Contestaţie la executare. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 10873/197/2012
ROMANIA
JUDECATORIA BRASOV
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR._
Sedinta publica din data de 27.09.2013
P.- B. M. M. - Judecator
Grefier- A. I. V.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea cauzei civila de fata, care s-a dezbatut in fond in sedinta publica din data de 06.09.2013, cand cei prezenti au pus concluzii pe fond conform incheierii de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentinta, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea pentru data de 13.09.2013, 20.09.2013 și 27.09.2013.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Instanta, in urma deliberarii a pronuntat sentinta de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria B. sub nr._ contestatorul T. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatele . și Impulse L. România IFN SA, anularea formelor de executare efectuate în dosarul execuțional 173/2012 al B. Maholache M. I., să se constate nulitatea art. 10.9 din anexa 1 la contractul de leasing nr._/2012 încheiat cu intimata Impulse L. România IFN SA ca fiind abuzive; suspendarea executării silite pînă la soluționarea contestației.
În motivarea contestației se susține că între contestator și . nu există nici un raport juridic. Simpla afirmație că suma de 5409,02 lei provine din contractul de leasing nu este suficientă cît timp acest contract a fost încheiat cu intimata Impulse L. România IFN SA. Creanța a cărei executare se solicită nu este certă, lichidă și exigibilă în conformitate cu art.379 C.pr.civ. De asemenea i s-au cerut cheltuieli de executare în cuantum de 901,66 lei fără a i se comunica procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 29.03.2012. Apreciază ca nelegală și dispoziția de a preda de îndată autoturismul Chevrolet Aveo, cu nr. de înmatriculare_, . 1SF69TJ8B141443, ._, culoare negru, deoarece autoturismul deținut de contestator are o altă culoare și o altă . motor. Clauza cuprinsă în art.10.9 din condițiile generale ale contractului de leasing_/04.02.2008 este abuzivă . La data încheierii contractului nu a avut loc o negociere a condițiilor generale ale contractului. Penalitatea de 0,35% din suma restantă este excesiv de mare. Art.10.9.2 stabilesc o taxă de 20 și 30 de Euro pentru înștiințările de plată, obligații ce devin scadente la momentul emiterii înștințării. Aceste clauze contractuale au ca și consecință o majorare excesivă a prețului contractului fără ca finanțatorul să justifice daunele suferite.
În drept au fost invocate prevederile art.399 și următoarele C.pr.civ.
Intimata . IFN SA a formulat întîmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. . a avut doar calitatea de mandatară a societății de leasing, fiind împuternicită să pornească executarea silită a contractului de leasing încheiat cu contestatorul. În prezent mandatul a fost revocat și a fost mandatată .. Capătul de cerere referitor la anularea art.10.9 din Condițiile generale ale contractului de leasing, este inadmisibil. Astfel, dispozițiile art.399 al.3 C.pr.civ. apărările de fond împotriva titlului executoriu pot fi invocate în cadrul contestației doar dacă legea nu prevede o altă cale de atac. L 193/2000 stabilește în mod expres care este calea ce trebuie urmară pentru invocarea clauzelor abuzive. Prin încheierea contractului de leasing contestatorul și-a asumat obligația de a achita la termen ratele de leasing, de a achita contravaloarea asigurării autovehiculului. În cazul neexecutării acestor obligații s-a prevăzut posibilitatea finanțatorului de a aplica prevederile art.10.9. Creanța executată se compune din contravaloarea facturilor emise în baza contractului de leasing și neachitate de contestator. Faptul că în cuprinsul somației s-a menționat culoarea neagră și nu roșie este doar o eroare de redactare.
În drept au fost invocate prevederile art.399, 371 indice 7 al.1 și 2, art.274 C.pr.civ., art.1170, 1270 al.1 C.civ., OG 51/1997.
Prin Încheierea din data de 22.06.2012 instanța a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de contestator.
