Fond funciar. Hotărâre din 25-11-2015, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 11058/2015
Dosar civil nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 25.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – L. L.
GREFIER – B. A.
Sentința civilă nr._
Pe rol judecarea cererii având ca obiect « FOND FUNCIAR», formulată de reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâții I. M., S. I. M. M., Ț. M., C. locală Copălău și C. Județeană B., persoană care a formulat cerere de intervenție fiind B. I.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 04.11.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 17.11.2015, apoi pentru astăzi, când:
JUDECĂTORIA,
Prin Încheierea din 23.03.2015, pronunțată în dosarul nr._ *, instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulată de pârâtul B. I. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul B. Gh. I. și formarea unui nou dosar, având ca obiect principal „fond funciar”, și ca obiecte secundare „anulare act” și „fond funciar”, stabilindu-se termen de judecată la data de 04.05.2015.
B. Gh. I. a solicitat admiterea în principiu a cererii sale de intervenție în interes propriu și să se constate că el este proprietarul de drept al terenului în suprafață de 250 mp din p.c. 1397/1 intravilan . fără drept în titlul de proprietate nr._ pe numele lui I. Ghe. M.. S-a mai solicitat anularea absolută parțială a titlului de proprietate nr._ prin scoaterea a 250 mp din titlul lui I. M. și includerea lor în titlul de proprietate nr._/1999 pe numele lui B. G., întrucât și acest teren face parte din totalul validat în suprafață de 2,77 ha înscris în anexa la Legea 18.
Intervenientul a arătat că înțelege să se judece cu moștenitorii lui I. M., respectiv Ț. M., I. m. M. și S. I. M., C. locală Copălău și C. județeană B..
B. I., a mai solicitat să se constate desființarea de drept a contractului de dare cu plată încheiat la data de 20.07.1983 pe numele numitei I. M., ce a fost desființat de drept la un an de zile, prin neîndeplinirea condiției de a construi locuință proprietate personală, până la data de un an – dată la care terenul a revenit în patrimoniul CAP Copălău și astfel la 01.01.1998, terenul era liber și a fost validat în adeverința de proprietate a lui B. G.. S-a mai solicitat completarea titlului de proprietate_ cu 250 mp din titlul_ a lui I. M. în p.c. 1398/1, intravilan Copălău.
În motivare, B. I. a arătat că moștenește terenul de la părinții săi, pe care l-au avut înainte de cooperativizarea agriculturii și pe care în tipul CAP-ului, atât I. Ghe. M., cât și B. C. I., au cumpărat câte 250 mp pentru construcția de locuințe.
Apreciază intervenientul că, familia I. a intenționat să ocupe toată suprafața fără niciun drept și au acționat în acest sens, încheind în mod fraudulos unele acte, cum a fost actul de dare cu plată pe numele numitei I. M. din anul 1983, sau contractul de donație din 1990 către fiul său I. M. M.. Suprafața de 250 mp a fost inclusă nejustificat în titlul lui I. Ghe. M. și fără ca respectivul teren să fi obiectul vreuneia dintre anexele regulamentului HG 131/1991.
S-a mai precizat faptul că I. Ghe. M. este beneficiarul exclusiv al unei suprafețe de doar 250 mp, anterior intrării în vigoare a Legii 18/1991, acesta a dobândit 250 mp printr-un contract de dare cu plată, având schiță clară, conform Legilor 58 și 59 /1974 și cu obligația de a construi în termen de un an.
Intervenientul a mai solicitat instanței să rețină faptul că, dacă dobânditorul unei suprafețe de teren nu execută construcția în termen de un an, terenul respectiv intră automat, din nou, în proprietatea CAP, situație în care se regăsește și numita I. M..
A mai arătat intervenientul că, atât C. locală, cât și comisia Județeană, au apreciat greșit, înregistrând în titlul de proprietate a lui I. Ghe. M. și cei 250 mp cumpărați de fiica sa.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 49 – 56 V. Cod de procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată.
B. I., prin cererea depusă la dosarul nr._ *, a arătat că insistă în cererea sa de constatare a nulității titlului de proprietate nr._/2004 a autorului lui I. M., având ca obiect excluderea a 250mp din p.c. 1397/1, intravilan ., jud. B..
