Contestaţie la executare. Sentința nr. 9635/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9635/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 23-10-2015 în dosarul nr. 9635/2015
Dosar civil nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 23.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – L. L.
GREFIER – B. A.
Sentința civilă nr. 9635
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea B. A. S., în contradictoriu cu intimata Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice Iași prin Administrația Județeană a Finanțelor publice B..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 09.10.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanțe la data de 06.08.2015, sub numărul_, contestatoarea B. A. S. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea adresei de înștiințare privind înființarea popririi și a tuturor actelor de executare din dosarul de executare nr._/15-07-2015 și anularea titlului executoriu nr._/30.03.2015 ca nelegal întrucât a fost emis pentru o sumă nedatorată
În motivarea cererii, arată că la data de 23.07.2015 intimata a comunicat „Adresă de înștiințare privind înființarea popririi" care a fost comunicat că împotriva contestatoarei, s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente, precum și cele viitoare provenite din încasările zilnice, în conturile în lei și/sau valută deschise la unitățile bancare pentru achitarea unui debit de 147 lei.
La baza adresei de înștiințare privind înființarea popririi se află titlul executoriu nr._/30.03.2015 pentru o sumă datorată de 147 lei ce ar reprezenta contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Se arată că actele de executare emise împotriva contestatoarei sunt nelegale și netemeinice întrucât aceasta a achitat integral obligațiile de plată către CAS stabilite în baza Deciziei de impunere din 14.03.2015. Astfel: la data de 25.02.2015 a plătit cu titlu de CAS persoane fizice suma de 1236 lei, la data de 25.03.2015 a plătit în contul CAS persoane fizice suma de 5 lei; la data de 30.03.2015 a plătit în contul CAS persoane fizice suma de 787 lei.
Așadar, a achitat în total în luna martie suma de 792 lei stabilită prin Decizia de impunere din 14.03.2015 (787 lei + 5 lei = 792 lei).
În mod greșit intimata a înființat poprire pe toate conturile bancare și a emis un titlu executoriu pentru o sumă pe care contestatoarea nu o datorează.
Contestatoarea a arătat că acestea sunt motivele pentru care solicită anularea tuturor actelor de executare, ce au fost emise împotriva sa, pentru un debit creat artificial.
În drept contestatoarea a invocat dispozițiile art. 712 Codului de procedură civilă.
În dovedire contestatoarea a depus înscrisuri: adresă înștiințare poprire, decizie de impunere, chitanțe.
În procedura de regularizare în termenul legal intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării contestației la executare.
În motivarea excepției invocate, intimata a arătat că avându-se in vedere dispozițiile Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, orice contestație la executare se timbrează legal, caz contrar instanța nu se poate investi cu soluționarea pe fond a cauzei, iar cum din petitul acțiunii nu rezulta ca s-a timbrat corespunzător, a solicitat respingerea acțiunii ca netimbrata.
Pe fondul cauzei intimata a solicitat respingerea contestației ca netemeinică și nelegală.
În susținerea întâmpinării intimata a arătat că suma de 147 lei pentru care s-au emis actele de executare și anume adresa de înștiințare privind înființarea popririi si actele de executare din dosarul de executare nr._/15.07.2015 precum și titlului executoriu nr._/30.03.2015, reprezintă dobânzi si penalități calculate de organul fiscal prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._ din 31.12.2014, comunicata debitoarei cu confirmare de primire, fiind confirmata de aceasta la data de 02.08.2015 si pe care reclamanta nu a contestat-o pe cale administrativa.
Sumele cu titlu de debit principal pentru care au fost calculate accesoriile în suma de 147 lei, reprezintă contribuții de asigurări sociale de sănătate stabilite în sarcina contestatoarei în anul 2013 și 2014, ce au fost achitate de aceasta după împlinirea termenului scadent de plata, motiv pentru care au fost calculate aceste dobânzi si penalități.
Intimata a precizat că din anexa la decizia de calcul accesorii se poate observa ca este precizată suma cu titlu de debit pentru care au fost calculate dobânzile si penalitățile, perioada pentru care au fost calculate, nr. de zile de întârziere, procentul aplicat conform Codului fiscal si Codului de procedura fiscala si suma accesoriu rezultată.
Astfel, suma debit de 558 lei precizată in anexa la decizia de calcul accesorii, reprezintă rata a IV a din anul 2013, scadenta la 31.12.2013 si achitată la data de 21.03.2014.
Restul sumelor de cate 450 lei, sunt aferente celor 4 trimestre aferente anului 2014.
