Plângere contravenţională. Sentința nr. 6550/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6550/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 6550/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA B.
Instanța constituita din :
Președinte N. M. A.
Grefier A. M.
Ședința publica din data de 24.06.2015
Sentința civila nr. 6550
Pe rol judecarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A.– prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată că petenta a depus la dosar precizări și taxa judiciară de timbru in cuantum de 20 lei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, instanța constata cauza in stare de judecata si o reține spre deliberare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata,
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 27.03.2015 sub nr._, petenta . a solicitat, în principal, anularea procesului – verbal . 13 nr._ din 06.02.2013, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, invocând, față de disp. art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, prescrierea executării sancțiunii contravenționale
În motivare petentul a arătat că în data de 24.03.2015 i s-a comunicat de Serviciul Taxe si Impozite Locale că are de plătit o amendă, despre care nu a avut cunoștință întrucât procesul verbal nu i-a fost comunicat. Arată petentul că procesul verbal este lovit de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografă a agentului constatator, iar în ce privește contravenția constatată nu se face vinovat de aceasta.
În dovedire, petentul a depus la dosar înscrisuri.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN a formulat întâmpinare, prin care a arătat că fapta a fost săvârșită în data de 12.11.2012 si constatată la data de 06.02.2013, data la care s-a întocmit procesul verbal contestat, în termenul de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei, așa cum prevede art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, si a fost comunicat petentului in termenul de o luna de la constatare, procedura de comunicare fiind realizată prin afișare. Se mai arată că Decizia ÎCCJ a fost pronunțata la data de 10.03.2013 si a fost publicată in Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, fiind obligatorie de la aceasta dată, iar fata de împrejurarea că comunicarea procesului verbal a fost realizată la 13.02.2013, se poate constata că prevederile acesteia nu erau necesare la data comunicării procesului verbal.
În drept au fost invocate disp. OG nr. 2/2001,ale OG nr. 15/2002, ale Legii nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.
În dovedire au fost depuse la dosar înscrisuri.
La solicitarea instanței, petenta a formulat precizări la data de 23.06.2015, prin care a arătat că comunicarea procesului verbal i-a fost făcută, neoficial, de către personalul Direcției Taxe si Impozite Locale B., la data de 24.03.2015, prin comunicarea unei copii a procesului verbal, fără a semna de primire. Că procesul verbal a fost contestat in termenul legal, cu atât mai mult cu cat intimata nu a făcut dovada comunicării procesului verbal, prin postă si apoi prin afișare, astfel că, în lipsa dovezii de comunicare instanța trebuie să constate că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la luarea la cunoștință.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . 13, nr._/06.02.2013, întocmit de către reprezentanții CNADNR S.A. – CESTRIN, petenta a fost sancționat cu 250 lei amendă, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8 al.1 din O.G. nr.15/2002 reținându-se că la data de 12.11.2012 ora 15: 10 pe DN 7 Km 188+900m, loc. Seaca, jud. V., vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Impotriva procesului – verbal de contraventie, petenta a formulat, la data de 27.03.2015, prezenta plangere, data fata de care instanta apreciaza ca a fost formulata in termen, reținând ca comunicarea procesului – verbal din 13.02.2013 catre petentă nu s-a făcut in mod corespunzător. Astfel, comunicarea a constat in simpla afisare a procesului – verbal, fara insa a se incerca in prealabil comunicarea prin posta cu confirmare de primire.
Or, potrivit celor retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in decizia in interesul legii nr. 10/2013, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate [...]. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate. Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.
Ca urmare, comunicarea procesului – verbal de contravenție catre petenta, neputand fi apreciata ca legala, rezulta ca termenul de formulare a plangerii contraventionale nici nu a inceput sa curga, de la data acelei afisare, si ca astfel, plangerea petentei este in termen.
De retinut ca in cauza, nu s-a invocat in mod formal exceptia tardivitatii, petenta grefandu-si apararile pe necomunicarea procesului – verbal de la inceput, iar plangerea fiind constatata ca fiind formulata in termen, astfel cum s-a aratat, astfel ca nu se impune pronuntarea in mod formal asupra unei exceptii in acest sens.
In analiza plangerii contraventionale, instanta, examinând procesul-verbal de contravenție prin prisma exigentelor de forma prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constată ca acesta nu îndeplinește rigorile legii sub aspect formal, constatand nelegalitatea lui.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța reține că procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Insa, instanța apreciază că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001. Fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.
În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001.Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic. Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.
Pe baza acestor considerente, instanța arată că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.
În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și va anula procesul verbal de constatare a contravenției, ca fiind nelegal întocmit, inlaturand sanctiunile si masurile dispuse prin acesta.
In ce priveste capatul de cerere avand ca obiect constatare prescriere executare sanctiune contraventionala, in primul rand, instanta constata ca, potrivit dispozițiilor speciale ale art. 14 alin. 2 din OG 2/2001, prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale, astfel ca in mod legal cadrul procesual sub aspectul partilor este cel dat de partile din capatul de cerere privind plangerea contraventionala.
Asupra fondului acestei cereri, instanta constata ca, o data admisa plangerea contraventionala, dipunandu-se anularea procesului verbal si inlaturarea sanctiunilor si masurilor dispuse prin acesta, astfel cum s-a aratat mai sus, nu mai exista o sanctiune a amenzii despre a carei eventuala executare sa poata fi vorba, sens in care cererea de constatare a intervenirii prescriptiei executarii unei astfel de amenzi ramane implicit fara obiect, urmand a fi respinsa ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta . B., cu sediul procesual ales la Cabinet avocat U. L. din loc. B., .. 84, ., jud. B., în contradictoriu cu organul constatator C.N.A.D.N.R. S.A.– prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A.
Anulează procesul – verbal de contravenție . 13, nr._/06.02.2013 și înlătură sancțiunile și măsurile dispuse prin acesta.
Respinge cererea de constatare a prescrierii executării amenzii ca rămasă fără obiect.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER,
Red. NMA
Tehnored. .>
4 ex./30.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7745/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7746/2015.... → |
|---|