În privința obiectului cererii, respectiv a nulității absolute parțiale a titlului, reclamantul B. I. a arătat că se bazează pe lipsa dreptului constituit/reconstituit pentru I. M. a terenului, inclus nejustificat legal pe considerente de echitate exclusiv în titlul său, și fără ca respectivul teren să fi făcut obiectul vreuneia dintre anexele regulamentului HG131/1991. Condițiile de echitate respective nu pot fi reținute ca legale pentru că ar însemna înființarea unui mod de dobândire a dreptului de proprietate exterior regulilor de constituire/reconstituire prevăzute le legea nr. 18/1991 cât și în formă modificată, astfel, s-ar prejudicia atât rezerva comisiilor cât și dreptul titularilor îndreptățiți.
Reclamantul B. I., a solicitat instanței să constate că autorul I. M. este dobânditorul exclusiv al unei suprafețe de doar 250 mp, care a obținut o autorizație de construcție în baza contractului de dare cu plată, din care face parte integrantă și schița, însă nu mai construiește casa pe locul din autorizație și din schița contractului, nu mai respectă distanțele de până la hotar, ci mai mult încalcă hotarul, construind casa pe hotarul lungimii din interiorul terenului.
S-a mai precizat faptul că, la data când I. M. a obținut contractul de dare cu plată, terenul împrejmuitor schiței sale era liber, neatribuit, situație ce a favorizat construirea casei pe hotar, cu scopul de a ocupa mai mult teren. După construirea casei, I. M. a căutat o modalitate de a obține juridic terenul alăturat casei și folosindu-se de fiica sa I. M., care a obținut contractul de dare cu plată din 20.07.1983 autentificat sub nr. 2653 la notariatul de Stat Județean B., care are ca obiect 250 mp, teren strict alăturat celui obținut anterior de tatăl său, contract în care se stipulează condiția rezolutorie a înființării unei case de locuit în termen de un an, condiție care, neadusă la îndeplinire atrage rezoluțiunea de drept a contractului.
Apreciază reclamantul B. I. că, la data de 25.07.1984 a intervenit rezoluțiunea de drept a contractului, prin neîndeplinirea condiției de construire. A mai precizat faptul că terenul din contractul de dare cu plată a autorului defunct, I. M., cât și terenul de dare cu plată a lui I. M., a aparținut proprietarului de drept, B. I., care l-a adus în CAP și care ca persoană îndreptățită l-a solicitat.
Consideră reclamantul că se urmărește încălcarea sentinței de grănițuire nr. 3167/2005, încălcarea contractului său de vânzare cumpărare autentic 9159/2004 încheiat cu B., schimbarea hotarului, să i se strige gardurile, să i se ia din proprietate. De asemenea, consideră că nu se poate merge la infinit cu părtinirea succesorilor procesuali ai reclamantului inițial, cauza merge de la un complet la altul, se tergiversează expertiza, se tergiversează administrarea altor probe cerute.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin întâmpinarea depusă la 08.06.2015, pârâtul I. M., a solicitat respingerea cererii numitului B. I..
În motivare, pârâtul a arătat că se încearcă tergiversarea judecării fondului, deși există două hotărâri irevocabile pronunțate de Tribunalul B..
A mai solicitat să se constate faptul că nulitatea absolută poate fi determinată fie de lipsa unui element al actului juridic, fie de nesocotirea unei dispoziții imperative a legii, situație care nu este îndeplinită în cauză.
Pârâtul a invocat excepția puterii de lucru judecat, solicitând instanței să aibă în vedere hotărârile nr. 9543/2000 pronunțată în dosarul nr._/1999 de către Judecătoria B., Decizia nr. 509A/2001, pronunțată în dosarul nr. 1313/2001 de către Tribunalul B., Decizia nr. 383/2002 irevocabilă, pronunțată în dosarul nr. 5503/2004 ce către Curtea de Apel Suceava, sentința civilă nr. 2775/2004 pronunțată în dosarul nr. 1771/2004 de Judecătoria B., Decizia nr. 50R/2010 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ și Decizia nr. 1148R/2007 pronunțată în dosarul nr._ de către Tribunalul B..
C. locală Copălău, a înaintat la 13.07.2015, o adresă prin care învederează instanței faptul că, documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/2004 pe numele defunctului I. M., a fost trimisă cu adresa nr. 91/1992 Judecătoriei B. în vederea soluționării dosarului nr. 7130//91 din 1992.
La data de 05.08.2015, intervenientul B. I. a depus interogatoriul civil pentru C. locală Copălău, probă ce a fost încuviințată prin Încheierea de ședință din 05.08.2015. Instanța a dispus atașarea dosarelor_/1999, 1313/2001, 5503/2004,_ și_ . totodată, a încuviințat reclamatului proba cu interogatoriul pârâtei Ț. M..