Prin nota de ședință depusă la fila 135 din dosar, contestatorul solicită a se constata că mandatul dat de intimata . IFN SA are ca obiect doar rezilierea contractului de leasing și nu executarea silită a acestuia. În aceste condiții se impune a se constata că cererea de încuviințare a executării silite a fost formulată cu depășirea limitelor mandatului.
În susținerea contestației s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiza contabilă care să aibă ca și obiectiv stabilirea cuantumului obligației de plată a contestatorului în temeiul contractului de leasing. Instanța a încuviințat probele solicitate astfel la dosar au fost depuse înscrisuri și s-a întocmit raportul de expertiză de către expert judiciar P. Septimiu.
În apărare intimata . IFN SA a depus la dosar înscrisuri.
Intimata . nu a formulat întîmpinare și nu s-a prezentat la judecata cauzei.
Analizînd actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Intimata ., în calitate de mandatară a intimatei . SA a solicitat executarea silită a creanței de 5409,02 lei și luarea în posesie a autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, obiect al contractului de leasing nr._/02.04.2008. Prin Încheierea din data de 04.04.2012 dată de Judecătoria B. în dos.nr.7629/2012 s-a încuviințat executarea silită a debitorului Tutore C. în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr._/02.04.2008, la cererea executorului judecătoresc M. Mrcel I. în dosarul execuțional nr.173/2012.
Susținerea contestatorului precum că . a fost împuternicită doar pentru rezilierea contractului de leasing este neîntemeiată. Astfel, la fila 47 din dosar se regăsește împuternicirea dacă de . IFN SA către . din care rezultă obiectul mandatului „încasarea debitelor restante reprezentînd rate de leasing restante, penalități, taxe și alte cheltuieli și/sau recuperarea autovehiculului….”. În consecință . nu a acționat în afara limitelor mandatului.
Referitor la nulitatea clauzelor abuzive cuprinse în art.10.9 di Condițiile generale ale contractului de leasing instanța reține următoarele:
Intimata . SA a susținut că cererea contestatorului este inadmisibilă raportat la prevederile art.399 al.3 C.pr.civ. și procedura specială prevăzută de OG 193/2000.
Cererea contestatorului este admisibilă. Procedura prevăzută de OG 193/2000 este aplicabilă doar cazurilor în care OJPC apreciază că s-a săvîrșit o contravenție și sesizează instanța. Existența unei astfel de proceduri nu conduce la concluzia că aceasta este singura cale prin care se poate invoca nulitatea unei clauze abuzive. Cauza abuzivă poate fi invocată de consumator în orice cauză direct, pe calea acțiunii, sau în apărare. Mai mult nulitatea poate fi invocată, în orice proces, chiar de către instanța de judecată din oficiu .
În concluzie cererea contestatorului este admisibilă.
Potrivit art.10.9.1 din Condițiile generale utilizatorul care întîrzie la plata facturilor emise de finanțator este obligat să achite o penalitate de 0,35 % pe zi din debitul restant. Art.10.9.2 stabilește că în cazul în care utilizatorul nu achită facturile la termen finanțatorul va emite înștiințări de plată. Pentru prima înștiințare ce se emite dacă întîrzerea este cuprinsă între 10 și 27 de zile nu se plătește nicio taxă, pentru a doua înștiințare ce se emite dacă întîrzierea este cuprinsă între 28 și 41 de zile se plătește o taxă de 20 Euro iar pentru celelalte înștiințări emise pentru întîrzieri ce depășesc 42 de zile se percepe o taxă de 30 Euro.
Contestatorul susține că aceste clauze sunt abuzive deoarece dau naștere unei obligații împovărătoare pentru utilizator.
În drept instanța va reține dispozițiile art.1 al.3 din L 193/2000 potrivit cărora se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, ale art.4 al.1, din același act normativ, care prevăd că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Clauza nenegociată cu consumatorul a fost definită în art.4 al.2 din L 193/2000 ca fiind acea clauză stabilită fără a da posibilitatea consumatorului de a influența natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate sau condițiile generale practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
În Anexa L 193/2000 la art.1 lit.i se stabilește că sunt abuzive acele prevederi contractuale care obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist.
