Plângere contravenţională. Sentința nr. 8890/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8890/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 8890/2015
Dosar nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 5 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – C. A.
Grefier - L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8890
La ordine, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul Ț. C., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
I N S T A N T A,
Deliberând asupra cauzei civile de fata :
Prin plângerea înregistrată la data de 29.01.2015, sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., petentul Ț. C. a solicitat instanței ca, in contradictoriu cu intimatul I. Județean de Politie B., sa dispună anularea procesului – verbal de contravenție . nr._ din 16.01.2015, prin care a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 390 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din H.G.R. nr. 1391/2006.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în ziua de 16.01.2015, se deplasa cu autoturismul având nr. de înmatriculare_ în regim de taxi, dinspre PECO B. spre Magazinul Romarta, oprind în dreptul intrării în parcarea BCR înaintea trecerii de pietoni din fața magazinului, pentru a coborî clientul.
A menționat că, în momentul în care s-a îndreptat spre trecerea de pietoni, în momentul în care se afla cu mașina pe trecere, un grup de persoane din partea laterală dreapta a mașinii au pășit pe trecere. Un agent de poliție l-a oprit, reproșându-i că acel grup de pietoni a călcat pe trecere înaintea mașinii, întocmindu-i proces verbal de contravenție și sancționându-l contravențional cu 390 lei amendă, aplicându-i și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În finalul susținerilor, petentul a arătat că nu sunt reale susținerile agentului constatator înscrise în cuprinsul actului sancționator, aspecte ce pot fi probate cu martori, învederând totodată că din activitatea de taximetrie își întreține familia, neavând alt loc de muncă, astfel încât se impune admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: Certificat de înregistrare, cartea sa de identitate și a solicitat încuviințarea administrării probei testimoniale cu martorul Ț. C..
Legal citat, intimatul I. Județean de Politie B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii si menținerea procesului – verbal de constatare a contravenției, ca legal si temeinic, arătând ca întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea cerințelor prevăzute de lege.
În motivarea susținerilor din întâmpinare, intimatul a arătat că în ziua de 16.01.2015, agentul constatator ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier și acționa conform planificării pe Calea Națională din mun. B., cu autospeciala poliției, cu nr. de înmatriculare MAI_ care are montat sistem de supraveghere și de măsurare a vitezei, în jurul orei 10,18 a constatat direct că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a drumului public, pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător, aflată în zona Complexului Comercial Romarta.
S-a menționat că, în urma vizionării CD-ului s-a observat că petentul se afla pe banda 1 de mers, ulterior a făcut depășirea greșită pe trecere de pietoni, trecând pe banda 2 de mers pentru a-i evita pe cei care se aflau pe trecere și, sesizând starea de pericol creată, agentul constatator a procedat la oprirea autoturismului, a identificat conducătorul auto în persoana petentului, i s-a adus la cunoștință fapta săvârșită și sancțiunea ce va fi aplicată, acesta semnând procesul-verbal, primind o copie a acestuia.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator, originalul procesului-verbal de contravenție și suportul magnetic tip CD nr._/16.03.2015 pe care se află înregistrarea abaterii săvârșită de petent.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu înregistrarea video a contravenției reținută în sarcina petentului.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarea situație de fapt si de drept :
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._/16.01.2015 întocmit de intimat, petentul Ț. C. a fost sancționat cu amenda în suma de 390 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată conform art.100 alin.3 lit. b din OUG 195/2002.
S-a reținut în procesul - verbal faptul că în ziua de 16.01.2015, agentul constatator ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier și acționa conform planificării pe Calea Națională din mun. B., cu autospeciala poliției, cu nr. de înmatriculare MAI_ care are montat sistem de supraveghere și de măsurare a vitezei, în jurul orei 10,18 a constatat direct că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a drumului public, pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător, aflată în zona Complexului Comercial Romarta.
Împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției petentul a formulat la data de 29.01.2015, în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului – verbal, prezenta plângere.
Examinând procesul-verbal de contravenție prin prisma exigentelor de forma prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constata ca acesta îndeplinește rigorile legii sub aspect formal, constatând legalitatea lui.
Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 și temeinicia procesului - verbal de contravenție contestat, instanța apreciază că situația de fapt astfel cum a fost reținută prin procesul – verbal de contravenție corespunde realității.
Astfel, împrejurarea că petentul nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajați în traversarea regulamentară a drumului public, pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător, a fost reținută în mod temeinic, pe baza propriilor constatări ale agentului constatator.
Instanța retine faptul ca agentul constatator a constatat direct fapta contravențională are valoarea unei probe legale, nefiind dovedite împrejurări de natură să înlăture acest caracter al probei.
