Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 7449/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7449/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 7449/2015
Dosar nr._ - evacuare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 02.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. I.
GREFIER – P. M. - E.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7449
Pe rol, judecarea cauzei ce are ca obiect ,,evacuare”, formulată de reclamantul J. I., în contradictoriu cu pârâții B. Ortanța și B. P. și intervenienții voluntari accesorii B. M., J. M. și J. I..
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc la termenul din data de 26.08.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință corespunzătoare, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.03.2015, sub nr._, reclamantul J. I. a chemat în judecată pe pârâții B. ORTANȚA ȘI B. P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea pârâților din imobilul proprietatea sa, situată în .. Curtești, județul B..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 1992 s-a căsătorit cu fiica pârâților și au locuit împreună cca. 4 ani în apartamentul acestora din oraș. În anul 1996 s-au mutat în casa construită de acesta pe un teren care i-a fost donat, situat în .. Curtești, județul B.. La începutul anului 2004, pârâții i-au spus că au multe datorii la asociația de proprietari, la taxe și impozite locale, motiv pentru care doresc să vândă apartamentul pentru a-și achita datoriile, după care să se mute la reclamant și să-i ajute la treburile gospodărești. A arătat reclamantul că atât el, cât și soția sa au fost de acord cu acesta, întrucât aveau copii la școală și aveau nevoie de ajutor. După cca. 2 luni pârâții au vândut apartamentul, și-au achitat datoriile de 18-20 milioane lei vechi și s-au mutat la ei. Le-a pus la dispoziție două camere cu acces separat, fără să le ceară vreo sumă de bani.
A învederat reclamantul că, la început, conviețuirea cu pârâții a decurs normal, însă, după 7-8 luni, aceștia au început să îl jignească, să-l înjure, ca apoi să îl scoată afară din casă împreună cu soția sa. A încercat de mai multe ori să discute cu ei, dar de fiecare dată îi vorbeau urât și îi adresau injurii. Din pricina pârâților, în urmă cu cca. 2 ani, relațiile sale de familie au avut de suferit, astfel că în februarie 2015 s-a pronunțat divorțul. După ce soția sa a depus cerere de divorț, pârâții împreună cu aceasta îl înjurau zilnic, îl jigneau, îl amenințau cu moartea și îl scoteau afară din casă. Astfel, a formulat în mai multe rânduri plângere împotriva pârâților către Poliția Curtești, printre care și plângerile din data de 21.01.2015 și 27.01.2015.
Ulterior, în data de 02.02.2015, a precizat reclamantul că le-a transmis pârâților notificare prin Biroul executorului judecătoresc S. S., prin care le-a adus la cunoștință că în termen de 30 de zile să părăsească locuința sa pe care o ocupă fără nici un drept, întrucât l-au jignit și l-au dat afară de mai multe ori din locuința sa. La primirea notificării, pârâții s-au comportat și mai urât cu reclamantul, l-au amenințat cu moartea, l-au înjurat și l-au scos afară din casă. A fost nevoit de foarte multe ori să doarmă la părinții săi, care locuiesc în același . drept, s-au invocat dispozițiile art. 1040 din Codul de procedură civilă.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar înscrisuri în copie, respectiv: cartea sa de identitate, contactul de donație autentificat sub nr. 4987/30.03.1995, autorizația de construire nr. 21/06.07.1998, notificarea nr. 6/02.02.2015, plângeri formulate către Poliția . class="msonormalcxspmijlociu"> Pârâții B. Ortanța și B. P., citați conform dispozițiilor art. 167 alin. 2 Cod procedură civilă, au formulat întâmpinare, în data de 02.04.2015, prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii. Cu cheltuieli de judecată.
Au arătat pârâții, în dovedire, că imobilul situat în .. Curtești, județul B., în care locuiesc împreună cu reclamantul, fiica și nepoții lor, nu reprezintă proprietatea exclusivă a reclamantului. Imobilul a fost edificat în timpul căsătoriei fiicei acestora cu reclamantul, cu aportul lor substanțial. Întrucât după ridicarea casei reclamantul și soția sa nu mai dispuneau de resurse financiare pentru finalizarea construcției, au vândut apartamentul și s-au mutat împreună cu ei. Cu prețul obținut din vânzarea apartamentului pe care l-au avut în mun. B., respectiv suma de 80.000.000 lei, au finalizat construcția, respectiv s-au montat geamuri, uși, pardoseli, s-a tencuit casa, s-a cumpărat scândură.