Astfel: suma de 450 lei, aferenta trim. I, are termen de plata scadent la 25.03.2014, plata fiind efectuata la 17.12.2014. suma de 450 lei aferenta trim II are termen scadent la 25.06.2014, plata fiind efectuata la 18.12.2014, suma de 450 lei aferenta trim. III, are termen scadent la 25.09.2014, plata fiind efectuata la 18.12.2014, suma de 450 lei, aferenta trim IV, are termen scadent la 23.12.2014, plata fiind efectuata la 31.12.2014.
Așadar, pentru sumele datorate de contestatoare, neachitate la termenul scadent au fost calculate dobânzi si penalități, potrivit Codului de procedura fiscala, stabilite prin Decizia de calcul accesorii nr._ din 31.12.2014.
Mai mult decât atât, așa cum a arătat, contestatoarea nu a formulat contestație împotriva Deciziei referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._ din 31.12.2014 ( prin care s-a stabilit în sarcina sa suma de 147 lei), în conformitate cu disp. art. 205 si art. 207 din OG nr. 92/2013 privind Codul de procedura fiscala, aceasta devenind executorie.
Întrucât decizia de calcul accesorii a devenit executorie, organele fiscale competente în mod corect au procedat la emiterea actelor de executare pe care contestatoarea le-a contesta.
Decizia de impunere din 14.03.2015, despre care face vorbire contestatoarea si faptul ca a achitat integral obligațiile de plata către CASS stabilite prin aceasta, nu are nici o legătura cu suma de 147 lei cuprinsă în titlul executoriu din 30.03.2015 si Adresa de înștiințare privind înființarea popririi pe care le contesta.
Intimata a menționată că așa cum se poate observa din Decizia de impunere invocata de contestatoare, aceasta cuprinde obligațiile curente, adică obligațiile aferente anului 2015, iar suma de 147 lei, reprezintă dobânzi si penalități, calculate pentru obligațiile fiscale stabilite in sarcina contestatoarei pentru trim IV 2013, respectiv pentru cele IV trimestre aferente anului 2014, pe care aceasta le-a achitat cu întârziere.
Intimata a solicitat instanței să constate ca actele de executare, au fost întocmite si emise in conformitate cu dispozițiile Codului de procedura fiscala.
Potrivit dispozițiilor art. 172 alin.1 din O.G nr.92 /2003 privind Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Ori, in cauza intimata a considerat că nu poate fi constatată nerespectarea vreunei cerințe de ordin formal, care să poată fi sancționată cu nulitatea absolută, actele de executare, îndeplinind condițiile de fond si forma prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Cu privire la modalitatea de calcul a majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor către FNUASS, intimata a precizat că potrivit art. 120 din O.G nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, "(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, iar (2) Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv."
F. de cele arătate, intimata a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună respingerea contestației la executare ca netemeinică, si nelegală si menținerea actelor de executare emise in cauza ca fiind date în conformitate cu dispozițiile legale
În dovedirea întâmpinării a anexat decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, anexă la decizie, confirmare de primire, situația analitică debite plăți solduri.
În termenul legal contestatoarea B. A. S. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor și susținerilor formulate de intimată ca neîntemeiate.
Cu privire la excepția netimbrării contestației la executare invocată de către intimată, contestatoarea a arătat că taxa de timbru corespunzătoare aferentă cererii de chemare în judecată este de 14,70 lei., iar în măsura în care instanța îi va impune o altă taxă de timbru, o va achita.
Pe fondul cauzei contestatoarea a arătat că intimata a susținut în mod eronat că suma de 147 lei pentru care s-au emis actele de executare prin prezenta cauză ar reprezenta dobânzi și penalități, calculate de organul fiscal prin Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.12.2014, ce i s-ar fi comunicat cu, confirmare de primire, pe care contestatoarea le-ar fi confirmat la 02.08.2015 și pe care aceasta nu ar fi contestat-o.
În realitate, s-a arătat că intimata este în eroare cu privire la actele de executare emise și la Decizia ce stă la baza înființării popririi.
Astfel, conform adresei de înștiințare privind înființarea popririi" - ce i s-a comunicat contestatoarei la 23.07.2015 (fila 3 dosar) - intimata a dispus înființarea popririi pentru suma de 147 lei reprezentând „contribuții de asigurări sociale de sănătate" (și nu dobânzi și penalități), în baza Titlului executoriu_/30.03.2015.
Așadar, ceea ce s-a pus în executare este un titlu executoriu emis la 30.03.2015, fără comunicarea vreunei decizii de impunere, natura obligației fiscale fiind „contribuții de asigurări sociale", în nici un caz „dobânzi și penalități".
De altfel, contestatoarea a menționat că a achitat în aceeași zi, 30.03.2015, prin chitanța nr._ suma totală de 787 lei reprezentând CAS obligatorii, astfel încât numai avea nici o restanță cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate. Astfel că nu este adevărat că ar fi achitat cu întârziere obligațiile fiscale aferente trimestrului IV - 2012 și anului 2014.
