparență 5% și sunt omologate RAR.
Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză petentul, dovedind faptul că foliile pe care le are aplicate pe geamurile laterale spate și lunetă sunt omologate conform Regulamentului nr.43 CEE-O., au fost aplicate într-un atelier autorizat să efectueze această operațiune care i-a eliberat declarația de conformitate, a reușit nu numai să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, ci a dovedit și lipsa unui element esențial pentru întrunirea tuturor condițiilor laturii obiective a contravenției.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.34 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 03.12.2014, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul A. F. I., cu domiciliul în ., județul B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. cu sediul în B., Bulevardul M. E., nr. 57, județul B..
Anulează procesul verbal de contravenție ., nr._, din data de 03.12.2014, întocmit de intimat, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-ALIOARACUȘNIR I. V.
Red. Z.A.A./tehnored. C.I.V./ex.4/29.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6732/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