Instanța mai subliniază că, dat fiind specificul contravenției din cauză – neacordarea de prioritate – contravenție ce a fost constatată direct de agentul constatator, intimatul deja a făcut dovada contravenției și, pe cale de consecință, odată avansate atari probe de către intimat, părții care afirmă contrariul – petentul, îi revine sarcina de a administra probe care să se opună și să răstoarne cele susținute prin probele intimatului.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că fapta, în materialitatea sa există, așa cum a fost reținută în procesul – verbal.
În același timp, instanța reține că fapta are conținut contravențional, fiind prevăzute de legea contravențională, în conformitate cu art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006.
Rezultă astfel, caracterul cert al faptei săvârșite de petent, caracterul contravențional al acesteia, precum și conduita culpabilă a petentului, care, nerespectând normele legale imperative în materia circulației pe drumurile publice, a acționat cu vinovăție la neîndeplinirea obligațiilor legale care îi reveneau. Se conturează în consecință, conținutul unei fapte care atrage răspunderea contravențională.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, respectiv pentru cea prevăzută de art. 135 lit. h din H.G. 1391/2006,în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că se impune o reindividualizare a acesteia.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, care își asigură traiul din practicarea taximetriei, având și doi copii în întreținere.
Din probele administrate, instanța reține că pericolul social al faptei săvârșite de petent este unul scăzut, în prezenta cauză, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii amenzii nu se impune, fiind o sancțiune prea aspră, având în vedere împrejurarea în care a fost săvârșită fapta.
La individualizarea sancțiunii, instanța va ține cont de atitudinea petentului pe parcursul procesului, acesta prezentându-se la toate termenele de judecată și furnizând toate informațiile în vederea soluționării cauzei, fapt ce a permis instanței să ia cunoștință de toate împrejurările necesare soluționării cauzei, precum și de convingerea pe care și-a format-o instanța, în sensul că petentul nu va mai repeta aceste fapte, chiar și fără aplicarea unei amenzi contravenționale.
Instanța mai are în vedere și faptul că nu există date la dosar în sensul că petentul a mai fost sancționată contravențional pentru astfel de fapte.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că se impune înlocuirea sancțiunii aplicate în cuantum de 390 lei, cu sancțiunea avertismentului, această sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin. 5 si art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și fiind mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite și de a-i recomanda ca, pe viitor, să se conformeze dispozițiilor legale, în caz contrar urmând a se recurge la aplicarea unei sancțiuni mai aspre.
Cu privire la sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, instanța amintește că sancțiunile complementare trebuie supuse controlului judecătoresc conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001 și art. 6 și 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care Curtea Europeană a considerat că până și sancțiunea complementară a punctelor de penalizare care pot fi aplicate în materie contravențională are caracter ”penal” în sensul art. 6 din Convenție (cauza Malige c. Franței, hotărârea din 23 septembrie 1998). Astfel, Curtea a apreciat că sancțiunea punctelor de penalizare, deși în dreptul francez are caracter administrativ, în plan convențional are caracter penal, atât timp cât acumularea unui anumit număr de puncte poate să ducă la pierderea dreptului de a mai conduce. Or, dreptul de a conduce este foarte util în viața de zi cu zi și în viața profesională, astfel că, deși aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are și un caracter punitiv similar unei sancțiuni penale.
În aceste condiții, aplicând aceleași principii la dreptul intern, cu atât mai mult sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce are un caracter penal în sensul Convenției, astfel că aplicarea acestor sancțiuni nu se poate dispune automat, fără a putea fi supuse controlului instanțelor, iar instanța are dreptul, în condițiile din O.G. nr. 2/2001, să verifice și modul de individualizare a acestei sancțiuni.
În prezenta cauză, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce nu se impune, având în vedere circumstanțele personale ale petentului mai sus prezentate, precum și împrejurarea că acesta își câștigă existența din desfășurarea activității de taximetrie. La individualizarea sancțiunii, instanța va lua în calcul convingerea pe care și-a format-o, în sensul că petentul nu va mai repeta această faptă, chiar și fără aplicarea unei sancțiuni complementare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul Ț. C., cu domiciliul în mun. B., ., ., județul B., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., cu sediul în municipiul B., Bulevardul M. E., nr. 57, județul B..
Modifică procesul-verbal de contravenție . nr._/16.01.2015 întocmit de intimat în sensul că înlocuiește amenda aplicată în cuantum de 390 lei cu sancțiunea avertismentului.
Înlătură sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 05.10.2015.
P., GREFIER,
Red. C.A.M./Tehnored.LMV/ex.4/30.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8908/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8903/2015.... → |
|---|