În esență contestatorul susține că penalitățile stabilite în contract precum și cheltuielile de emitere a notificărilor sunt prea mari în raport cu prejudiciul efectiv suferit de profesionist.
În ce privește posibilitatea contestatorului de a negocia clauza pe care o consideră abuzivă instanța va reține că acesta nu a avut-o. Se consideră întotdeauna că o condiție care nu s-a negociat individual este condiția care a fost redactată în prealabil, iar, din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea influențării conținutului condiției. Contractul încheiat de părți este unul preformulat iar eventualele diferențe dintre el și alte contracte nu se datorează negocierii ci particularităților fiecărui client în parte. Prin urmare acest contract și clauzele lui nu au fost negociate de către părți, nefiind dovedit acest lucru prin nici un mijloc de probă.
Nimic nu împiedică părțile să stabilească în contract o clauză penală pentru neexecutarea la termen sau executarea necorespunzătoare a obligației. În cazul de față, în contract s-a prevăzut o penalitate de 0,35 % pe zi ce se calculează pentru debitul scadent. Partea nu a indicat nici un element în baza căruia instanța să poată aprecia care este pierderea efectiv suferită de profesionist. Instanța apreciază că penalitatea de 0,35% pe zi nu este disproporționată. Pentru a ajunge la această concluzie, în lipsa altor elemente, instanța s-a raportat la cuantumul unor penalități prevăzute în dispoziții legale, respectiv penalitățile prevăzute de art.49 din L 230/2007 de 0,2 %, dobînda penalizatoare care se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale potrivit OG 13/2011. În raport cu aceste penalități legale, procentul de 0,35 % nu apare ca fiind disproporționat.
În ce privește costul notificărilor instanța va reține că acesta a fost stabilit la o sumă fixă de 20 Euro și 30 Euro în raport cu numărul de zile de întîrziere. Raportat la valoarea contractului aceste sume nu pot fi apreciate ca disproporționate.
În consecință instanța va respinge cererea contestatorului de a se constata că sunt abuzive clauzele cuprinse în art. art.10.9.1 din Condițiile generale ale contractului.
În ce privește cuantumul creanței executate instanța reține următoarele:
La data de 26.04.2012 s-a emis somația prin care s-a pus în vedere debitorului T. C. ca, în termen de o zi, să achite suma de 6310,68 lei ( 5409,02 lei reprezentînd debit iar suma de 901,66 reprezentînd cheltuieli de executare) și să predea autovehiculul marca Chevrolet Aveo, nr. de înmatriculare_, . KL 1SF69TJ8B141443, ._, culoare negru.
Somația conține mai multe erori însă niciuna nu atrage nulitatea absolută sau relativă a acesteia. Astfel, se menționează că executarea silită se efectuează la cererea creditoarei . deși aceasta nu avea decît calitatea de reprezentantă convențională a creditoarei . IFN SA. Art.387 C.pr.civ., care stabilește conținutul somației, nu prevede și denumirea creditorului. Astfel, menționarea din eroare a reprezentantului convențional al creditorului nu poate produce consecințe cît timp legea nu impune ca somația să conțină denumirea creditorului. Mai mult această eroare nu este în măsură să inducă în eroare debitorului în legătură cu persoana creditorului său cît timp anexat somației i s-a comunicat titlul executoriu.
În ce privește indicarea eronată a culorii autovehiculului, respectiv negru în loc de roșu, instanța apreciază că aceasta nu este în măsură să conducă la identificarea greșită a autovehiculului ce urma a fi executat.
Contestatorul a susținut că nu cunoaște din ce se compune creanța executată motiv pentru care consideră că aceasta nu este certă, lichidă și exigibilă.
