Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7193/2015. Judecătoria BOTOŞANI

Sentința nr. 7193/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 24-07-2015 în dosarul nr. 7193/2015

Dosar nr._

ROMANIA

JUDECĂTORIA B.

Intanta constituita din :

P. –T. C.

Grefier –C. C. M.

Ședinta publica din data de 24.07.2015

Sentinta civila nr. 7193

Pe rol judecarea acțiunii civile avand ca obiect revizuire, privind pe revizuientul P. D. H. în contradictoriu cu intimații C. P. V., S. M. și S. G..

Dezbaterile în sedinta publica au avut loc in sedinta din data de 22.07.2015, fiind consemnate in incheierea din acea data care face corp comun cu prezenta hotarare, cand instanta, din lipsa de timp pentru deliberare a dispus amanarea pentru astazi, cand:

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata:

Prin decizia civilă nr. 26 R din 14 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția I Civilă s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - reclamant P. D. H. din ., județul B., în contradictoriu cu intimații pârâți S. G., S. M., C. P. V., toți din ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 5535 din 13 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., pe care a menținut-o.

Se reține că la data de 24 septembrie 2013 pe rolul Tribunalului B. - Secția I civilă a fost înregistrat recursul formulat de reclamantul P. D. H., împotriva sentinței civile nr. 5535 din 13 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii pe care a formulat-o.

Prin sentința civilă nr. 5535 din 13 mai 2013 Judecătoria B. a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții S. G. și S. M., a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul C. P. V., a admis excepția autorității de lucru judecat pentru capătul 4 de cerere (parțial), a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune, pentru capătul 5 de cerere.

A respins acțiunea principală formulată de reclamantul P. H., în contradictoriu cu pârâții C. P. V., S. G. și S. M., ca incompatibilă cu principiul autorității de lucru judecat ( pct. 4) și, respectiv, ca prescrisă (pct. 5).

A luat act de renunțarea la judecata cererii reconvenționale formulate de pârâții-reclamanți S. G. și S. M..

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că în dosarul nr. 827/1994 al Judecătoriei B., având drept obiect acțiunea în revendicare formulată de reclamantul P. H. în contradictoriu cu pârâtul S. G., pentru o suprafață de 60 de ari, s-a pronunțat Sentința civilă nr. 1262/21.02.1994, sentință prin care s-a luat act de tranzacția părților, după cum urmează: pârâtul S. G. urma a primi suprafața de 0,35 ha, teren lângă casă, 10 ari fiind acordați de comisie iar 25 ari - cedați de reclamant; pârâtul s-a obligat a ceda reclamantului o suprafață de 25 ari teren agricol, în amplasamente ce urmau a fi convenite în viitor.

Că anterior pronunțării sentinței menționate, pe numele pârâtului S. G. se eliberase TP nr._/07.02.1994, pentru o suprafață de 3525 mp intravilan situată în pc 33/1, iar cu acest teren, pârâtul fusese pus în posesie încă din data de 28.01.1994, moment la care s-a semnat fișa întocmită de reprezentanții Comisiei locale Copălău.

Prima instanță, față de cele menționate, a reținut că la data tranzacției, terenul de 25 ari (+10 ari) „cedat” de reclamant se afla oricum în titlul pârâtului, titlu care nu a suferit modificări ulterior pronunțării hotărârii de expedient. Practic, apreciază instanța, reclamantul Pârnău H. a confirmat astfel valabilitatea titlului părții adverse, titlu care s-a emis pe parcursul judecății acțiunii în revendicare, fără a transfera pârâtului vreun drept propriu.

Că, ulterior tranzacției, pârâții S. G. și S. M. au formulat acțiune în revendicare împotriva reclamantului P. H., pentru suprafața de 3525 mp, acțiune ce a primit o soluție de respingere, prin Decizia nr. 445/02.05.1995 a Curții de Apel Suceava, cu motivarea că de vreme ce tranzacția din 1994 nu a fost respectată de reclamanți (pârâții S. din cauza de față), se justifică acțiunea pârâtului (reclamantul P. H.) de a-și reocupa terenul, pârâții fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată din recurs, în sumă de 4820 lei și că, deși în dispozitivul deciziei apare și mențiunea „s-a anulat Titlul de proprietate nr._/07.02.1994”, în cuprinsul hotărârii în discuție nu există nicio referire la acest act ori la temeiurile de fapt/de drept care au servit soluției de anulare.

Se reține că reclamantul P. H. a înțeles să acționeze în același sens, respectiv să solicite anularea titlului pârâtului S. G., acțiunea acestuia fiind respinsă prin Sentința nr. 6924/29.09.2000, reclamantul reiterând cererea de anulare a TP nr._/1994, în dosarul nr._/193/2009, devenit în rejudecare nr._/193/2013, că acesta a fost soluționat irevocabil prin Decizia nr. 807R/29.10.2012 a Tribunalului B., instanța de control apreciind că, astfel cum a reținut prima instanță, există autoritate de lucru judecat în privința cererii de radiere a suprafeței de 3500 mp din PC 33/1 intravilan, prin raportare la Sentința nr. 6924/29.09.2000.

