Plângere contravenţională. Sentința nr. 8903/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8903/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 8903/2015
Dosar nr._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 5 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. A.
GREFIER: L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8903
Pe rol, pronunțarea cauzei de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată la data de 10.03.2015 pe rolul Judecătoriei B., sub nr._, petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 25.02.2015, ca nelegal întocmit.
În motivarea plângerii, petenta a precizat că fapta contravențională constatată nu există, deoarece operatorul de transport a avut amplasate de fiecare dată pe peroanele de la capetele traseului, cât și în stațiile de pe parcursul traseului persoane care transmiteau faptul că nu se va efectua cursa. A menționat, de asemenea, faptul că au fost informați călătorii despre neefectuarea cursei București-B. la ghișeele operatorului de transport, în momentul în care călătorii doreau să își achiziționeze biletele de transport sau telefonic, prin intermediul personalului care lucrează în cadrul serviciului de relații cu clienții – în momentul în care călătorii sunau și solicitau rezervarea de bilete de transport.
A mai invocat petenta motive de nelegalitate la întocmirea procesului verbal, respectiv faptul că procesul verbal a fost întocmit ulterior săvârșirii contravenției și, ulterior controlului efectuat, împrejurare ce duce la anularea actului sancționator. De asemenea, a arătat că agenții nu au constatat fapta contravențională prin propriile simțuri, astfel că procesul verbal nu se poate bucura de prezumția de veridicitate și legalitate. Că, simpla verificare a registrului de mișcare nu duce la concluzia automată că operatorul nu și-a îndeplinit obligația de a anunța anticipat neefectuarea curselor B. – București, faptă contravențională prevăzută de disp. art. 4 pct. 43 din HG 69/2012, mai ales în condițiile în care agenții constatatori nu au perceput-o.
S-a menționat, de asemenea, că potrivit dispozițiilor de drept comun din Codul de procedură civilă, sarcina probei revine reclamantului, însă regimul juridic al contravențiilor este reglementat de către legiuitor printr-un act legislativ aparte, O.G. nr. 2/2001, fiind un act normativ cu reguli specifice, astfel că derogă de la regulile de procedură comune, însă se completează cu regulile comune, când este cazul.
În drept, petenta și-a întemeiat plângerea pe disp. art. 134 din OMTI nr. 980/2011, O.G. 2/2001 și art. 6 din Convenția CEDO.
În susținerea plângerii, petenta a depus la dosar înscrisuri și a înțeles să se folosească de documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat.
Intimatul, legal citat, nu a trimis reprezentant în fața instanței, dar a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal.
În motivarea întâmpinării, intimatul a precizat că la controlul efectuat în data de 24.02.2015, la sediul firmei ., ca urmare a unei sesizări venite din partea operatorilor de transport, s-a constatat faptul că petenta nu a respectat obligația de a anunța anticipat cursele ce nu pot fi executate din cauze de forță majoră, sau din alte cauze, la capetele traseului, constatându-se neefectuarea transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe ruta B. – București, cod traseu 3.1.6.3, corespunzător licenței de traseu . nr._ cu valabilitate până la data de 30.06.2019, conform graficului de circulație aferent, nerespectând obligația de a anunța anticipat despre motivele efectuării acestor curse, aspect ce reiese și din Registrul de Mișcare și Regularitate a curselor din autogara A. CĂLĂTORI SA B., abatere ce constituie contravenție conform dispozițiilor art. 4 pct. 43din H.G. nr. 69/2012.
Menționează intimatul că procesul verbal de contravenție marchează existența raportului juridic contravențional, fiind actul prin care se declanșează și la care se raportează tragerea la răspundere a celor care au săvârșit contravenții, are valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, care face dovada faptei comise până la proba contrarie, iar petenta care a contestat acest act administrativ oficial nu a dovedit prin probe nelegalitatea sau netemeinicia acestui proces verbal, motiv pentru care consideră că plângerea nu poate fi luată în considerație, întrucât fapta săvârșită conține toate elementele constitutive ale unei contravenții, iar agentul constatator a respectat prevederile exprese ale art. 16 alin. 5, 6, art. 17, art. 19 și art. 25-27 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu privire la întocmirea, modul de încheiere și comunicare al procesului verbal de contravenție. Astfel, se precizează că petenta are toate elementele de identificare, procesul verbal de contravenție conține descrierea faptei, contravenția, temeiul legal în baza căruia a fost sancționată, procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentatului legal și deci nu a putut formula obiecțiuni.
Intimatul învederează instanței că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei contravenționale prev. de art. 4 pct. 43 din HG 69/2012, de asemenea, să se constate că petenta nu face dovada contrară a celor înscrise în procesul-verbal de contravenție instantanee care s-a consumat la momentul controlului și că aceasta nu se află la prima abatere contravențională săvârșită în ceea ce privește transporturile rutiere, aceasta fiind sancționată în alte 22 de situații de către inspectorii I. și ARR, considerente pentru care nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii, cu avertisment.
Intimatul mai invocă dispozițiile art. 129 pct. 5 C.pr.civ. care stipulează că instanțele judecătorești trebuie să stăruie prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului ordonând în acest scop administrarea tuturor probelor pe care le consideră necesare în acest scop chiar dacă părțile s-ar opune, în materia contravențională poziția contravenientului este asimilată cu cea a reclamantului, iar conform art. 1169 cod civil cel care face o propunere în fața instanței de judecată trebuie să o dovedească.