Intimata i-a comunicat Adresa de înștiințare privind înființarea popririi, fără însă să-i comunice Decizia care a stat la baza emiterii acestui titlu executoriu. Nu i s-a comunicat nici o Decizie la data de 02.08.2015, iar semnătura de pe confirmarea de primire nu-i aparține și nu face dovada comunicării deciziei respective. Este doar copia unui plic de la ANAF, fără a indica ce înscrisuri cuprinde.
În ceea ce privește Titlul executoriu depus la dosar și care evidențiază în conținutul său 4 Decizii accesorii toate emise la 31.12.2014 pentru sume diferite, care totalizează 147 lei, acesta este diferit de titlul executoriu indicat în Adresa de înștiințare privind înființarea popririi de la fila 3 dosar, ce este emis pentru contribuții de asigurări de sănătate și nu accesorii.
De altfel, Titlul executoriu nr._/30.03.2015 emis pentru suma de 147, pe care l-a contestat în prezenta cauză, este diferit de Titlul executoriu fără număr emis pentru sume de 17 lei, 9 lei, 49 lei și 72 lei, ce nu i-a fost comunicat niciodată și care apare pentru prima dată comunicat odată cu întâmpinarea de către intimată.
În realitate, contestatoarea arată că avea de achitat la data de 25.03.2015 suma totală de 792 lei cu titlu de contribuție asigurări sociale de sănătate, așa cum rezultă din Decizia de impunere nr. 260.
Conform înscrisurilor pe care le-a depus la dosar, contestatoarea a plătit: la data de 25.02.2015 a plătit cu titlu de CAS persoane fizice suma de 1236 lei, la data de 25.03.2015 a plătit în contul CAS persoane fizice suma de 5 lei, la data de 30.03.2015 a plătit în contul CAS persoane fizice suma de 787 lei. Intimata nu a mai verificat la data de 30.03.2015 dacă contestatoarea a plătit contribuția în contul CAS si a emis fără nici o justificare o Adresă de înființare a popririi pentru suma de 147 lei.
Contestatoarea a precizat că la data de 23.05.2015 a mai plătit suma de 3969 lei cu titlu de regularizări, astfel încât nu mai putea să mai apară cu dobânzi și accesorii.
Mai mult, prin Sentința nr. 1063/04.06.2014, Tribunalul B. a anulat Decizia nr. 58A/14.10.2013 a CAS B. în privință dobânzilor în sumă de 9318,75 lei, decizie pe care intimata refuză să o accepte.
Pentru aceste motive, contestatoarea a solicitat înlăturarea apărărilor invocate ca neîntemeiate.
Intimata a înaintat la data de titlul executoriu nr._/30.03.2015 și dovada comunicării acestuia.
La termenul din 09.10.2015, instanța a respins excepția netimbrării contestației la executare, față de chitanța . nr._/28.09.2015, depusă de contestatoare la 29.09.2015, în cuantum de 20 lei.
Analizând susținerile părților din prisma probelor administrate, al textelor de lege aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 23.07.2015 intimata a comunicat contestatoarei „Adresă de înștiințare privind înființarea popririi", prin care s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente, precum și cele viitoare provenite din încasările zilnice, în conturile în lei și/sau valută deschise la unitățile bancare ale contestatoarei pentru achitarea unui debit de 147 lei.
Instanța reține că suma de 147 lei pentru care s-au emis actele de executare din dosarul de executare nr._/15.07.2015 precum și titlului executoriu nr._/30.03.2015, reprezintă dobânzi si penalități calculate de organul fiscal prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._ din 31.12.2014, cu plicul returnat cu mențiunea “expirat termen de păstrare”(f.34). Având în vedere imposibilitatea comunicării actelor administrativ-fiscale în această modalitate, intimata a procedat la comunicarea prin publicitate.
Din anexa la decizia de calcul accesorii (f. 36), se observă ca este precizată suma cu titlu de debit pentru care au fost calculate dobânzile si penalitățile, perioada pentru care au fost calculate, numărul de zile de întârziere, procentul aplicat conform Codului fiscal si Codului de procedura fiscala, precum și suma accesoriu rezultată.
Astfel, suma debit de 558 lei precizată în anexa la decizia de calcul accesorii, reprezintă rata a IV a din anul 2013, scadenta la 31.12.2013 si achitată la data de 21.03.2014.
Restul sumelor de cate 450 lei, sunt aferente celor 4 trimestre aferente anului 2014.