Prin adresa din 01.09.2015, C. locală Copălău, a precizat că documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/2004 a fost trimisă în original la dosarul nr. 7130/1991, fără a mai fi restituită. La 04.09.2015, C. locală a înaintat răspuns la interogatoriu.
În ședința publică din data de 01.10.2015, B. I. a depus interogatoriul pentru pârâta Ț. M..
Pârâtul I. M. M. a formulat la 01.10.2015, cerere de recuzarea președintelui completului de judecată, cerere e a fost respinsă prin Încheierea din 02.10.2015.
La termenul din 19.10.2015, s-a luat interogatoriul pârâtei Ț. M., interogatoriu ce a fost completat cu 6 întrebări adresate în ședință publică. Atât întrebările, cât și răspunsurile au fost consemnate în încheierea de ședință din 19.10.2015
Pârâta Ț. M. a invocat, și a depus în scris, la termenul din 04.11.2015, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B. G., cât și a interveneintului B. I., deoarece contratul de vânzare cumpărare este un contract bilateral, care presupune existența unor obligații. A mai precizat pârâta că obligațiile au fost onorate de către ambele părți, contractul fiind perfect valabil.
Reclamantul B. I., a depus la 04.11.2015, obiective pentru suplimentul la expertiza D..
În ședința publică din 04.11.2015, instanța a acordat cuvântul și a rămasa în pronunțare asupra excepțiilor de netimbrare, a puterii de lucru judecat invocată de I. M. M., a autorității de lucru judecat, invocată din oficiu și a lipsei calității procesuale active, invocată de Ț. M. și a excepției lipsei de interes prin raportare la considerentele sentinței civile nr. 9543/15.12.2000, pronunțată în dosarul nr._/1999, rămasă definitivă prin Decizia nr. 509A/11.05.2001 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr. 1313/2001 și irevocabilă prin Decizia nr. 383 din 08.02.2002 a Curții de Apel Suceava.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra excepțiilor invocate, instanța reține următoarele:
În fapt, în anul 1976 numitul I. Gh. M.(tatăl pârâților I. M. M., S. - I. M. M., Ț. M.), în prezent decedat, a cumpărat de la C.A.P. Copălău suprafața de 250 m.p. în ., în vederea construirii unei case împreună cu soția sa.
În aceeași măsură, și fiica lui I. Gh. M., pârâta Ț. M. a cumpărat de la CAP Copălău, în anul 1983, suprafața de 250 m.p., amplasată alăturat suprafeței de 250 m.p. a lui I. Gh. M..
La data de 30.06.2004, se emite Titlul de proprietate nr._ pe numele lui I. Gh. M. pentru suprafața de 1 ha, din care 500 mp în intravilanul localității Copălău.
Prin Decizia nr. 1148/3 decembrie 2007, Tribunalul B. a soluționat irevocabil acțiunea formulată de Prefectul jud. B., ce a avut ca obiect constatarea nulității absolute a actelor de constituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâților, respectiv a titlului de proprietate nr._/2004 emis pe numele lui Ț. M., a titlului de proprietate nr._/2004 emis pe numele lui I. M. M. și a titlului de proprietate nr._/2004 pe numele lui I. Gh. M. în ceea ce privește constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9.500 m.p. pășune, păstrând constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 500 m.p. situat în intravilanul ., p.c. 1397/1.
Pe de altă parte, reclamantul B. I. a cumpărat, la rându-i, teren în suprafață de 250 mp de la CAP Copălău, în vederea construirii unei locuințe, emițându-i-se titlul de proprietate nr._/1996 pentru suprafața de 939 mp, din care 400 mp în pc 1397/3, 158 mp în pc 1398/2 și 381 mp în pc 1397/3. Prin Decizia nr. 3242/2003 a Curții de Apel Suceava, s-a dispus anularea în parte a acestui titlu de proprietate a reclamantului B. I., restrângându-i-se dreptul de proprietate la 400 mp în .>
Suprafața totală de 1.650 m.p., din parcelele 1397/1, 1397/3 și 1398/2, a reprezentat fosta proprietate de dinainte de colectivizare a tatălui intervenientului B. G..