Precizează pârâții că imobilul este compus din două corpuri, cu intrări separate. Pârâții locuiesc în corpul de imobil compus din două camere și hol, iar reclamantul cu familia sa în corpul compus din patru camere. Nu au o altă locuință și nici nu au posibilități de a-și cumpăra o altă locuință, întrucât toată averea au investit-o în imobilul în litigiu. După pronunțarea divorțului, reclamantul și fosta sa soție au scos la vânzare imobilul în litigiu. Față de contribuția acestora la imobil, arată pârâții că înțeleg să invoce un drept de creanță împotriva reclamantului și un drept de retenție asupra imobilului în care locuiesc.
Susțin pârâții că nu sunt reale afirmațiile reclamantului cu privire la un comportament necorespunzător pe care l-au manifestat față de acesta. Ei sunt persoane în vârstă și regretă că soții J. au divorțat. Nu l-au dat afară pe reclamant din imobilul în care locuiește împreună cu familia sa, mai mult, nici nu au acces în corpul său de imobil.
În replică, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondate a apărărilor pârâților. A arătat reclamantul că, înainte de a se căsători cu fiica pârâților, a făcut chirpici împreună cu frații și surorile sale, și l-a depozitat în curtea părinților săi din satul Mănăstirea Doamnei. De asemenea, a cumpărat cherestea, grinzi, căpriori, uși, geamuri, pe care le-a depozitat tot în curtea părinților săi. După 2-3 luni de la căsătorie s-a angajat la . B., iar cu banii din salariu și cu banii primiți de la părinții săi a cumpărat ciment, balast și alte materiale de construcție necesare la construirea casei și anexei. La sfârșitul anului 1998 s-a mutat cu fosta sa soție în casa construită din salariul său și cu banii pe care i-au dat părinții săi, iar nu banii obținuți din vânzarea apartamentului pârâților. De fapt, pârâții au vândut apartamentul în 2004, din cauza datoriilor la asociația de proprietari și la alți furnizori de utilități, după 5-6 ani după ce reclamantul și fosta sa soție au finalizat lucrările la casă.
A învederat reclamantul că, întrucât pârâții aveau probleme financiare, a fost de acord să îi primească la el, fără a le cere chirie. Pârâții au vândut apartamentul cu suma de 60.000.000 lei, iar nu cu suma de 80.000.000 lei, cum au arătat, sumă din care au achitat datoriile de 18-20.000.000 lei, iar o parte din bani i-au dat fiicei lor, care și-a cumpărat haine și bijuterii. De asemenea, din banii obținuți de pe apartament, pârâții au cumpărat zilnic băuturi alcoolice și mâncare, până i-au terminat, după care îi cererea bani reclamantului și fostei sale soții. Pârâții nu au avut nicio contribuție la construirea casei și anexei gospodărești și nu pot invoca un drept de creanță împotriva sa sau un drept de retenție asupra imobilului, întrucât și-a cumpărat cu banii săi și ai părinților săi toate materialele înainte de a se căsători. Când pârâții s-au mutat în casa reclamantului, aceasta era deja finalizată. Imediat după căsătorie a făcut mai multe credite bancare, pentru a procura materialele pentru casă, credite pe care le-a contractat cu mult timp înainte ca pârâții să vândă apartamentul.
Susține reclamantul că i-a primit pe pârâți în casa sa, întrucât erau în situația disperată de a rămâne fără locuință, din cauza datoriilor foarte mari, și a sperat că îi vor ajuta la creșterea copiilor, însă realitatea a fost alta. Pârâții au început să îl jignească, să îl înjure, îl amenințau cu moartea și îl scoteau afară din casă, împreună cu fiica acestora.
A mai arătat reclamantul că urmează să promoveze o acțiune de partaj bunuri comune.
În data de 18.05.2015, numiții B. M., în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului J. A., J. M. și J. I., au formulat cerere de intervenție accesorie, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât are calitatea de coproprietar al imobilului, iar, pe fond, ca nefondată.
Au arătat intervenienții că numita B. M. a fost căsătorită cu reclamantul și a divorțat, iar hotărârea de divorț a rămas definitivă. Din căsătoria acestora au rezultat 3 copii, respectiv numiții J. M. și J. I., în prezent majori, și minorul J. A., în vârstă de 7 ani. În imobilul din satul Mănăstirea Doamnei locuiesc împreună cu reclamantul și cu pârâții, care sunt părinții săi. Pârâții locuiesc în acest imobil de peste 10 ani, după ce au dat toți banii rezultați din vânzarea apartamentului fiicei lor și fostului său soț. Susțin intervenienții că, deși imobilul este proprietatea intervenientei B. M. și a fostului soț, în devălmășie, drepturi locative au și pârâții și copiii acestora.
S-a mai arătat că modalitatea de a rezolva folosința imobilului respectiv urmează a fi rezolvată pe calea unei ieșiri din indiviziune. A încercat să rezolve acest diferend cu reclamantul, dar acesta încearcă să o șantajeze, evacuându-i pe părinții săi.