Astfel: suma de 450 lei, aferenta trim. I, are termen de plata scadent la 25.03.2014, plata fiind efectuata la 17.12.2014. suma de 450 lei aferenta trim II are termen scadent la 25.06.2014, plata fiind efectuata la 18.12.2014, suma de 450 lei aferenta trim. III, are termen scadent la 25.09.2014, plata fiind efectuata la 18.12.2014, suma de 450 lei, aferenta trim IV, are termen scadent la 23.12.2014, plata fiind efectuata la 31.12.2014.
Așadar, pentru sumele datorate de contestatoare, neachitate la termenul scadent au fost calculate dobânzi si penalități, potrivit Codului de procedura fiscala, stabilite prin Decizia de calcul accesorii nr._ din 31.12.2014.
În drept, instanța reține că potrivit art. 110 alin.(1-2) din Codul de procedură fiscală, colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu.
Potrivit art. 141 alin. (1^1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, “În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.” Potrivit art. 120 din O.G nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, "(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, iar (2) Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv."
În cauza dedusă judecății, contestatoarea reclamă faptul că nu i se poate imputa plata unor sume de bani, în condițiile în care a achitat integral obligațiile de plata către CASS stabilite prin Decizia de impunere din 14.03.2015, respectiv suma de 787 lei.
Instanța reține că la data plății de către contestatoare a sumelor amintite, suma de 147 lei reprezentând penalități nu figura între debite, nu era opozabilă contestatoarei și, prin urmare nu a fost stinsă prin plățile făcute de către contestatoare, dat fiind că potrivit art. 45 Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat.
Ori, decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._ din 31.12.2014 a fost comunicată prin anunț colectiv la data de 18.05.2015(f. 41), de la acea data producând efecte juridice, în sensul că se putea imputa contestatoarei plata sumei de 147 lei.
Cu privire la cel din urmă aspect, luând în considerare dispozițiile art. 44 alin.(2) C.pr.fisc., potrivit cărora “Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.”, și analizând dovezile de comunicare, instanța reține că intimata în mod corect a procedat mai întâi la comunicarea prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, recurgând ulterior la comunicarea prin publicitate.
În acest sens, sunt relevante considerentele Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei nr. 536 din 28 aprilie 2011, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 482/2011 - M. Of. 482 / 7 iulie 2011, potrivit cărora “Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala reprezintă o lege speciala, care instituie unele reguli derogatorii de la cele stabilite de dreptul comun, reprezentat de Codul de procedura civila. Interesul organelor fiscale de aducere la cunoștința contribuabilului a existentei unei obligații fiscale al cărei creditor este însuși statul implica necesitatea comunicării actului administrativ in care aceasta este consemnata prin modalități care sa asigure aducerea efectiva la cunoștința contribuabilului despre existenta unor obligații fiscale in sarcina sa. Așa fiind, legiuitorul a prevăzut ca actele administrative fiscale pot fi comunicate prin publicitate si in cazul in care domiciliul contribuabilului este cunoscut. In acest caz, insa, trebuie ca, anterior recurgerii la aceasta modalitate, sa fi fost respectata cu strictețe ordinea prevăzuta in art. 44 alin. (2) lit. a)—c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, astfel încât comunicarea prin publicitate sa reprezinte doar o modalitate ultima si subsidiara, după cum a remarcat si Curtea Constituționala in jurisprudența mai sus citata.”
În cadrul aceleiași decizii, curtea de contencios constituțional a reținut că „in cazul actelor administrative fiscale, comunicarea acestora se îndeplinește prin publicitate si in ipoteza in care se cunoaște domiciliul fiscal al contribuabilului, dar comunicarea nu s-a putut realiza prin celelalte modalități prevăzute de textul amintit. Instanțele vor trebui sa examineze, insa, daca aceasta comunicare prin publicitate a fost îndeplinită doar ca urmare a imposibilității realizării procedurii de comunicare prin celelalte modalități, in ordinea in care acestea sunt enumerate la art. 44 alin. (2) lit. a)—c).”.
Având în vedere că adresa la care s-a încercat comunicarea prin poștă corespunde cu adresa înscrisă în baza de date DEPABD(f.45), instanța reține că Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._ din 31.12.2014 a fost legal comunicată.
În aceste condiții, instanța reține că nu s-a făcut dovada achitării penalităților de 147 lei, motiv pentru care, în considerarea celor expuse, va respinge contestația la executare formulată de contestatoarea B. A. S. în contradictoriu cu DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice B..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea B. A. S., cu domiciliul în municipiul B., .. 2, ., . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice B., cu sediul în municipiul B., Piața Revoluției, nr. 5, județul B..
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 23.10.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. L.L../ Tehnored. A.B./ ex. 4/17.11.2015
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... | Pretenţii. Sentința nr. 9636/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