Cu toate acestea, suprafață de 1.135 mp. a fost adăugată în titlul de proprietate nr._/1999 emis pe numele lui B. G., în baza unei hotărâri a Comisiei Locale din data de 21 septembrie 2007, nevalidată însă de C. Județeană, astfel că, prin sentința civilă nr. 1856/2008 a Judecătoriei B., s-a dispus radierea din acest titlu de proprietate a suprafețelor de 913 și 222 m.p., (1.135 m.p.) din p.c. 1397/2, cu motivarea că titlul a fost completat neprocedural, în lipsa unei hotărâri judecătorești.
De asemenea, potrivit sentinței civile nr. 9543/15.12.2000, pronunțată în dosarul nr._/1999, rămasă definitivă prin Decizia nr. 509A/11.05.2001 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr. 1313/2001 și irevocabilă prin Decizia nr. 383 din 08.02.2002 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 5503/2001(dosar atașat la prezentul dosar), s-a reținut că pentru suprafața de 18 ari teren, pe care se află gospodăriile numiților I. M. și B. I., tatăl intervenientului B. G. a fost despăgubit cu teren în schimb, prin titlul de proprietate nr._/1999, reconstituindu-i-se toată suprafața de teren de 2,58 ha. În același timp, s-a respins solicitarea de a-l pune în posesie cu suprafața de 18 ari teren.
În cadrul proceselor purtate între părți, instanța reține că reclamanții I. Gh. M. și I. M. M. au formulat pe rolul Judecătoriei B. și o acțiune în constatarea dreptului lor de proprietate pentru suprafața de 1.650 m.p. situat în intravilanul ..c. 1397, din care face parte și suprafața de 1.135 m.p, în cadrul dosarului nr._ (dosar atașat la prezentul dosar).
Prin Sențința nr. 5843/14.11.2008, pronunțată de Judecătoriei B. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 581/26 mai 2009 a Tribunalului B., s-a constatat că reclamantul I. Gh. M. era proprietarul doar a suprafeței de 500 m.p. situată în intravilanul satului și comunei Copălău, jud. B., p.c. 1397/1, respingându-se acțiunea în constatare formulată de reclamantul I. M. M..
Prin hotărârea menționată, s-a admis și cererea de intervenție a lui B. C. I. și s-a constatat că acesta este proprietarul suprafeței de 400 m.p. situată în p.c. 1397/3, precum și a suprafeței de 1.135 m.p. situată în p.c. 1397/2, sentință rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului (decizia civilă nr. 581/26 mai 2009 a Tribunalului B.).
Prin Sentința civilă nr. 1856/2008, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia nr. 50 R /13.01.2010 a Tribunalului B., s-a respins acțiunea numițiilor I. Gh. M. și I. M. M., de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare privind suprafața de 1.135 m.p. teren din intravilanul ., p.c. 1397/2, încheiat între C. G. și intervenientului B. G., pe de o parte, și B. I., pe de altă parte.
În drept, conform dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr.76/2012 de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind codul de procedură civilă, prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865 (în continuare C.p.c. din 1865), dat fiind că acțiunile ce fac obiectul prezentului dosar au fost formulate în cadrul dosarului nr._ *, dosar guvernat de reglementările vechiului cod de procedură civilă, cereri ce au fost disjunse din dosarul nr._ * prin Încheierea din data de 23.03.2015.
Prin cererile formulate de intervenientul B. GH. I. și reclamantul B. I., s-a solicitat anularea părțială a Titlului de proprietate nr._/30.06.2004 prin scoaterea a 250 mp din titlu, dat fiind că respectivul teren a fost inclus nejustificat în titlu, în condițiile în care I. Ghe. M. a dobândit doar o suprafață de 250 m.p. prin contractul cu dare în plată. Cu privire la suprafața de 250 mp, cumpărat de la CAP Copălău în anul 1983 de către pârâta Ț. M., se arată că I. Ghe. M. a solicitat conform Legii 18/1991 să i se înscrie în titlu și 250 mp cumpărați de fiica sa, deși pentru această suprafață nu s-a dispus validarea în condițiile legii.
Cu privire la excepția puterii de lucru judecat, invocată de I. M. la termenul din data de 04.05.2015, și precizată în scris la termenul din data de 08.06.2015(f. 29), instanța reține că în susținerea excepției s-au indicat dosarele nr._/1999, 1313/2001, 5503/2001, 1771/2004,_ și_, dosare ce au fost atașate la prezenta acțiune.
Instanța reține că autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art.1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art.1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. (ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 995 din 4 februarie 2009, www.scj.ro). Potrivit prezumției puterii de lucru judecat, o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți, neputându-se primi vreo dovadă contrară față de caracterul absolut al prezumției.
