Pretenţii. Sentința nr. 7369/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7369/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 26-08-2015 în dosarul nr. 7369/2015
Dosar nr._ Revendicare imobiliară+
grănițuire
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr. 7369
Ședința publică din data de 26 august 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - M. R.-R.
GREFIER - C. A.
Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire formulată de reclamantul M. L., în contradictoriu cu pârâtul I. M..
Procedura de judecată a cererii este cea reglementată de codul de procedură civilă din 1865, conform art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima și la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că procedura de citare este legal îndeplinită și că au fost efectuate verificări în vederea repunerii cauzei pe rol pentru constatarea perimării judecății.
Instanța a dispus din oficiu repunerea cauzei pe rol și a verificat actele și lucrările dosarului, constatând că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 21.02.2013.
Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a reținut cauza în pronunțare cu privire la perimare.
INSTANȚA,
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 12.04.2012 sub nr._, reclamantul M. L., în contradictoriu cu pârâtul I. M., a solicitat instanței să oblige pârâtul să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1.728 mp situat în intravilanul loc. Santa M., jud. B., în pc 407/2, înscrisă în T.P. nr._/08.06.1994, beneficiar M. A. P., tatăl acestuia, să oblige pârâtul la plata sumei de 2.000 lei reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilității utilizării terenului și să dispună grănițuirea proprietății, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului pe care îl revendică, în calitate de moștenitor legal al tatălui său M. A. P.. Terenul este posedat de pârâtul I. M. din anul 1990 fără nici un drept legal asupra acestuia, deși în repetate rânduri i-a solicitat să îi permită accesul pe teren în vederea exploatării acestuia. Pârâtul a manifestat în mod constant o atitudine agresivă, nejustificată, proferând adesea injurii și amenințări. Pârâtul nu este nici măcar un detentor precar, el neputând prezenta nici un înscris care să ateste ca dispune de vreun drept cu privire la terenul dedus judecății. De asemenea, pârâtul nu este titularul niciunui dezmembrământ al dreptului de proprietate al imobilului în discuție, nici nu poate invoca in favoarea sa uzucapiunea, nefiind îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a interveni această instituție. Rezultă astfel că posesia sa este abuzivă, încălcându-i grav drepturile conferite de lege titularului. Un aspect de bună-credință în justificarea calității sale de proprietar în raport cu acest teren este și faptul că din anul 1994 a plătit în mod constant impozit pentru acest teren, deși beneficiile le are pârâtul I. M.. De aceea, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 3.000 lei reprezentând venitul pe care nu l-a realizat de când posedă terenul. Reclamantul a arătat că dovada calității sale de proprietar o face cu adeverința nr. 796/23.03.2012 eliberată de Primăria .>
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 556 alin. (2), art. 563, art. 565 și art. 566 Cod civil.
Reclamantul a depus taxa judiciară de timbru de 315 lei și timbru judiciar de 4,5 lei.
Prin întâmpinare, pârâtul I. M. a învederat că terenul în litigiu a fost primit de acesta cu titlu de zestre de la socrii acestuia, O. M. și O. J., teren ce face corp comun cu grădina unde este construită casa acestuia. Mai mult, când trăia tatăl reclamantului, M. P., acesta din urmă l-a ajutat la plantat vie pe acest teren, fără a revendica vreodată terenul, a cărui posesie o are de peste 50 de ani. Ca atare, nici nu a avut vreodată cunoștință că acest teren a fost înscris în titlul de proprietate al tatălui reclamantului, înțelegând să promoveze o acțiune pentru a solicita anularea parțială a titlului de proprietate.
În probațiune, a depus la dosar copii după acte de stare civilă și chitanță reprezentând plată impozit cu privire la imobilul în discuție.
Prin încheierea din 21.02.2013, judecata cauzei a fost suspendată în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei care face obiectul dosarului nr._/193/2012 al Judecătorie B.. Prin sentința nr. 7533/30.05.2014, Judecătoria B. a constatat perimată cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr._/193/2012, rămasă irevocabilă.
Din oficiu, cauza a fost repusă pe rol în vederea verificării condițiilor perimării judecății cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Întrucât perimarea se produce de drept, prin simpla împlinire a termenului de perimare, instanța de judecată nu este chemată să pronunțe perimarea, ci, doar să verifice îndeplinirea condițiilor în prezența cărora orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept.
În cauză, termenul de perimare de un an a început să curgă din data de 04.06.2014, când a fost soluționat irevocabil dosarul nr._/193/2012 al Judecătorie B..
Raportat la motivul suspendării judecății cauzei, se constată vina părților pentru lăsarea în nelucrare a cauzei, deoarece niciuna dintre ele nu a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății, după ce dosarul nr._/193/2012 al Judecătorie B. a fost soluționat irevocabil.
Față de cele expuse, instanța reține că pricina a stat în nelucrare mai mult de un an din vina părților și, în temeiul art. 252 alin. (1) Cod procedură civilă, va constata perimarea de drept a cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Constată stinsă prin perimare cererea având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire, formulată de reclamantul M. L., în contradictoriu cu pârâtul I. M., ambii cu domiciliul în .. B..
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 august 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.R.R./Tehnored. C.A.
2 ex./27.08.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 4324/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7367/2015. Judecătoria... → |
|---|
