Pretenţii. Sentința nr. 2246/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2246/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 2246/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 02.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – L. L.
GREFIER – B. A.
Sentința civilă nr. 2246
Pe rol judecarea cererii având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamanta Z. D., în contradictoriu cu pârâta . - București.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 17.02.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrată la 10.03.2014 pe rolul Judecătoriei B., sub nr._, reclamanta zară D. a chemat în judecată pe pârâta . solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 19.800 lei a dobânzii legale și actualizarea sumei cu rata inflației, de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului și a cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 30.05.2011 a încheiat cu pârâta . Contractul de Prestări Servicii nr.011, prin care, în calitate de prestator, s-a obligat sa întocmească în vederea depunerii la CDRJ dosarele cererilor de finanțare pentru un număr de minim 10 fermieri (pe sesiune) ce dețin ferme agricole de semi-subzistență, localizați în Județul B., pentru accesarea fondurilor aferente Măsurii 1.4.1.- „ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență" din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală în sesiunile din anul 2011 și dacă va fi cazul pentru sesiunea din anul 2012.
Reclamanta a mai arătat faptul că, potrivit contractului încheiat cu beneficiarul ., prețul serviciilor prestate este diferențiat, respectiv 420 lei/ per aplicație pentru întocmirea, documentației de finanțare conform ghidului solicitantului măsura 141 și 180 lei/per aplicație pentru informare fermieri, identificare fermieri, abordare directă a fermierilor, contactarea directă a fermierilor, identificare fermieri eligibili, vizita primară la solicitant, consultanță primară a solicitantului, consiliere eligibilitate pentru obținere de punctaj ridicat per fermă de semisubzistență, pentru fiecare aplicație depusă și eligibilă la care se adaugă TVA (pentru plătitorii de Tva). Prin urmare, a precizat reclamanta că, pentru fiecare proiect, era îndreptățită la plata sumei de 600 lei.
În urma derulării contractului, reclamanta a mai precizat faptul că, potrivit procesului verbal de predare primire încheiat la data de 08.07.2011, raportului de activitate sesiunea Iunie 2011 și extrasului din Documentul 16 - Centralizatorul proiectelor depuse la Măsura 141 în sesiunea 2011 au fost predate si acceptate de către AM PNDR CDRJ B., 118 proiecte de finanțare privind proiectul "Servicii de consiliere și consultanță acordate fermierilor care dețin ferme agricole de semisubzistență" în vederea întocmirii planurilor de afaceri și a dosarului de aplicație pentru accesare măsurii 141 "Sprijinirea fermelor agricole se semi-subzistență" și potrivit art. 2.6 din contract, pârâta avea obligația plății integrale în termen de 10 zile de la data primirii raportului de eligibilitate la nivelul AM DADR din județul B..
Reclamanta a arătat că, pârâta a primit acest raport de eligibilitate, având în vedere că toate cele 118 proiecte, au fost considerate eligibile, în condițiile în care toți beneficiarii proiectelor au încasat sumele cuvenite conform proiectelor întocmite de subsemnata, însă pârâta a depășit cu mult termenul de plată a serviciilor prestate de subsemnata.
Pentru activitatea desfășurată, reclamanta a menționat că, pârâta avea obligația de a-i achita suma totală de 70.800 lei, din care a încasat doar suma de 51.000 lei, rămânând de achitat suma de 19.800 lei.
Având în vedere faptul că pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de a achita în totalitate contravaloarea serviciilor contractate, conform prevederilor art. 2 din contractul nr. 011/2011, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și obligarea societății pârâte la plata sumei de 19.800 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 969 alin. 1, art. 970 și art. 1088 alin. 1., cod civil din 1864.
În dovedire, reclamanta a depus contractul de prestări servicii nr. 011/30.05.2011, extras centralizator proiecte depuse la Măsura 141 în sesiunea 2011, proces-verbal din 08.07.2011, raport activitate sesiunea iunie 2011.