În drept, intimatul a indicat ca temei dispozițiile art. 205-208 C.pr.civ., ale O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 69/2012, Ordinului M.T.I. nr. 995/2011 și Ordinului M.T.I. nr. 980/2011.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus la dosar înscrisuri: filele 25-34.
Pentru justa soluționare a cauzei a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.
Analizând actele și lucrările dosarului din prisma dispozițiilor legale, reține următoarele:
P. procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 25.02.2015, petenta . a fost sancționată contravențional cu o amendă în sumă de 4.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 4 pct. 43 din H.G. nr. 69/2012.
S-a reținut că în urma unui control efectuat în data de 24.02.2015, la sediul firmei ., ca urmare a unei sesizări venite din partea operatorilor de transport, s-a constatat faptul că petenta nu a respectat obligația de a anunța anticipat cursele ce nu pot fi executate din cauze de forță majoră, sau din alte cauze, la capetele traseului. S-a constatat în intervalul 05-08.02.2015 neefectuarea transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe ruta B. – București, cod traseu 3.1.6.3, corespunzător licenței de traseu . nr._ cu valabilitate până la data de 30.06.2019, conform graficului de circulație aferent, nerespectându-se obligația de a anunța anticipat despre motivele efectuării acestor curse, aspect ce reiese și din Registrul de Mișcare și Regularitate a curselor din autogara A. CĂLĂTORI SA B..
Petenta a formulat în termen legal plângere, în conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Conform dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care prevăd că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petentă, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.02.2015, respectă condiția legalității.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța consideră că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 4 PCT. 33 din H.G. nr. 69/2012
Astfel, potrivit art. 4 pct. 43 din H.G. nr. 69/2012: Următoarele fapte reprezintă încălcări minore ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011: (…) 43. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a anunța anticipat cursele care nu pot fi executate din cauză de forță majoră sau din alte cauze, la capetele traseului și în limita posibilităților și pe traseu.
Totodată, potrivit art. 7 din H.G. nr. 69/2012 (1) Contravențiile prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77 se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz.
Petenta a susținut că nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale reținute de agentul constatator și care au condus la aplicarea sancțiunii contravenționale, motivat de faptul că fapta contravențională constatată nu există, deoarece operatorul de transport a avut amplasate de fiecare dată pe peroanele de la capetele traseului, cât și în stațiile de pe parcursul traseului persoane care transmiteau faptul că nu se va efectua cursa, însă, cu toate acestea, petenta nu a administrat nici o probă din care să rezulte contrariul.
În ceea ce privește vinovăția petentei, instanța reține că, în speță, este vorba despre o contravenție constatată pe loc, prin verificarea Registrului de mișcare și regularitate a curselor, prin observare directă de către agentul constatator, iar constatările personale ale agentului constatator cu privire la care nu se ridică dubii serioase de lipsă de obiectivitate sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Este adevărat că și în materie contravențională, petenta beneficiază de prezumția de nevinovăție însă, pe cale jurisprudențială (cauza SALABIAKU vs. Franța), Curtea Europeana a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, admițând posibilitatea existenței unor prezumții de drept sau de fapt în cadrul sistemelor de drept național. Prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucura procesul verbal trebuie să respecte însă un raport de proporționalitate între scopul urmărit de lege (consolidarea exercitării autorității de stat prin prisma agenților constatatori) și mijloacele utilizate.
Petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenției, astfel că prezumția conform căreia situația reținută în procesul verbal corespunde realității nu a fost răsturnată.
În concluzie, petenta a avut posibilitatea legală de a dovedi că nu este vinovată, solicitând să se administreze probe, lucru pe care nu l-a realizat, astfel încât este evident că nu poate să-și invoce în fața instanței o culpă proprie pentru a obține anularea procesului verbal, legal întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Astfel, din tot ansamblul materialului probator s-a constatat că în perioada 05.02-08.02.2015 petenta nu a fost efectuat transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe ruta B. – București, cod traseu 3.1.6.3, corespunzător licenței de traseu . nr._ cu valabilitate până la data de 30.06.2019, conform graficului de circulație aferent, nerespectând obligația de a anunța anticipat despre motivele efectuării acestor curse, aspect ce reiese și din Registrul de Mișcare și Regularitate a curselor din autogara A. CĂLĂTORI SA B., instanța apreciind că situația de fapt reținută corespunde adevărului, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției îndeplinește condiția temeiniciei.
În ceea ce priveștesancțiunea contravențională aplicatăpetentei, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale, raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la gradul de pericol social al acesteia, apreciază că agentul constatator a proporționalizat corect sancțiunea aplicată. În plus, se abservă că amenda în valoare de 4.000 lei reprezintă minimul amenzii prevăzute de dispozițiile art. 8 din H.G. nr. 69/2012, reținând totodată și antecedența contravențională a petentei (fila 33).
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 25.02.2015, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier și va menține procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în municipiul B., ., județul B., în contradictoriu cu intimatul I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, cu sediul ales în Suceava, .. 16, jud. Suceava, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 05.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. CAM/Tehnored.LMV/ex.4/22.X.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8890/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 5547/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