În realitate, invocând nesocotirea puterii de lucru judecat, pârâtul are în vedere efectul pozitiv produs de aceasta, ceea ce înseamnă ca cele statuate de o instanță să nu poată fi contrazise de instanța ulterioară (în procesul dintre aceleași părți, în care chestiunea litigioasă nu se suprapune în totalitate, ca obiect și cauză, cu cea anterioară -ICCJ, Secția I civilă, decizia civilă nr. 2121/2007 din 7 martie 2007, www.scj.ro).
Astfel, considerentele au putere de lucru judecat în măsura în care explica dispozitivul și se reflecta în acesta (în același sens: Trib. Suprem, colegiul civil, dec. nr.1211/1955). De asemenea trebuie să li se recunoască putere de lucru judecat și motivelor decizorii (motive care deși nu se regăsesc în dispozitiv, tranșează aspecte litigioase dintre părți), întrucât a nega autoritatea de lucru judecat a unor asemenea motive înseamnă de fapt, a crea premisele instabilității juridice, căci s-ar recunoaște posibilitatea părților ca, după ce au supus dezbaterii o anume chestiune litigioasă și au primit o anumită rezolvare asupra acesteia, să reia judecata, ca și când instanța nu s-ar fi pronunțat asupra ei.
În cauza dedusă judecății, chestiunea litighioasă este reprezentată de modul de constituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 500 mp în intravilanul localității Copălău, teren înscris în Titlul de proprietate nr._/30.06.2004 pe numele lui I. Gh. M. în p.c. 1397/1, sub auspiciile Legii nr. 18/1991. Această suprafață de teren se învecinează cu suprafața de 400 m.p. situată în p.c. 1397/3, precum și cu suprafeței de 1.135 m.p. situată în p.c. 1397/2, deținute de reclamantul B. I.. Așa după cum s-a precizat, această vecinătate a generat o . de procese pe același fond litigios, respectiv pe întinderea dreptului de proprietate constituit în baza Legii nr. 18/1991, procese purtate pe de o parte, între B. I. și I. Ghe. M., la care au participat și moștenitorii acestuia I. M. M., S. - I. M. M., Ț. M., iar pe de altă parte între, între B. GH. I. și I. Ghe. M., la care au participat și și moștenitorii acestuia I. M. M., S. - I. M. M., Ț. M..
Mai întâi, prima instanță care s-a pronunțat asupra valabilității Titlului de proprietate nr._/30.06.2004, a fost Tribunalul B. care a soluționat irevocabil acțiunea formulată de Prefectul jud. B. prin Decizia nr. 1148/3 decembrie 2007, ce a avut ca obiect constatarea nulității absolute a actelor de constituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâților, în ceea ce privește constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9.500 m.p. pășune, păstrând constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 500 m.p. situat în intravilanul ., p.c. 1397/1, din care 250 mp teren cumpărat de la CAP de I. Ghe. M. și 250 mp teren cumpărat de la CAP de Ț. M..
Apoi, în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei B., în care au figurat ca părți I. M. M., S. - I. M. M., Ț. M., pe de o parte, și B. I. și C. G., pe de altă parte, iar B. I. ca intervenient accesoriu, s-a analizat valabilitatea titlului de proprietate nr._/21.06.1999 emis pe numele lui B. G., prin raportare la dispozițiile Legii nr. 18/1991 și prin raportare la îndreptățirea pârâților din prezenta cauză la suprafața de teren de 500 mp teren intravilan, ținându-se cont de fondul litigios comun analizat în contradictoriu cu aceleași părți din prezentul dosar.
Astfel, în considerentele Deciziei civile nr. 50 R /13.01.2010 a Tribunalului B. pronunțată în dosarul nr._, s-a reținut că I. M. este îndreptățit la o suprafață de 500 m.p teren intravilan, aferentă casei de locuit, și în legătură cu care prin decizia civilă nr. 1148 R din 3 decembrie 2007 a Tribunalului B. s-a stabilit irevocabil că petentul I. M., împreună cu Ț. M., au îndreptățire doar la o suprafață de 500 m.p. teren cumpărat de la CAP și aferent construcțiilor edificate pe acesta(f. 151 din dosarul nr._ ).
