Plângere contravenţională. Sentința nr. 1645/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1645/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 13811/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1645
Ședința publică de la 12.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta ȘTEFURĂ E. M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 29.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.02.2015 respectiv 12.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2014, sub numărul_, petenta Ștefură E. M. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii, aplicată de intimat prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._/15.09.2014, cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În fapt, petenta a arătat că în data de 16.09.2014, în jurul orei 12.00, în timp ce efectua manevra de parcare a autoturismului proprietate personală, pe .. 15 din B. a atins un stâlp de pe marginea drumului, rezultând avarierea ușoară a mașinii, respectiv bară față zgâriată. A menționat petenta că, ulterior, s-a prezentat la sediul poliției rutiere pentru a raporta avaria produsă, ocazie cu care i-a fost întocmit procesul verbal contestat, prin care i s-a aplicat 3 puncte de penalizare și 4 puncte de amendă, pentru neasigurarea la efectuarea manevrei de parcare. În final, a arătat petenta că nu a mai fost sancționată contravențional până în prezent, precum și faptul că are o situație financiară precară.
În drept, plângerea contravențională nu a fost motivată.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea administrării probei testimoniale cu martora L. M. D., precum și a probei cu înscrisuri, în acest sens depunând la dosar, în copie: procesul verbal de contravenție contestat (fila 5), fișă cazier auto (fila 6), cartea de identitate (fila 11), planșă foto (fila 12) și certificatul de naștere al minorei (fila 13).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 05.01.2015, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal contestat și a măsurilor dispuse prin acesta.
În fapt, intimatul a arătat că în data de 16.09.2014, în jurul orelor 13.20, reclamanta fiind în trafic, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . s-a asigurat corespunzător la efectuarea manevrei de parcare și a atins un stâlp de iluminat. A mai menționat intimatul că, fapta petentei a fost constatată imediat după coliziune, pe baza declarației tip avarii date de petentă după ce a survenit incidentul, aceasta semnând procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.
În drept, întâmpinarea nu a fost motivată.
În dovedire, intimatul a depus la dosar: originalul procesului verbal de contravenție (fila 19), raportul agentului constatator (fila 21), cazier auto petentă (fila 20), fișă de evidență auto (fila 22) și declarația tip avarie a petentei (fila 23).
În conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La primul termen de judecată, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat în esență cele arătate în plângerea contravențională. În plus, a mai precizat petenta că nu era în trafic și nici nu a schimbat direcția de mers, așa cum în mod greșit s-a menționat în cuprinsul întâmpinării. De asemenea, petenta a arătat că solicită și restituirea sumei plătite cu titlu de amendă, depunând în acest sens, la dosar și dovada achitării acesteia.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 16.09.2014, s-a reținut în sarcina petentei faptul că, la data de 16.09.2014, în jurul orei 12:00 a condus autoturismul, cu numărul de înmatriculare_, pe . mun. B., iar la efectuarea virajului pentru parcare nu s-a asigurat și a atins un stâlp de iluminat.
Petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei, pentru fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. b, pct. 3 din O.U.G. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002.
Procesul-verbal a fost semnat de petentă, cu mențiunea ”nu m-am asigurat corespunzător”.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate până la proba contrară, conform art. 34 O.G. nr.2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petentă, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând niciun motiv de nelegalitate care să poată fi invocat de instanță din oficiu.
Instanța reține că petenta nu a invocat nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă.
De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei Ștefură E. M. a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 16.09.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie până la proba contrară, conform art. 34 O.G. nr.2/2001.
Instanța constată că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 108 alin. 1 lit. b, pct. 3 din O.U.G. 195/2002 și ale art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 1, lit. b, pct. 3 din O.U.G. 195/2002: „ (1) săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: (...) b) 3 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: (...) 3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale”, iar conform art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002: „ (...) (2) Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b)”.
Petenta s-a prezentat în instanță și a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Referitor la procesul verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt și a încadrării juridice.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia H. și alții c. României (cererea nr. 7034/07) că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea încălcărilor legislației în materie de circulație rutieră, ce intră în competența poliției.
Totodată, în procedura contravențională prevăzută de O.G. nr. 2/2001, contestatoarea are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C. pr. civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din O.G. nr. 2/2001.