La termenul de judecată din data de 18.05.2015, pârâții, prin avocat, au invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, întrucât este vorba de coproprietate și intervenienta are dreptul la o cotă de ½. Au mai arătat că solicitarea de a invoca un drept de creanță împotriva reclamantului și un drept de retenție asupra imobilului nu are caracterul unei cereri reconvenționale, ci sunt doar precizări.
Reclamantul, prin avocat, a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât există reglementate situații în codul de procedură civilă în care doar unul dintre soți poate să promoveze o astfel de acțiune.
Prin încheierea pronunțată în data de 18.05.2015, instanța, în temeiul art. 35 teza a II-a din Codul de proc. civ., a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâți, reprezintă o apărare de fond.
Ulterior, prin încheierea pronunțată în data de 30.06.2015, instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție voluntară accesorie formulată de intervenienții B. M., J. M. și J. I..
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și a administrat în prezenta cauză proba cu înscrisuri, proba testimonială (martorul C. A. – fila 82 dosar).
De asemenea, instanța a solicitat relații de la Postul de Poliție al. . class="msonormalcxspmijlociu"> Analizând cererea reclamanților, prin prisma ansamblului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din contractul de donație și autorizatia de constructie de la filele 7-9 din dosar rezultă că reclamantul este proprietarul casei în care locuiesc pârâtii B. Ortanța și B. P..Din Sentința civilă 1814/2015 de la fila 58 rezultă că reclamntul a fost căsătorit cu fiica pârâților, B. M. până la data de 18.02.2015 și prin urmare, aspect necontestat, de altfel, constructiile realizate pe terenul reclamantului sunt bunuri comune conform dispozitiilor art. 339 și art. 667 din Codul civil.
Înscrisurile de la filele 10, 11, 45, 75 dovedesc faptul că reclamantul s-a adresat postului de politie din localitate cu sesizări privitoare la împiedicarea folosinței normale a locuintei si terenului proprietate personală, injurii, scandal și amenințări provocate de către pârâți. Postul de poliție Curtești arată că nu s-au aplicat sancțiuni pentru fapte contraventionale sau penale în acest caz(fila 54). Martorul audiat la propunerea reclamantului arată că nu îi cunoaște pe pârâți și stie de la reclamant despre problemele pe care le are acesta la folosirea locuintei și scandalurile provocate de socrii săi.
Înscrisul de la fila 6 dovedește notificarea pârâților de către reclamant conform dispozițiilor art. 1033 din Codul de procedură civilă să părăsească locuința în termen de 30 de zile.
Intervenienții B. M., CNP_, cu domiciliul în ., în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului J. A., J. M., CNP_, și J. I., CNP_, toți cu domiciliul în .. Curtești, jud. B. au relatat prin cererea de chemare de intervenție accesorie că pârâții locuiesc împreună cu ei și reclamantul de 10 ani și că reclamantul nu este împiedicat să folosească locuința.
Intervenienta B. M., fosta soție a reclamantului, arată în cererea de intervenție că este coproprietară a locuinței și că pârâții au acordul său să locuiască.
Raportat la această situație de fapt instanța reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 1033 din Codul de procedură civilă: Dispozitiile prezentului titlu se aplica in litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, dupa caz, ocupate fara drept de catre fostii locatari sau alte persoane.
Reclamantul are calitatea de proprietar în înțelesul art. 1033 din Codul de procedură civilă, însă pârâții nu au calitatea de ocupant, de persoană care ocupă imobilul fără un drept din moment ce unul dintre coproprietarii devălmași, intervenienta B. M., le permite să folosească locuința și le acordă un drept de a folosi acest imobil. A admite contrariul înseamnă a nega dreptul de proprietate al intervenientei.
Potrivit dispozițiilor art. ART. 639 din Codul civil: Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească.
Coproprietarii au posibilitatea legală de a cere partajul folosinței până la partajarea bunurilor comune.
Pentru aceste considerente instanța va respinge cererea reclamantului ca neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art. 453 din Codul de procedură civilă reclamantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 de lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de evacuare formulata de reclamantul J. I., CNP_, cu domiciliul în .. Curtești, jud. B., în contradictoriu cu parâtii B. Ortanța și B. P., ambii cu domiciliul în .. Curtești, jud. B..
Admite cererea de interventie accesorie formulată de către intervenienții B. M., CNP_, cu domiciliul în .. Curtești, jud. B., în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului J. A., J. M., CNP_, și J. I., CNP_, toți cu domiciliul în .. Curtești, jud. B..
Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 de lei, reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 02.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. Jud. BI/tehnored. PME
8 ex, 21 .09.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 5824/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7447/2015.... → |
|---|