În alt registru al proceselor desfășurate între părți, instanța reține că prin Sențința nr. 5843/14.11.2008, pronunțată de Judecătoriei B. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 581/26 mai 2009 a Tribunalului B., s-a constatat că reclamantul I. Gh. M. era proprietarul doar a suprafeței de 500 m.p. situată în intravilanul satului și comunei Copălău, jud. B., p.c. 1397/1, respingându-se acțiunea în constatare formulată de reclamantul I. M. M., prin analizarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991(f. 89-95 din dosarul nr._ ).
Prin hotărârea menționată, s-a admis și cererea de intervenție a lui B. C. I. și s-a constatat că acesta este proprietarul suprafeței de 400 m.p. situată în p.c. 1397/3, precum și a suprafeței de 1.135 m.p. situată în p.c. 1397/2, sentință rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului (decizia civilă nr. 581/26 mai 2009 a Tribunalului B.).
În privința acestei acțiuni, deși este o acțiune în constatare în urma căreia s-a pronunțat o hotărâre declarativă de drepturi, instanța reține că dezlegarea dată pricinii în urma dezbaterilor contradictorii în cadrul acestor acțiuni intră în autoritatea de lucru judecat cu cele două manifestări procesuale amintite, așa după cum s-a apreciat și în literatura de specialitate(A. N.-judecător Înalta Curte de Casație și Justiție, Relativitatea și opozabilitatea efectelor hotărârii judecătorești, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 248). În același sens, s-a remarcat în doctrină că aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat privește partea care a câștigat procesul și se referă la faptul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat într-o nouă judecată, fără ca partea adversă sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului.(G. B., M. S., D. procesual civil, Editura hamangiu, 2015, p.564).
Luând în considerare aceste litigii purtate între părți, instanța reține că faptul că anularea Titlul de proprietate nr._/30.06.2004 în privința celor 500 m.p. nu a constituit obiect principal dedus judecății între părți și că astfel soluția asupra lui nu se regăsește în dispozitivul hotărârilor, face ca eficacitatea directă a hotărârii (protejată de efectul negativ al autorității de lucru judecat) să nu se manifeste, dar se va produce eficacitatea „indirectă” a acesteia, părțile neputându-se sustrage efectului pozitiv al lucrului judecat și neputând nega realitatea situației juridice stabilite de prima instanță în considerentele sale. Aceasta înseamnă că cea de-a doua hotărâre nu numai că nu va putea să contrazică sau să revină asupra conținutului primei hotărâri, ci mai mult, că trebuie să-și întemeieze soluția pe conținutul acesteia, care a dezlegat un raport de drept litigios(ICCJ, Secția de C. Administrativ, decizia civilă nr. 3123 din 22 octombrie 2002, www.scj.ro).
Instanța amintește că reglementarea autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.
Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Instanța reține că ignorarea puterii de lucru judecat al hotărârilor menționate ar face posibilă eternizarea proceselor desfășurate între părți, cu încălcarea gravă a stabilității juridice, a ordinii sociale și a preeminenței dreptului într-o societate democratică(cauza Zazanis si altii contra Greciei, CEDO, cauza Pilot Service contra Romaniei, CEDO, cauza B. contra Romaniei, CEDO).
În aceste condiții, instanța va admite excepția puterii de lucru judecat, invocată de I. M. M. și va respinge acțiunea de anulare parțială a Titlului de proprietate nr._/30.06.2004 formulată de intervenientul B. GH. I. și reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâții I. M. M., S. - I. M. M., Ț. M., C. L. PENTRU APLICAREA LG 18/1991 A C. COPĂLĂU și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR B., ca fiind formulată cu încălcarea puterii de lucru judecat.
Instanța reține că subsidiar capătului de cerere privind anulare parțială a Titlului de proprietate nr._/30.06.2004, intervenientul B. GH. I. a solicitat includerea suprafeței de 250 mp în titlul său de proprietate, însă soluția respingerii solicitării privind scoaterea celor 250 mp face ca petitul subsidiar să rămână fără obiect.
Cu referire la capătul de cerere privind constatarea desființării de drept a contractului de dare cu plată încheiat între Ț. M. și CAP Copălău în anul 1983, s-au invocat excepțiile netimbrării, autorității de lucru judecat, lipsa calității procesuale active și lipsa de interes.
În privința excepției netimbrării, ce se impune a fi analizată cu prioritate, instanța reține că atât intervenientul B. GH. I., cât și reclamantul B. I., au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru așa după cum a fost stabilită în sumă de 159 lei(f.66, 68, 88, 89), motiv pentru care se va respinge excepția netimbrării.