Prima instanță a constatat drept neîntemeiate și a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei calității procesuale pasive a tuturor pârâților din cauză.

Împotriva acestei decizii formulează cerere de revizuire, reclamantul P. H. îndreptată către Curtea de Apel Suceava, instanță care prin decizia civilă nr. 216/06.05.2014 declină competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Tribunalului B. în considerarea dispozițiilor art. 323 al. 1 Cod procedură civilă.

Învestit cu soluționarea cererii, tribunalul reține că petentul P. H. solicită atât revizuirea deciziei nr. 26 R/2014 a Tribunalului B., cât și a sentinței civile nr. 5535/2013 a Judecătoriei B., evocând din nou aspecte legate de contextul cauzei și situația de fapt în considerarea căreia a promovat acțiunea finalizată cu pronunțarea celor două hotărâri pe care le contestă.

Arată că terenul în litigiu de 3525 mp a fost donat reclamantului – revizuent de către tatăl său P. D. încă din anul 1960, iar în prezent este deținut de persoane care nu au nici un fel de îndreptățire față de acesta. Revizuentul mai cere și anularea contractelor de vânzare – cumpărare încheiate în legătură cu acest teren.

Examinând cererile de revizuire, tribunalul reține că cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei civile nr. 26 R/2014 a Tribunalului B. este inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă vechi, potrivit cu care revizuirea are ca obiect sentințe rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. În acest sens, tribunalul reține că evocarea fondului în recurs presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor, ceea ce înseamnă că atunci când se menține situația de fapt și se respinge calea de atac formulată, nu se evocă fondul, revizuirea fiind inadmisibilă.

Cât privește cererea de revizuire îndreptată împotriva sentinței civile nr. 5535/13.05.2013, tribunalul reține că, competența din punct de vedere material a soluționa o astfel de cerere este Judecătoria B., instanța care, de altfel, a evocat fondul cauzei cu privire la acțiunea ce a făcut obiectul judecății, motiv pentru care a admis excepția de necompetență și a declinat competența de soluționare către Judecătoria B. în ce privește revizuirea sentinței civile nr. 5535/2013 a Judecătoriei B..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 22.10.2014 sub nr._ .

Pentru termenul de judecată din data de 27.11.2014, revizuientul a solicitat revizuirea dosarului nr._ care a fost declinat de la Tribunalul B., solicitând atribuirea terenului de 3525 m.p., teren intravilan în p 33/1, obligarea primăriei să restituie taxa judiciară de timbru în cuantum de 1550 lei.

La termenul de judecată din data de 22.07.2015 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității revizuirii raportat la art. 322 C. proc.civ. și a pus în discuția părților această excepție.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:

Articolul 137 alin. (1) din codul de procedură civilă instituie regula conform căreia instanța va soluționa mai întâi excepțiile de procedură cât și cele de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Excepția inadmisibilității acțiunii este o excepție de ordine publică, putând fi invocată de părți sau de instanță, din oficiu, în orice stare a pricinii.

Legea prevede că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, neprevăzând și momentul în care trebuie ridicată din oficiu o asemenea excepție, însă fiind vorba de o excepție de ordine publică, aceasta puând fi invocată în orice stare a pricini.

În drept, instanța reține ca fiind aplicabile, raportat la obiectul cauzei, respectiv revizuire, prevederile art. 322 și urm. C. proc.civ. vechi, având în vedere data înregistrării acțiunii a cărei revizuire se solicită, respectiv 14.03.2012.

Conform art.322 C. proc.viv., „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:

1.dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;

2.dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

3.dacă obiectul pricinii nu se află în ființă;

4.dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză;

5.dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;

6.dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere;

7.dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. În cazul când una dintre instanțe este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță;

8.dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa;

9.dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.”

În fapt, instanța constată că pe rolul Judecătoriei B. a fost înregistrat dosarul nr._ la data de 14.03.2012, având ca obiect revendicare imobiliară și ca reclamant pe Pârnău D. H., pârâți S. G., S. M., C. P. V..

La data de 13.05.2013 prin sentința civilă nr. 5535 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., instanța a dispus respingerea excepției lipsei calității procesuale active și excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții S. G. și S. M.. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. P. V.. Admite excepția autorității de lucru judecat pentru capătul 4 de cerere ( parțial). Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru capătul 5 de cerere. Respinge acțiunea principală formulată de reclamantul Pârnău H. în contradictoriu cu pârâții S. G., S. M., C. P. V., ca neîntemeiată ( pct. 1-3,6), ca incompatibilă cu principiul autorității de lucru judecat ( pct. 4) și respectiv ca prescrisă ( pct. 5). Ia act de renunțarea la judecarea cererii reconvenționale formulate de pârâtă reclamanți S. Gheorgheși S. M..

Prin decizia civilă nr. 26 R din 14 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția I Civilă s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - reclamant P. D. H. din ., județul B., în contradictoriu cu intimații pârâți S. G., S. M., C. P. V., toți din ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 5535 din 13 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., pe care a menținut-o.

