Evacuare. Sentința nr. 7945/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7945/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 08-05-2013 în dosarul nr. 301/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7945
Ședința publică din data de 08.05.2013
PREȘEDINTE C. G. Judecător
GREFIER L. S.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile de față, care s-a dezbătut în fond in ședința publică din 17.04.2013 când instanța a rămas în pronunțare conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 24.04.2013, 29.04.2013 și apoi pentru azi, 08.05.2013.
La apelul nominal făcut in ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, în urma deliberării a pronunțat hotărârea de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că pe rolul instanței a fost înregistrată cererea precizată formulată de C. B. SA prin care solicită să se dispună evacuarea pârâților P. G., P. O., P. O. și P. L.-M. din imobilul apartament nr. 6 situat în B., Piața Sfatului nr. 9, jud. B..
În motivarea cererii reclamanta arată că pârâtul P. G. a fost titularul unui contract de locațiune care a expirat în 01.12.2011 și care nu a mai fost prelungit, astfel că în prezent pârâtul nu deține titlu locativ și refuză să elibereze locuința deși a fost somat în acest sens, iar ceilalți pârâți sunt membrii familiei lui P. G., având pe perioada valabilității contractului de închiriere drepturi locative generate de aceste raporturi de rudenie.
În susținerea cererii petenta a depus copia extrasului CF_ B., contract de închiriere nr. RU 33/30.11.2009, notificare.
Pârâtul P. G. a arătat că nu se opune evacuării din locuință însă a formulat acțiune reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 15.ooo lei reprezentând cheltuieli suportate de acesta cu reparațiile efectuate la apartamentul ce a făcut obiectul închirierii, cheltuieli care au adus un spor de valoare imobilului, și instituirea unui drept de retenție în favoarea pârâtului reclamant reconvențional până la achitarea de către C. B. a sumei reprezentând spor de valoare.
Reclamanta C. B. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională formulată de pârât solicitând respingerea acesteia motivat de faptul că în contractul de închiriere încheiat de pârât cu reclamantă este inserată o clauză asumată de pârât potrivit căreia lucrările de reparații și amenajări ale spațiului cad în sarcina chiriașului, care nu are drept la desdăunare.
În probarea cererii reconvenționale pârâtul reclamant reconvențional a depus înscrisuri, respectiv bonuri fiscale de achiziție diverse materiale, planșe fotografice, iar în cauză a fost administrat interogatoriu reclamantei, a fost efectuată o expertiză tehnică specialitatea construcții și a fost audiat martorul N. A. L..
Din probele administrate rezultă că pârâtul P. G. a fost titularul contractului de închiriere nr. RU 33/30.11.2009 valabil pe o perioadă de 2 ani, având ca obiect imobilul apartament nr. 6 situat în B., Piața Sfatului, nr. 9, proprietatea reclamantei . Acest contract nu a fost prelungit astfel că locațiunea a încetat la 30.11.2011.
Cum pârâtul și ceilalți membri ai familiei lui nu au predat locuința proprietarului – reclamanta, la momentul stingerii dreptului lor locativ prin împlinirea termenului de închiriere, cererea reclamantei de evacuare a pârâților este întemeiată, fiind justificată de obligația ce îi revine locatorului în temeiul art. 1431 cod civil( 1864).
În ce privește cererea reconvențională de obligare a reclamantei la restituirea cheltuielilor utile făcute de pârât cu bunul reclamantei, în prealabil instanța constată din probele administrate ( chitanțe, declarația martorului, părerea expertului) că lucrările ce au făcut obiectul cheltuielilor solicitate de pârât au fost efectuate în anul 2008, deci anterior de încheierea ultimului contract de locațiune între părți, in care au fost inserate clauze de excludere de la desdăunare. Ca atare clauzele contractuale invocate de reclamantă nu își au aplicabilitatea în raportul juridic ce face obiectul analizei, acest raport născându-se anterior încheierii contractului invocat de reclamantă.
Din răspunsul la interogatoriu, rezultă că imobilul a fost retrocedat reclamantei în 2001, de atunci aceasta având încheiate contracte de închiriere succesive cu pârâtul.
Ca atare pretențiile pârâtului reclamant reconvențional intră sub incidența art. 43 din OUG 40/1999, în vigoare la momentul efectuării reparațiilor, care dau dreptul chiriașului la obținerea de despăgubiri de la proprietar pentru sporul de valoare adus locuinței prin îmbunătățirile necesare și utile, efectuate cu aprobările prevăzute de lege, confirmate pe bază de acte justificative.
În ce privește pretențiile solicitate de pârâtul reclamant reconvențional, din probele administrate rezultă că, anterior ultimului contract încheiat de părți, pârâtul, chiriașul, a efectuat lucrări de recondiționare a apartamentului care s-au dovedit a fi necesare, fapt ce rezultă din planșele foto depuse la dosar din care rezultă că pereții apartamentului erau degradați, datorită infiltrațiilor. De asemenea au fost efectuate placări cu faianță și au fost schimbate instalații sanitare, lucrări care reprezintă îmbunătățiri ce sunt fără îndoială necesare și utile apartamentului, in considerarea standardelor actuale de locuit. Aceste lucrări, datorită naturii și amplorii lor depășesc sfera reparațiilor locative, așa că suportarea costurilor acestora cade în sarcina proprietarului, cel ce are obligația efectuării lor în temeiul art. 1421 alin 2 cod civil ( 1864).
Toate aceste lucrări au fost evaluate de expertul desemnat în cauză la 17.000 lei, însă reclamantul nu și-a modificat câtimea obiectului cererii în funcție de această valoare rezultată din expertiză, fiind pus în discuție acest aspect în ședința din 09.01.2013, instanța rămânând investită doar cu valoarea solicitată inițial de 15.000 lei.
În consecință, instanța va obliga pe reclamanta C. B., proprietara apartamentului, să achite pârâtului P. G. valoarea solicitată de acesta pentru sporul de valoare adus apartamentului în perioada în care acesta a avut calitatea de chiriaș, respective 15.000 lei, în temeiul art. 43 alin 1 din OUG 40/1999.
Până la plata acestei sume reclamantul va avea un drept de retenție asupra apartamentului, in temeiul art. 43 alin 2 din OUG 40/1999, normă sub imperiul căreia s-a născut dreptul pârâtului reclamant reconvențional.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de C. B. SA – Sucursala B. cu sediul în B., ., jud. B. în contradictoriu cu P. G., P. O., P. O. și P. L.-M. cu domiciliul ales în B., .. 43, ., jud. B.
Dispune evacuarea pârâților din apartamentul nr. 6 situat în Piața Sfatului, nr. 9, B., proprietatea reclamantei.
Admite cererea reconvențională formulată de P. G..
Obligă C. B. SA să achite reclamantului-reconvențional P. G. suma de 15.000 lei reprezentând sporul de valoare adus locuinței proprietatea C. B. SA prin îmbunătățirile necesare și utile efectuate de reclamantul reconvențional.
Instituie în favoarea lui P. G. un drept de retenție asupra apartamentului nr. 6 situat în Piața Sfatului, nr. 9, B., opozabil C. B. SA până la achitare de către acesta a sumei de 15.000 lei datorată lui P. G..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. G. L. S.
RED.26.07.13
TH.RED.29.07.13
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2985/2013. Judecătoria... → |
|---|