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată și înscrisurile aferente, pârâta a înaintat la data de 06.11.2014, întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale de ordine publică a Judecătoriei B., excepția necompetenței teritoriale de ordine privată a Judecătoriei B., iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Pârâta a mai solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâta a arătat că la baza contractului de prestări servicii nr. 011/30.05.2011 a stat Contractul de prestări servicii nr. C_/27.04.2011, încheiat cu asocierea formată din MADR-DGDR-AMPOSDRU și APDRP în temeiul OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice, iar parte din lucrările contractate de aceasta în baza acestui din urmă contract, au fost subcontractate de către reclamantă, sens în care s-a încheiat contractul nr. 011/30.05.2011.
Pârâta a mai arătat faptul că, contractul încheiat de aceasta cu reclamanta nu reprezintă un raport juridic distinct ca reglementare de cel încheiat cu autoritatea contractantă, fiind aplicabilă, de asemenea OUG 34/2006.
A mai precizat pârâta că art. 286 alin. 1 din OUG 34/2006, stipulează expres că instanța competentă să soluționeze procesele în primă instanță, este secția comercială a tribunalului în curcumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
În subsidiar, pârâta a solicitat admiterea excepției necompetenței teritoriale de ordine privată a Judecătoriei B., având în vedere art. 10.2 din contractul de prestări servicii nr. 011/30.05.2011, potrivit căruia părțile au convenit în mod expres ca litigiile dintre ele, să fie judecate de instanțele de judecată de la sediul Beneficiarului.
În consecință, consideră pârâta că instanța competentă să judece prezenta cauză este Judecătoria Sectorului 1 București.
Pe fondul cauzei, a arătat pârâta că pretențiile reclamantei nu sunt întemeiate.
În dovedire, pârâta a depus copia contractului de servicii nr. C_/27.04.2011 și actul adițional nr. 1 la din aceeași dată.
La termenul de judecată din 17.02.2015, instanța a rămas în pronunțarea supra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocată de pârâtă prin întâmpinare.
În temeiul art. 248 alin 1 Cod procedură civilă instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției de necompetență teritorială, reținând că:
În fapt, prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Z. D., în contradictoriu cu pârâta . – București, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 19.800 lei a dobânzii legale și actualizarea sumei cu rata inflației, de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului și a cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 06.11.2014, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale de ordine privată a Judecătoriei B..
În drept, potrivit art. 248 alin. (1) din noul C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz cercetarea în fond a procesului, iar art. 132 alin. (1) din codul de procedură civilă instituie obligativitatea stabilirii instanței competente, atunci când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia.
În privința excepției necompetenței teritoriale, instanța reține că regula generală consacrată de dispozițiile art. 107 alin.1 C.proc.civ., indică instanța competentă pentru judecarea cererilor de chemare în judecată la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
În cauza dedusă judecății, analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține faptul că sediul pârâtei se află în București, ., sector 1.
Potrivit Anexei 1 din H.G. nr. 337/1993 privind stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, sector 1 este în circumscripția Judecătoriei Sectorul 1 București.
Având în vedere norma legală menționată, care reglementează un caz de competență teritorială de ordine privată, de la care nu sunt permise derogări în condițiile invocării excepției de către pârâtă prin întâmpinare, față de dispozițiile art. 129 alin. (3) din noul C.proc.civ., potrivit cărora necompetența este de ordine privată în toate celelalte cazuri în care necompetența nu este de ordine publică, instanța va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B., invocată de pârâtă prin întâmpinare și va declina competența de soluționare, potrivit art. 132 alin. (1) C.proc.civ., în favoarea Judecătoriei Sectorul 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Z. D., domiciliată în B., ., cu domiciliul procsual ales în B., .. 50, ., ., în contradictoriu cu pârâta S.C. R. CONSULTANTA S.R.L., cu sediul în București, ., sector 1, în favoarea Judecătoriei Sectorul 1 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. L.L../ Tehnored. A.B./ ex. 2/23.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2251/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2270/2015. Judecătoria... → |
|---|
