Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 7248/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7248/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 03-08-2015 în dosarul nr. 7248/2015
Dosar nr._ - exercitare autoritate părintească -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 03.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. P.
GREFIER – C. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7248
Pe rol se află soluționarea cauzei minori și familie privind pe reclamanta A. I. C., în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului L. YANIS A. în contradictoriu cu pârâtul P. A., având ca obiect exercitare autoritate părintească.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.07.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, constatând că are nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, dată la care,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. în data de 20.11.2014, sub nr._, reclamanta A. I. C. în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului L. YANIS A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. A., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună stabilirea locuinței minorului la mamă, exercitarea autorității părintești asupra minorului în mod exclusiv de către mamă, încuviințarea ca minorul să poarte numele de familie al mamei, cu obligarea pârâtului la plata unei contribuții de întreținere în favoarea minorului.
În motivare, reclamanta a arătat că în perioada 2010 – 2012 a avut o relație de concubinaj cu pârâtul, care în acea perioadă se numea L., din această relație rezultând minorul L. Yanis A., născut la data de 01.06.2011, acesta luând numele de familie al tatălui, părțile despărțindu-se ulterior, pârâtul căsătorindu-se cu o altă femeie și stabilindu-se în mun. B., schimbându-și și numele de familie în acela de „P.”, după soția lui, acesta fiind și motivul pentru care solicită modificarea numelui de familie al minorului în acela de „A.”, ca al mamei sale.
Arată reclamanta că pârâtul își vizitează foarte rar copilul și nu contribuie decât cu sume modice și foarte rar la cheltuielile necesare creșterii și întreținerii acestuia.
În subsidiar, în cazul în care instanța va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun, solicită substituirea acordului pârâtului pentru întocmirea actelor de călătorie și pentru posibilitatea minorului de a părăsi teritoriul României.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 496 alin. 3 rap. la art. 400 alin. 1, art. 505 alin. 2 coroborat cu art. 398, art. 402, art. 529 alin. 1 și 2, art. 450 alin. 3 și art. 449 alin. 3 Cod civil, art. 194 C.pr.civ.
În dovedire, s-au depus la dosar, în copie, printre altele, următoarele înscrisuri: certificat de naștere, carte identitate reclamantă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 80 lei.
Pârâtul, fiindu-i comunicată acțiunea și înscrisurile aferente, nu a depus întâmpinare la dosar și nu s-a prezentat în instanță.
Prin sentința civilă nr. 1653/12.05.2015, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B., ca urmare a faptului că pârâtul domiciliază în circumscripția acesteia, pe rolul acestei din urmă instanțe cauza fiind înregistrată la data de 26.05.2015 sub același număr.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii A. M. și M. R. C. (filele 21 – 22 dosar), precum și proba cu referatele de anchetă socială efectuate atât la domiciliul reclamantei, cât și la domiciliul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:
În fapt, părțile au avut o relație de concubinaj în urma căreia a rezultat minorul L. Yanis A., născut la data de 01.06.2011 a cărui filiație a fost stabilită încă de la naștere față de ambii părinți, în urma separării acestora, minorul continuând să locuiască cu mama sa, reclamanta, în Piatra – N..
Instanța reține că stabilirea locuinței acestuia nu înseamnă doar asigurarea unui spațiu de locuit de către unul dintre părinți, ci chiar îngrijirea și educarea permanentă de care are nevoie copilul. Părintele la care copilul locuiește este cel care ia toate deciziile care privesc actele curente privind creșterea și educarea copilului; așadar, el va trebui, în mod obligatoriu, să aibă exercițiul autorității părintești. Printre criteriile avute în vedere pentru stabilirea locuinței minorului, instanța reține condițiile materiale și morale pe care părintele le oferă copilului, legătura afectivă dintre părinte și copil, disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a se dedica creșterii și educării copilului, păstrarea fraților împreună, vârsta copilului, deschiderea părintelui pentru a da posibilitatea copilului de a avea relații personale și cu celălalt părinte etc.
Din cuprinsul referatelor de anchetă socială efectuate de către membrii Serviciului Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei mun. B. și Piatra - N. se reține că minorul locuiește împreună cu mama sa în Piatra – N., minorului fiindu-i asigurat un trai decent și oferindu-i-se un ambient propice pentru asigurarea sănătății și dezvoltării personalității sale. Potrivit acestor referate, de creșterea și educarea minorului s-a ocupat mama, reclamanta din prezenta cauză, propunerile și recomandările fiind în sensul exercitării autorității părintești exclusiv de către mamă, cu stabilirea locuinței minorului la domiciliul acesteia, pârâtul fiind de acord cu această măsură.
Relevă instanța că, în măsura în care pe viitor acești factori vor suferi modificări, nimic nu va împiedica schimbarea locuinței minorului, dacă interesul superior al copilului o impune.
Potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, iar conform alin.3, acest principiu va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Conform art.483 Cod civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți, care exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate, ambii părinți urmând să răspundă pentru creșterea copiilor lor minori.
În cazul de față se constată că reclamanta s-a ocupat, în mod exclusiv, de creșterea și îngrijirea minorului, încercând să-i asigure acestuia un mediu familial optim pentru creșterea și dezvoltarea sa armonioasă, în timp ce pârâtul și-a ignorat responsabilitățile care i se impuneau în calitate de părinte. Chiar dacă autoritatea părintească reprezintă ansamblul nu doar a drepturilor, ci și a îndatoririlor care privesc persoana și bunurile copilului, instanța apreciază că pârâtul, prin dezinteresul manifestat față de fiul său nu a înțeles să-și exercite autoritatea părintească față de acesta și astfel s-a născut prezumția că nici pe viitor nu va dori să se implice în creșterea și educarea fiului său, mai ales că, potrivit declarației martorilor (filele 21 – 22), de la mutarea pârâtului din locuința reclamantei din Piatra – N., acesta s-a dezinteresat de soarta minorului. Mai mult decât atât, din referatul de anchetă socială (fila 11 dosar), reiese că pârâtul este de acord ca autoritatea părintească asupra minorului să fie exercitată exclusiv de către reclamantă.