În fapt, instanța reține că petentei i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentei responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Prin urmare, din tot ansamblul materialului probator, respectiv din procesul verbal de constatare a contravenției contestat aflat la fila 19 din dosar, din raportul agentului constatator aflat la fila 21 din dosar și din declarația tip avarie aflată la fila 23 s-a constatat că, la data de 16.09.2014, în jurul orei 12:00, petenta a condus autoturismul, cu numărul de înmatriculare_, pe . mun. B., iar la efectuarea virajului pentru parcare nu s-a asigurat și a agățat cu bara față dreapta un stâlp de iluminat.
De altfel, instanța reține că, atât prin plângerea formulată, cât și în fața instanței petenta a recunoscut situația de fapt reținută în actul constatator, susținând doar că s-a grăbit la efectuarea manevrei de parcare, întrucât fetița sa în vârstă de 5 luni, care se afla pe bancheta din spate era agitată și plângea.
Instanța apreciază că această apărărare a petentei este netemeiată, motivele invocate neregăsindu-se printre cele limitativ enumerate de art. 11 din O.G. nr.2/2001 și nu pot conduce, astfel, la înlăturarea caracterului contravențional al faptei. Totodată, instanța reține că petenta nici nu a probat o situație de fapt contrară celei descrise în procesul verbal, cu toate că, îi revenea această obligație.
Astfel, instanța consideră că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, din data de 16.09.2014, a fost întocmit cu respectarea condiției temeiniciei.
În ceea ce priveștesancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 360 lei aplicatăpetentei pentru fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din O.U.G. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002, instanța are în vedere faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (art.5 alin.5 OG 2/2001), iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă (art.7 alin.2 din OG 2/2001). De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 O.G. nr.2/2001, la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța reține că, în speță nu s-a făcut dovada persistenței petentei într-un comportament contravențional similar și anterior sancționat, comportament care să excludă posibilitatea funcționării eficiente a principiului aplicării graduale a sancțiunilor. Mai mult prin plângerea formulată, aceasta a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.
Având în vedere aceste aspecte, instanța apreciază că petenta a înțeles pericolul social al faptei sale, iar avertismentul, ca sancțiune contravențională principală, este suficient pentru atingerea scopului preventiv și sancționator. Astfel, instanța va înlocui cu avertisment sancțiunea contravențională de 360 lei amendă aplicată petentei prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 16.09.2014, petenta urmând a avea în vedere că eventuala reiterare a comportamentului contravențional va atrage sancțiuni mai severe, chiar orientate spre maximul amenzii prevăzute de lege.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, întocmit la data de 16.09.2014 instanța, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001, va admite plângerea contravențională formulată de petenta ȘTEFURĂ E. M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.și în temeiul art. 7 și 21 din O.G. nr. 2/2001 va înlocui sancțiunea contravențională a amenzii în valoare de 360 lei aplicată petentei, cu sancțiunea contravențională a avertismentului și va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Instanța constată că petenta a achitat amenda în cuantum de 180 lei în contul Primăriei B., Direcția de Impozite și Taxe Locale, astfel cum rezultă din chitanța . nr._/17-09-2014 (fila 29). Având în vedere admiterea plângerii contravenționale și înlocuirea cu avertisment a sancțiunii contravenționale a amenzii aplicată prin procesul verbal contesat, în temeiul căruia a fost achitată amenda, suma plătită de către petentă cu acest titlu va fi restituită, în baza principiului simetriei de forme, în aceeași modalitate în care a fost încasată de către instituția care a emis chitanța mai sus menționată, respectiv de către DITL B..
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta ȘTEFURĂ E. M., cu domiciliul în B., .. 15, ., județul B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., Bulevard M. E., nr. 57, județul B..
Modifică procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 16.09.2014 întocmit de intimat, în sensul că înlocuiește sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 360 lei cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptelor, cu recomandarea ca în viitor să respecte dispozițiile legale.
Menține în rest procesul-verbal atacat.
Dispune restituirea sumei de 180 lei achitată cu titlu de amendă.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-A. C. I. V.
Red: Z.A.A/.Tehnored: C.I.V./4 ex./16.02.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2215/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1638/2015.... → |
|---|