Se reține că la data de 24 septembrie 2013 pe rolul Tribunalului B. - Secția I civilă a fost înregistrat recursul formulat de reclamantul P. D. H., împotriva sentinței civile nr. 5535 din 13 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii pe care a formulat-o.

Împotriva acestei decizii formulează cerere de revizuire, reclamantul P. H. îndreptată către Curtea de Apel Suceava, instanță care prin decizia civilă nr. 216/06.05.2014 declină competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Tribunalului B. în considerarea dispozițiilor art. 323 al. 1 Cod procedură civilă.

Examinând cererile de revizuire, tribunalul reține că cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei civile nr. 26 R/2014 a Tribunalului B. este inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă vechi, potrivit cu care revizuirea are ca obiect sentințe rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. În acest sens, tribunalul reține că evocarea fondului în recurs presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor, ceea ce înseamnă că atunci când se menține situația de fapt și se respinge calea de atac formulată, nu se evocă fondul, revizuirea fiind inadmisibilă.

Cât privește cererea de revizuire îndreptată împotriva sentinței civile nr. 5535/13.05.2013, tribunalul reține că, competența din punct de vedere material a soluționa o astfel de cerere este Judecătoria B., instanța care, de altfel, a evocat fondul cauzei cu privire la acțiunea ce a făcut obiectul judecății, motiv pentru care a admis excepția de necompetență și a declinat competența de soluționare către Judecătoria B. în ce privește revizuirea sentinței civile nr. 5535/2013 a Judecătoriei B..

Analizând cererea de revizuire depusă de către revizuentul P. H., instanța constată că, prin aceasta, solicită rejudecarea dosarului, motivat de faptul că nu este mulțumit de hotărârea pronunțată prin sentința civilă nr. 5535 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., întrucât, este adevărat că nu este proprietarul terenului de 3525 m.p., însă tatăl său, D. T. P., este proprietar la acest teren, acesta fiind decedat din anul 1986 și a lăsat un act de donație cu patru martori pentru casa ce o aveau și terenul de 1 ha și 6 ari, iar comisia din 1991 și 1994 i-a luat abuziv terenul de 3525 m.p. teren intravilan și le-a întocmit titlu de proprietate pârâților. Arată că, el consideră că soluționarea dosarului nu s-a făcut corect și legal deoarece constată că nu este proprietarul acestui teren de 3525 m.p., expunând în continuare o situație de fapt în susținerea celor afirmate anterior.

Având în vedere cererea de revizuire depusă și faptul că în conținutul acesteia nu au fost identificate cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 C. proc.civ., la termenul de judecată din data de 22.07.2015 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității revizuirii raportat la art. 322 C. proc.civ. și a pus în discuția părților această excepție.

Revizuientul a arătat că a formulat cerere de revizuire deoarece în anul 1990, C. a dat pârâților S. G. și M. suprafața de 200 m.p. și au făcut un act notarial pentru un teren de 35 ari și nu de 200 m.p.,pentru acel teren având act de donație. Comisia Locală a întocmit un titlu de proprietate unde au fost trecuți 3500 m.p. în câmp, au semnat moștenitorii, însă terenul nu i-a fost dat. Ulterior, pârâții au vândut casa și terenul fratelui lor care a divorțat de soția sa iar în urma partajului a câștigat suprafața de 35 ari. În prezent, arată revizuentul el deține 10 ari, iar terenul dat de tatăl său este deținut de pârâți.

Având în vedere că nici în fața instanței acesta nu a invocat vreunul dintre motivele de revizuire prevăzute de art. 322 C. proc.civ., instanța a ieșit în pronunțare pe această excepție, amânând pronunțarea și punând în vedere revizuentului să depună concluzii scrise cu privire la excepția inadmisibilității.

La data de 23.07.2015 revizuentul a depus concluzii scrise la dosar prin care arată că este în termenul de formulare a revizuirii motivat de faptul că s-a adresat în termen Curții de Apel Suceava care a declinat competența către Tribunalul B., iar Tribunalul B. a declinat competența către Judecătoria B.. Arată faptul că a dat scrisoarea prin care a cerut să se rezolve să-i fie atribuit terenul de 3525 m.p. deoarece este al său de la părinți, că fostul primar i-a luat terenul și i-a împroprietărit pe nepoții S. G., cere terenul de 3525 m.p. luat abuziv și celelalte pretenții care sunt cerute cu acte la dosar. Solicită restituirea acestui teren și a taxei de timbru și anularea sentințelor care sunt nelegale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția inadmisibilității, invocată de instanță din oficiu.

Respinge ca inadmisibilă cererea având ca obiect revizuire formulată de petentul P. H., domiciliat în ., jud. B. în contradictoriu cu intimații C. P. V., S. G. și S. M., cu același domiciliu.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.07.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.T.T./Tehnored.C.C./6ex/07.10.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7193/2015. Judecătoria BOTOŞANI