Conform prevederilor art. 487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia, iar potrivit art.499 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar să dea întreținere copilului minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională și de asemenea, sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă acesta se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani.
De asemenea, art.529 cod civil prevede că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
În cazul de față, instanța constată că pârâtul nu are un loc de muncă stabil, după cum rezultă din referatul de anchetă socială (fila 11 dosar) și că în speță nu s-au produs dovezi ale obținerii unor venituri. Situația de fapt expusă nu este în măsură însă a-l exonera pe debitor de obligația de întreținere datorată în virtutea legii. În concret, atât timp cât în speță nu s-a probat incapacitatea de a munci, absența veniturilor și a unui loc de muncă pot fi interpretate și ca rezultat al relei-voințe a întreținătorului. Pentru evitarea efectelor unui posibil comportament neresponsabil, în practica judiciară s-a statuat că debitorul întreținerii legalmente datorate va fi ținut la plata unei contribuții calculate în funcție de venitul minim pe economie.
Pentru stabilirea în concret a pensiei de întreținere, instanța va avea în vedere cotele reglementate de art. 529 alin. 2 Cod civil, dispoziție legală conform căreia „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii”, astfel că prin aplicarea procentului legal la venitul net minim pe economie, care este de 724 lei, va stabili pensia de întreținere la cuantumul de 181 lei, de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul minorului.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect modificarea numelui de familie al minorului din „L.” în cel de „A.”, instanța constată că la data declarării nașterii copilului, la serviciul de stare civilă, au fost respectate dispozițiile art. 450 alin. 3 raportat la art. 449 alin. 2 C.civ., motiv pentru care va respinge această solicitare. Argumentul că, în prezent, copilul nu poartă numele de familie al niciunuia dintre părinți, nu poate fi primit de către instanță atâta timp cât părinții săi, la momentul declarării nașterii, au fost deacord cu numele de familie ce va fi purtat de copil. Ori, interesul superior al copilului implică și stabilitatea propriului său nume, nefiind admisibilă situația ca de fiecare dată când unul dintre părinți suportă o modificare a numelui său, să fie pusă în discuție și schimbarea numelui copilului.
Față de aceste considerente și, având în vedere prevederile art. 400 alin.2 din Codul civil, precum și art. 31 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 în conformitate cu care exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, instanța va admite în parte cererea și va stabili locuința minorului L. Yanis A., născut la data de 01.06.2011, la domiciliul reclamantei din Piatra – N., ., ., ., jud. N., va dispune ca autoritatea părintească asupra minorului să fie exercitată de către reclamantă, în mod exclusiv, va obliga pârâtul P. A. la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului L. Yanis A. în cuantum de 181 lei lunar, de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul minorului și va respinge capătul de cerere având ca obiect modificarea numelui de familie al minorului în „A.”.
În baza art. 453 C.pr.civ., întrucât pârâtul se află în culpă procesuală, va obliga pe acesta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000 lei către reclamantă reprezentând onorariu avocat și cheltuieli cu deplasarea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea având ca obiect „exercitare autoritate părintească, stabilire locuință minor și stabilire pensie întreținere”, formulată de reclamanta A. I. - C., CNP_, cu domiciliul în Piatra – N., ., . în contradictoriu cu pârâtul P. A., CNP_, cu domiciliul în mun. B., ., ., jud. B..
Stabilește locuința minorului L. Yanis A., născut la data de 01.06.2011 la domiciliul reclamantei din Piatra – N., ., ., ., jud. N..
Stabilește ca autoritatea părintească asupra minorului L. Yanis A. să fie exercitată în mod exclusiv de către reclamanta A. I. – C..
Obligă pârâtul P. A. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 181 lei lunar în favoarea minorului L. Yanis A., de la data introducerii acțiunii – 20.11.2014 și până la majoratul minorului.
Respinge capătul de cerere având ca obiect schimbarea numelui de familie al minorului L. Yanis A..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică din 03.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Re.d B.P./ Tehnored. C.A./ 4 ex./07.08.2015
Dosar nr._ - exercitare autoritate părintească -
HOT.
03.08.2015
Admite în parte cererea având ca obiect „exercitare autoritate părintească, stabilire locuință minor și stabilire pensie întreținere”, formulată de reclamanta A. I. - C., CNP_, cu domiciliul în Piatra – N., ., ., ., jud. N. în contradictoriu cu pârâtul P. A., CNP_, cu domiciliul în mun. B., ., ., jud. B..
Stabilește locuința minorului L. Yanis A., născut la data de 01.06.2011 la domiciliul reclamantei din Piatra – N., ., ., ., jud. N..
Stabilește ca autoritatea părintească asupra minorului L. Yanis A. să fie exercitată în mod exclusiv de către reclamanta A. I. – C..
Obligă pârâtul P. A. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 181 lei lunar în favoarea minorului L. Yanis A., de la data introducerii acțiunii – 20.11.2014 și până la majoratul minorului.
Respinge capătul de cerere având ca obiect schimbarea numelui de familie al minorului L. Yanis A..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică din 03.08.2015.
PREȘEDINTE,
| ← Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 12-08-2015,... | Curatelă. Sentința nr. 7264/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