În raport de cererea reclamantului B. I. privind constatarea desființării de drept a contractului de dare cu plată între Ț. M. și CAP Copălău, instanța a invocat din oficiu excepția autorității de lucru judecat cu referire la Sentința civilă nr. 1642/21.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 49 R/05.02.2015 a Tribunalului B., prin care s-a respins cererea reclamantului B. I. de anulare a contractului de dare cu plată între Ț. M. și CAP Copălău. Este de menționat că împotriva deciziei Tribunalului B. de respingere a apelului, s-a formulat contestație în anulare, ce a făcut obiectul dosarului nr._, contestație ce a fost respinsă irevocabil prin Decizia civilă nr. 294 R/30.10.2015.
Preliminar analizării excepției, instanța reține că pentru stabilirea triplei identități de elemente și a incidenței autorității de lucru judecat, raportarea nu se face la cererea de chemare în judecată anterioară, ci la hotărârea pronunțată anterior, ea fiind cea cere se bucură de autoritate de lucru judecat, iar nu actul de sesizare a instanței(A. N.-judecător Înalta Curte de Casație și Justiție, Relativitatea și opozabilitatea efectelor hotărârii judecătorești, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 72). Astfel, tripla identitate se analizează prin raportarea motivelor cererii de chemare în judecată din prezenta cauză(f. 13 dosar disjuns- f. 306 și f. 346-347 dosarul nr._ *) la hotărârea pronunțată irevocabil, respectiv Sentința civilă nr. 1642/21.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 49 R/05.02.2015 a Tribunalului B..
Prin hotărârea menționată, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul B. I. în contradictoriu Ț. M., de anulare a contractului de dare cu plată încheiat între Ț. M. și CAP Copălău, pentru lipsa obiectului contractului și pentru neîndeplinirea condițiilor rezolutorii de drept, reținându-se prin Decizia civilă nr. 49 R/05.02.2015 a Tribunalului B., că bunul vândut se afla în circuitul civil, exista în momentul contractului, era determinat și licit, precum și faptul că nu prezenta relevanță dacă actul de dare în plată a fost afectat de anumite modalități, întrucât astfel de modalități afectează doar raporturile dintre CAP și beneficiar, raporturi ce au încetat odată cu desființarea CAP-ului.
În prezentul dosar, reclamantul solicită constatarea desființării de drept a contractului de dare cu plată pentru neîndeplinirea condiției rezolutorii de a construi în termen de un an și pentru motivul că terenul de 250 mp nu era liber pentru a se îndeplini condiția de a construi, terenul fiind ocupat, fapt ce arată că, în speță, contractului îi lipsea obiectul juridic, arătându-se prin notele scrise că se impune analizarea în alt context situația lipsei obiectului.
Sub acest aspect, instanța reține că pentru a exista identitate de obiect nu este necesar ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același în ambele litigii.
Ori, atât motivele privind neîndeplinirea condiției rezolutorii de a construi în termen de un an și lipsa obiectului contractului au primit dezlegări definitive prin Sentința civilă nr. 1642/21.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 49 R/05.02.2015 a Tribunalului B.. Cu privire la analizarea lipsei obiectului contractului prin raportare la răspunsurile la interogatoriul pârâtei Ț. M.(f.102-106) din ședința publică din data de 19.10.2015, termen la care părțile au încunoștiințat instanța de existența dosarului nr._, se reține că practica judiciară unanimă (ICCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3125 din 16 octombrie 2014, www. scj.ro)arată că temeiul juridic al cererii nu se confundă cu mijloacele de probă, părțile neputând înlătura autoritatea de lucru judecat introducând o nouă acțiune fundamentată pe mijloace noi de probă.
În aceste condiții, instanța va admite excepția autorității de lucru judecat și, pe cale de consecință, respinge acțiunea de anulare a contractului de dare cu plată, formulată de B. I. în contradictoriu cu Ț. M., ca fiind formulată cu încălcarea autorității de lucru judecat.
În raport de cererea intervenientul B. GH. I. privind constatarea desființării de drept a contractului de dare cu plată între Ț. M. și CAP Copălău, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes prin raportare la considerentele sentinței civile nr. 9543/15.12.2000, pronunțată în dosarul nr._/1999, rămasă definitivă prin Decizia nr. 509A/11.05.2001 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr. 1313/2001 și irevocabilă prin Decizia nr. 383 din 08.02.2002 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 5503/2001, iar pârâta Ț. M. a invocat excepția lisei calității procesuale active.