Facturile în baza cărora creditoarea a calculat cuantumul debitului executat silit sunt cele depuse la filele 117 – 132 din dosar, și anume: factura nr._/12.09.2011 în valoare de 686,31 lei reprezentînd rata capital, rată dobîndă, asigurare CASCO și comision lunar de administrare, factura nr._/22.09.2011 în valoare de 107,99 lei reprezentînd taxă somație, factura nr._/26.09.2011 în valoare de 59,54 lei reprezentînd cheltuieli recuperare debit/bun; factura nr._/10.10.2011 în valoare de 986 lei reprezentînd rată capital, rata dobîndă, asigurare CASCP, valoare neacoperită curs valutar, penalități de întîrziere de 0,35 % pe zi, comision lunar de administrare; factura nr._/11.10.2011 în valoare de 162,56 lei reprezentînd taxă somație; factura nr._/24.10.2011 în valoare de 163,47 lei reprezentînd taxă somație, factura nr._/25.10.2011 în valoare de 159,69 lei reprezentînd refacturare cheltuieli recuperare debit/bun; factura nr._/10.11.2011 în valoare de 700,40 lei reprezentînd rată capital, rată dobîndă, asigurare CASCO, comision lunar de administrare; factura nr._/11.11.2011 în valoare de 164,36 lei reprezentînd taxă somație, factura nr._/24.11.2011 în valoare de 164,54 lei reprezentînd taxă somație; factura nr._/08.12.2011 în valoare de 164,26 lei reprezentînd taxă somație; factura nr._/12.12.2011 în valoare de 916,25 lei reprezentînd rată capital, rată dobîndă, asigurare CASCO, penalități de întîrziere de 0,35%pe zi, comision lunar de administrare; factura nr._/22.12.2011 în valoare de 51,06 lei reprezentînd refacturare cheltuieli de recuperare debit/bun; factura nr._/25.01.2012 în valoare de 73,36 lei reprezentînd refacturare cheltuieli recuperare debite/bun; factura nr._/26.03.2012 în valoare de 70,87 lei reprezentînd refacturare cheltuieli recuperare debite/bun; factura nr._/25.04.2012 în valoare de 800 lei reprezentînd refacturare cheltuieli recuperare debite/bun și factura nr._/25.05.2012 în valoare de 105,10 lei reprezentînd refacturare cheltuieli recuperare debite/bun.
În art.13 din contractul de leasing părțile au stabilit ca „ în cazul încetării înainte de termen a contractului, toate obligațiile financiare prevăzute în sarcina utilizatorului, altele decît cele care au avut scadența pînă la data încetării contractului, devin scadente în termenul indicat în factura emisă de finanțator. În acest sens finanțatorul are dreptul să calculeze toate creanțele ce decurg din contract ( de exemplu: dobînda de prefinanțare neachitată, valoarea însumată a tuturor ratelor de leasing neplătite, a primelor de asigurare CASCO,RCA pînă la radierea bunului de pe numele finanțatorului…cheltuieli legate de recuperarea și/sau executarea silită a debitelor restante…”.
Contractul de leasing este titlu executoriu pentru toate creanțele ce le constată și care pot fi determinate conform contractului. Cheltuielile de recuperare a bunului sau a debitului restant nu pot fi cuantificate în baza clauzelor contractului de leasing. Astfel, finanțatorul nu poate cere executarea silită a unor sume ce nu pot fi determinate în baza contractului de leasing ci în baza unor alte contracte, ce nu au calitatea de titlu executoriu, față de care utilizatorul este terț. Desigur, obligația utilizatorului, vinovat de rezilierea contractului de leasing, de a plăti toate daunele suferite de finanțator inclusiv cele efectuate cu recuperarea debitelor restante și a bunului, nu poate fi negată însă acest prejudiciu, neputînd fi determinat doar în temeiul contractului, nici nu poate fi executat silit în baza acestuia.
Pentru ca debitorul să poată fi obligat la plata acestor cheltuieli este necesar ca acestea să fie stabilite de comun acord ori pe calea unei acțiuni în justiție. Numai în acest fel debitorul este informat și are posibilitatea verificării existenței și cuantumului cheltuielilor ce i se pretind.
