Plângere contravenţională. Sentința nr. 3622/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3622/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 3622/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică de la 7.04. 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A.-M.
GREFIER H. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3622
Pe rol se află judecarea cauzei civile ce are ca obiect plângere contravențională formulată de petentul B. B. - G. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima strigare și la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Se prezintă martorul C. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că la dosar s-au depus prin serviciul registratură al instanței proces verbal de îndeplinire a mandatului de aducere.
Față de prezența martorului C. C., instanța procedează la audierea acestuia sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 311, ale art. 318-319 și ale art. 321 Cod procedură civilă, susținerile acestuia fiind consemnate pe filă separată și atașată la dosar după citire și semnare
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, în temeiul art. 244 Cod pr.civilă, instanța declară închisă cercetarea procesului și deschide dezbaterile în fond.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, conform art. 394 Cod pr. civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 28.08.2014, sub nr._, petentul B. B. - G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. a a solicitat instanței ca prin hotărârea ce urmează a o pronunța, să dispună, în principal anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 15.08.2014 și în subsidiar solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat că la data de la data de 15.08.2014 în jurul orelor 14:40 se deplasa cu autoturismul marca VW Golf cu număr de înmatriculare_ pe DN 29 B din direcția B. spre Cucorăni când a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere care i-a adus la cunoștință că ar fi depășit un autovehicul în zona de acțiune a indicatorului depășire interzisă, încălcând marcajul continuu, și aplicându-i sancțiunea corespunzătoare.
Petentul a arătat că în respectivul moment avea în față un autoturism marca Renault cu număr de înmatriculare_ care a semnalizat dreapta reducând viteza, a pătruns cu jumătate de mașină pe acostament, moment în care petentul a depășit respectivul autoturism fără a încălca linia continuă., apropiindu-se astfel de mașina poliției care a arătat că în oglinda retrovizoare a văzut cum a fost depășită linia continuă.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri și cu martori.
În drept au fost invocate dispozițiile art.45 alin.1 H.G.1361/2006, OUG 195/2005
Intimatul a formulat întâmpinare, în data de 15.08.2014 în jurul orelor 14,40, petentul a fost depistat în trafic în timp ce conducea autoturismul VW Golf cu număr de înmatriculare_ de către un agent de poliție din cadrul Serviciului rutier, în timp ce efectua în mod neregulamentar manevra de depășire pe partea stângă a unui autoturism (_ ) la km 7 +200 al DN 29B, în zona de acțiune a indicatorului”depășire interzisă” și a marcajului continuu. Arată intimatul că fapta petentului a fost constatată în mod direct de un lucrător al poliției acesta fiind interceptat ulterior pentru identificare, solicitând instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/15.08.2014, petentul B. B. G. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 120 alin.1 lit. h), i) din HG nr. 1391/2006 și sancționată potrivit art.100 alin.3 lit.e OUG 195/2002.
De asemenea, s-a dispus măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a petentului pentru o perioadă de 30 de zile.
S-a reținut că în data de 15.08.2014, în jurul orei 14,40, în timp ce conducea autoutilitara marca VW Golf cu numărul de înmatriculare_ pe DN 29B, la km 7+200, a depășit autoturismul cu numărul de înmatriculare BBT 90 DOC în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și a marcajului simplu continuu.
Analizând legalitatea procesului-verbal întocmit, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la motivul invocate de petent referitor la nerespectarea cerințelor înscrise în art.16 alin.7 O.G2/2001, respectiv imposibilitatea de a formula obiecțiuni, instanța reține că este necesar ca petentul să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.
In cauză instanța constată că la rubrica alte mențiuni apare indicată obiecțiunea petentului, respectiv afirmația că a avut vizibilitate. Nemulțumirea petentului se referă doar la împrejurarea că această obiecțiune a formulat-o el în discuția purtată cu agentul constatator, nu a scris-o personal în actul de sancționare, însă acesta nu neagă veridicitatea obiecțiunii.
Așadar, instanța apreciază că procesul-verbal este legal întocmit, motivul de nulitate relativă invocat de petent nefiind întemeiat.
Analizând temeinicia aceluiași procesului-verbal, instanța reține că, potrivit art. 120 alin.1 lit.h) și i) H.G.1361/2006 Se interzice depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă", precum și atunci când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.
De asemenea, potrivit art. 100 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a faptei constând în nerespectarea regulilor privind depășirea.
În ceea ce privește vinovăția petentului, instanța reține că, în speță, este vorba despre o contravenție constatată pe loc, prin observare directă de către agentul constatator, iar constatările personale ale agentului constatator cu privire la care nu se ridică dubii serioase de lipsă de obiectivitate sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Este adevărat că și în materie contravențională, petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție însă, pe cale jurisprudențială (cauza SALABIAKU vs. Franța), Curtea Europeana a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, admițând posibilitatea existenței unor prezumții de drept sau de fapt în cadrul sistemelor de drept național. Prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucura procesul verbal trebuie să respecte însă un raport de proporționalitate între scopul urmărit de lege (consolidarea exercitării autorității de stat prin prisma agenților constatatori) și mijloacele utilizate.
Petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenției, astfel că prezumția conform căreia situația reținută în procesul verbal corespunde realității nu a fost răsturnată.
Instanța reține că simpla negare a împrejurării că petentul este vinovat de faptele imputate nu este suficientă pentru a-l exonera de răspundere, acesta nepropunând probe care să dea veridicitate acestei afirmații. Instanța și-a exercitat rolul activ și dispus audierea din oficiu a martorului C. C., șoferul autovehiculului depășit. Acesta a declarat că a fost depășit de către petent în raza de acțiune a indicatorului Depășire interzisă. Acesta nu a putut indica cu exactitate dacă a fost depășit marcajul continuu prin manevra de depășire, arătând doar că a redus viteza în timpul efectuării de către petent a manevrei de depășire.
Instanța reține că susținerea petentului potrivit căreia autoturismul depășit a semnalizat dreapta și ar fi intenționat să tragă dreapta pe acostament nu este confirmată de către martor.
Prin urmare, este de apreciat că în cauză nu s-au produs dovezi apte să combată realitatea informațiilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și, pe cale de consecință, instanța este ținută să constate că, într-adevăr, petentul a săvârșit contravenția prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 și că aceasta îi este imputabilă.
Instanța apreciază că individualizarea sancțiunii s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea contravențională aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel încât nu se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment. Totodată reține că petentul a mai săvârșit de-a lungul timpului și multiple abateri rutiere (filele 20-21).
Referitor la suspendarea exercitării dreptului petentului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, instanța reține că aceasta măsură ar putea fi înlăturată doar dacă ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale. Or, această sancțiune complementară rămâne cât timp fapta a rămas existentă în realitatea juridică, iar procesul verbal este menținut. Numai în situația în care s-ar fi reținut inexistența faptei contravenționale și s-ar fi dispus anularea procesului verbal de contravenție, măsura complementară ar fi devenit ilegală, ceea ce nu este cazul de față.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petentul B. B.-G. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din data de 15.08.2014 încheiat de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect plângerea contravențională, formulată de petentul B. B.-G., domiciliat în B., ., ., jud. B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., .. 57, jud. B..
Menține procesul-verbal de contravenție ., nr._ din data de 15.08.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. A.-M.A. H.
Aflată în C.O., semnează
președintele instanței
Red.CM./tehnored. A.H./C.M.
4ex./ 23.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3648/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 4324/2015.... → |
|---|