Având în vedere cele două excepții, instanța reține că în ordinea de soluționare a excepțiilor, excepția lipsei calității procesuale active trebuie analizată cu prioritate dat fiind că prin soluționarea acesteia se determină cadrul procesual în funcție de care poate comporta discuții și interesul în promovarea acțiunii.
Asupra excepței lipsei calității procesuale pasive, invocate de către pârâtă, se reține faptul că excepția lipsei calității procesuale active este o excepție de fond, peremptorie și absolută. În același timp, calitatea procesuală activă este, alături de capacitatea procesuală de folosință, interesul și dreptul, una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să fie parte în proces. Calitatea procesuală activă presupune justificarea îndreptățirii reclamantului de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Întrucât reclamantul este cel care a declanșat procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală pasivă. Această obligație este impusă de art. 112 C.proc.civ., care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul pe care își întemeiază pretenția, aceeași obligație fiind și în sarcina intervenientului principal.
Parcurgând motivele de fapt și de drept pe care intervenientul și-a întemeiat cererea(f.3-5), instanța reține că s-a solicitat constatarea desființării de drept a contractului de dare cu plată pentru neîndeplinirea condiției rezolutorii de a construi în termen de un an.
În acest sens, prin întocmirea contractului de dare cu plată, în temeiul adunării generale a fostului CAP, suntem în prezența unei înstrăinări efectuate de cooperativă înainte de . legii nr. 18/1991.
Una dintre clauzele contractului privește obligația de a construi în termen de un an, această condiție rezolutorie afectând actul de dare în plată doar în raporturile dintre CAP și beneficiar, raporturi care au încetat odată cu desființarea CAP-ului(Curtea de Apel Ploiești, Decizia civilă nr. 1214/11.05.1995 în Dreptul de proprietate și alte drepturi reale –Tratat de jurisprudență 1991-2002, M. V., M. P., editura Lumina lex 2003, București, 2002, p. 131; V. T., Legile fondului funciar, Comentarii și explicații, editia 3, Editura C.H. B., 2009, p. 551). Așa după cum s-a statuat atât în practica judiciară menționată, desființându-se CAP-urile, legiuitorul a înțeles prin Legea nr. 18/1991 să înlăture și beneficiul acestora de a rezilia contractele cu dare în plată pentru nerealizarea de către dobânditorul terenului a obligației afectată de modalitatea condiției cu termen, aceea a edificării construcției.
Astfel, neîndeplinirea condiției poate fi invocată doar de titularul dreptului, respectiv titularii raportului juridic din contract(f.109), în speță CAP-ul și Ț. M..
Ori, intervenientul B. GH. I. nu este titular al raportului juridic din contract, motiv pentru care nu justifică calitate procesuală activă în formularea acțiunii. Se observă că în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar de către B. GH. I., se invocă motive ce țin de fraudarea legii, însă cadrul procesual în privința obiectului și cauzei cererii este stabilit prin cererea inițială de intervenție(f.3-5), instanța nefiind învestită cu motive ale cererii invocate după rămânerea în pronunțare asupra excepțiilor puse în discuția părților.
În considerarea celor expuse, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată de Ț. M. și va respinge acțiunea de anulare a contractului de dare cu plată, formulată de B. GH. I. în contradictoriu cu Ț. M., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția netimbrării.
Admite excepția puterii de lucru judecat, invocată de I. M. M..
Respinge acțiunea de anulare parțială a Titlului de proprietate nr._/30.06.2004 formulată de intervenientul B. GH. I., domiciliat în . Curtești, jud. B. și reclamantul B. I., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâții I. M. M., S. - I. M. M., domiciliați în ., Ț. M., domiciliată în B., .. 28, ., jud. B., C. L. PENTRU APLICAREA LG 18/1991 A C. COPĂLĂU și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR B., ca fiind formulată cu încălcarea puterii de lucru judecat.
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea de anulare a contractului de dare cu plată, formulată de B. I. în contradictoriu cu Ț. M., ca fiind formulată cu încălcarea autorității de lucru judecat.
Admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată de Ț. M..
Respinge acțiunea de anulare a contractului de dare cu plată, formulată de B. GH. I. în contradictoriu cu Ț. M., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. L.L../ Tehnored. A.B./ ex. 9/
| ← Pretenţii. Hotărâre din 16-11-2015, Judecătoria BOTOŞANI | Obligaţie de a face. Hotărâre din 25-11-2015, Judecătoria... → |
|---|