Caracterul cert al unei creanțe trebuie analizat raportat la prevederile art.379 C.pr.civ. potrivit căruia creanța certă este cea care rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dînsul. Astfel, creanța ce reprezintă cheltuieli de recuperare nu rezultă din contractul de leasing, ce reprezintă în acest caz actul de creanță, nu rezultă din acte emise de debitor și nici nu există o dovadă certă că debitorul și-a însușit facturile emise de intimată.
În concluzie instanța va reține că suma de 1260,08 lei, reprezentînd refacturări ale cheltuielilor de recuperare debit/bun conform facturilor nr._/25.10.2011 în valoare de 159,69 lei, nr._/22.12.2011 în valoare de 51,06 lei, nr._/25.01.2012 în valoare de 73,36 lei, factura nr._/26.03.2012 în valoare de 70,87 lei, nr._/25.04.2012 în valoare de 800 lei și nr._/25.05.2012 în valoare de 105,10 lei, nu poate fi executată silit în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing.
În raportul de expertiză întocmit de expert P. Septimiu se reține că utilizatorul, pe parcursul contractului de leasing, a achitat sume pe care nu le datora, respectiv taxa de primă înmatriculare și diverse cheltuieli de recuperare care în realitate reprezentau comisionul perceput de . în temeiul unui contract încheiat cu finanțatorul. Instanța nu va reține aceste împrejurări învederate de expert deoarece nu este investită cu un capăt de cerere în care să se pretindă a se constata plata nedatorată și restituirea ei.
Întrucît, în urma analizei de mai sus, s-a constatat că debitul executat silit este doar în parte cert, lichid și exigibil, în temeiul art.379 al.1, 404 al.1 C.pr.civ. instanța va anula executarea silită pornită în dos.execuțional 173/2012 al B. M. M. I. pentru suma de 1260,08 lei reprezentînd cheltuieli de recuperare debit/bun. Executarea silită urmînd a continua pentru creanța de 4148,94 lei. În consecință va dispune anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și a somației emisă la data de 26.04.2012 aceste acte urmînd a fi refăcute avîndu-se în vedere creanța principală de 4148,94 lei.
Față de faptul că prin Încheierea din data de 06.09.2013 s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a . instanța va respinge contestația formulată în contradictoriu cu această intimată ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală.
În temeiul art.274 C.pr.civ. instanța va obliga intimata . IFN SA să plătească contestatorului cheltuieli de judecată în cuantum de 111,8 lei reprezentînd taxa judiciară de timbru aferentă sumei de 1260 lei pentru care executarea silită s-a pornit nelegal.
Potrivit art.19 din OUG 51/2008 „dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia”. Față de proporția în care instanța a admis contestația se poate aprecia că, în cazul de fașă, contestatorul este partea care a căzut în pretenții astfel că ajutorul public judiciar încuviințat pentru plata onorariului expertului, în cuantum de 2620 lei, rămîne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul T. C. domiciliat în B. ., ., jud.B. în contradictoriu cu intimata . IFN SA prin mandatar . cu sediul în București ., . și, în consecință:
Anulează în parte executarea silită pornită în dosarul execuțional nr.173/2012 al B. M. M. I., respectiv pentru suma de 1260,08 lei reprezentînd cheltuieli de recuperare debit/bun, executarea silită urmînd a continua doar pentru creanța de 4148,94 lei.
Dispune anularea procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și a somației emisă la data de 26.04.2012, aceste acte urmînd a fi refăcute avîndu-se în vedere creanța principală de 4148,94 lei.
Respinge celelalte pretenții.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul T. C. în contradictoriu cu inrimata ..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 27.09.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
B. M. MARUȘCAANA I. V.
Red.dact.BMM 27.09.2013 – 4 exp.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7200/2013. Judecătoria BRAŞOV | Pretenţii. Sentința nr. 9590/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
